Inger alb Publicat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Publicat Aprilie 20, 2005 Cu sinceritate numele autorului nu-l am! Codul bunelor maniere! Bazele codului bunelor maniere se intrevad in antichitate cand s-a inventat un spatiu civic al gestului (agora, forumul, teatrul ), precum si arta utilizarii lui, arta oratoriei. Anticii puneau un accent deosebit pe miscarile corpului, deoarece ei considerau ca prin acestea individul isi exprima nobletea, perfectiunea spiritului; gesturile trebuiau sa urmeze o linie mediana, sa nu fie nici domoale, nici foarte iuti - de fapt acesta si explica faimosul proverb roman: “mediocritas optima est”. Evul Mediu a venit cu o alta teorie – gesturile erau expresia unei realitati ascunse, descriau interiorul persoa-nei, ii caracterizau sufletul, viciile, slabiciunile si virtutile sale, in timp ce in exteriorul corpului, printr-o atitudi-ne disciplinata a gesturilor omul se poate modela, poate deveni mai bun. Deja se simte influenta pe care Divinitatea o avea asupra oamenilor - omul chiar daca este lipsit intr-o con-junctura de compania umana, este totusi supravegheat in permanenta de Dumnezeu, iar gesturile sale nu-i mai vizeaza doar pe ceilalti, ci si un transcendent, care si el ofera la randul sau oamenilor diferite semne. Astfel, in acea societate in care se dorea crearea unei ordini bazata pe prezenta masiva a Divinitatatii, alaturi de gestus, a aparut si signum datorita nevoii de miracole, de minuni a acelor vremuri. Fireste functia ordona-toare, morala a gesturilor si-a mai pierdut din substanta odata cu trecrea timpului si multe din gesturile care guvernau societatea in acea perioada au capatat doar valenta metaforica. Astfel, in zilele noastre suma acestor gesturi, insumate in codul bunelor maniere, nu mai reprezinta un in-strument de a izbavi sau a condamna un individ, ci se constituie intr-un mijloc de a comunica cu ceilalti, repre-zinta o facilitate de a afisa simpatiile si antipatiile, de a lua contact cu ceilalti din jurul nostru fara agresivitate, de a trece prin lume fara a-i deranja pe ceilalti. Fata de antichitate si evul mediu, cand disciplina, ordinea, ierarhia erau impuse de respectul acordat formei, spiritului, ratiunii, se intrevede deja o schimbare in sensul ca accentul se muta pe materie, corp, pasiune. Astfel, Descartes in studiile sale despre pasiunile sufletului, trage concluzia ca ca nu sufletul le intretine, ci pasiunile sunt ceea ce sufletul sufera si suporta, iar Pascal intr-o maniera asemanatoare sustine ca pasiunile iubirii sunt sentimente si ganduri care apartin propriu-zis spiritului desi sunt ocazionate de corp. Fara indoiala, in societatea contemporana nu pot exista sentimente si relatii bazate pe dragostea autentica pe care ne-o dorim fiecare dintre noi daca cei implicati in actul emotional nu tin cont de ceea ce noi numim codul bunelor maniere. Respectarea acestuia se constituie intr-o premisa fundamentala pentru intretinerea unei relatii sentimentale profunde si ca atare va recomand tuturor sa tineti cont de aceste mici sfaturi care chiar daca nu va vor garanta succesul in dragoste … se vor constitui totusi intr-un sprijin puternic in formarea personalitatii voastre. Mult succes ! Caznicie...el asupra ei! a) Doreste ca in jurul ei sa graviteze problemele caminului. Lui ii place sa-si dea parerea, sa. ajute, sa corecteze, sa indrume. Un fel de „consilier” al gospodariei, desi uneori nu deosebeste o cratita de o oala. b) Ea sa priceapa dintr-o privire. Sa-i urmareasca firul gândirii, sa-i stie nazuintele, sa-i aprecieze munca, sa nu-1 vorbeasca de rau colegii, sefii, prietenii, subalternii. c) Sa stie sa taca. E1 vine acasa nervos, preocupat, agasat. Are nevoie de liniste, sa gindeasca, sa. gaseasca solu-tiile unor probleme ce-1 preocupa. d) Ajutor mutual. Se intimpla sa ai si insuccese. Uneori se tin lant. Atunci ea sa nu-i reproseze maruntisuri, flea-curi, sa nu dezgroape mortii, sa nu zica: „Nu ti-am spus eu?” sau „De ce nu m-ai ascultat?” O stringere de mina calda, lipsita de comentarii, e totul. e) Probleme delicate. Rudele lui sa le indrageasca ca pe ale ei. Fara nici o diferentiere. Sa nu le vorbeasca de rau (pe ale lui!), sa nu le critice (tot pe ale lui!) si sa le laude calitatile (incepind cu neamurile lui !). f) Alte probleme delicate. Sa nu faca comparatii nelalocul lor. Amicul lor, Popescu, e mai talentat, inteligent, perspicace, descurcaret, indeminatic decit el. Aceasta observatie se suporta greu chiar o singura data, dar de mai multe ori...... g) Cele mai delicate probleme. A fost chemat la telefon. Ea ii inrnineaza receptorul imbufnata. O voce „blonda”: „Sotul meu a verificat la masina electronica calculul tau. Ai dreptate. Poti sustine proiectul in ciuda tuturor... ” Urmeaza adjective si epitete ce nu se pot reproduce pe hirtie. Dar el zimbeste ... In sfirsit! A invins inertia si indiferenta unor birocrati. Multumeste vocii „blonde”, fosta colega de liceu, si vrea sa-si sarute, de bucurie, sotia. Aceasta paraseste camera trintind usa. h) Probleme superdelicate. Barbatului ii place sa-si recucereasca sotia. O vrea frurnoasa, ca in prima zi. Coaforul, croitorul, pantofarul, manichiurista, - o armata intreaga stau in stare de alerta. Un sirnp1u semnal! Un gest macar - si fiecare isi aduce contributia. Atunci, de ce, uneori, halul acesta de delasare? i) Independenta, dragoste, ocrotire. Femeii ii place, savureaza, independenta primita. Barbatul, dintr-un instinct strabun, se stie tare si vrea sa ocroteasca fiinta iubita. Astfel, uneori, ea sa-i ceara bratul ocrotitor. I1 va prmi cu drag. E in interesul pacii si arrnoniei caminului. j) Capricii, pofte, dispozitii. Nimic nu este mai molipsitoare ca dispozitia restrinsa intre patru pereti. Ea e vesnic capricioasa. Poate fi el vesnic vesel? Are atita forta morala ca sa contracareze oscilatiile ei ? k) Intelegere si cicaleala. Ea a obosit, cu .treburile casei. Sa o spuna o singura data. E1 pricepe ce are de facut. Ea a vazut o stofa noua. Bineinteles de dame. O doreste mult. Si-au planificat chiar bani pentru cumparart Caznicie....ea asupra lui! a) Are unele obiceiuri, insusite in timpul celibatului. Citirea ziarului in tramvai (nu supara, eventual, pe alti pasageri!), in lift, in hol, in sufragerie si-n pat. Ultimele doua sunt de nesuferit! Dimineata, inainte de a se scula din asternut, aprinde o tigara. E insuportabil! Cand se face curatenie generala — ce bizara coincidenta! - are sedinta, antrenament, treburi, vizite, aranja-mente etc. Nici sa-1 legi cu lantul n-ar sta acasa. Ce-si inchipuie? Caminul lui e hotel? E1 e un simplu pasager? Totul se intimpla mereu cum doreste el. Vesnic are dreptate. Nu poate fi contrazis. E obositor ca dreptatea si adevarul sa aiba un ambasador unic in familie. Se impun noi discutii diplomatice, la masa rotunda. b) Curatenia caminului se obtine cu eforturi permanente. Lustruirea unui parchet cere timp si energie. Atunci, aparitia lui, cu pantofii murdari, plini de noroi, cu fisul picurind, pe parchetul lustruit, iti produce o senzatie de anihilare a straduintelor depuse. c) De ani de zile il rogi sa nu fumeze, mai ales in dormitor. Sfinxului i s-ar fi muiat inima de piatra, lui nu! Acum a inceput sa „uite câte un muc pe ici, pe colo. In plus, „puncteaza” parchetul cu scrum. E un fel de „condica de prezenta” a dezinteresului! d) Fiecare om are cite o pasiune. El insa exagereaza. Din primavara si pina-n toamna e plecat duminica de duminica la vinatoare, pescuit, fotbal etc. etc. Timp de sotie, copii, rude, nu are. E casatorit doar iarna? Atunci, in schimb, nu-l misti din fata televizorului. e) Sa deschida ochii. Ea are rochie noua. El s-o aprecieze primul. Doar pentru el si-a facut-o! Are o coafura noua, care o prinde. El nici nu observa. f) A uitat s-o rasfete. O femeie se doreste alintata. O floare, o bomboana, un compliment. Poate chiar altceva. E chiar atit de greu? g) Sa nu digere cu ochii inchisi. Nu e sarpe boa. Sa-i laude bucatele. Desigur, pe merit. De câte ori e cazul, nu numai in fata colegilor lui, cind ii invita la masa. Atunci se umfla in pene ca un paun. „Vai, ce sotie am!” „Vai, ce bine gateste!” „A facut niste sarmale, sa-ti lingi degetele !“ h) Ironie, anticasnicie. Nimic nu ucide respectul si dragostea ca ironia picurata des, nejustificata, fara selectie. Daca nu-ti place ceva, spune-o, evitind zeflemeaua sau sora ei vitrega, ironia. i) Amintiri, tact, casnicie. Intr-o zi i-a spus: „Daca nu te luam de sotie, cine stie... ” Apoi, a regretat cele spuse. S-a cait amarnic. A recunoscut adevarul: „Nu te-am luat de sotie din intimplare. Mi-au placut calitatile care ti-au ramas nestirbite”. Nu era mai simplu asa? Doar o pretuieste cel mai mult dintre femei. De aceea a si cerut-o in casatorie.... SFATURI PT. EA! a) Daca vine suparat, lasal in pace. Tot are sa-si descarce sufletul. Nu-i pomeneste ca s-a stricat frigiderul, ca ea a fost taiata de la prima, ca vecinul i-a scuturat covoarele pe rufele proaspat intinse, ca pustiul a luat nota mica la romana etc. Nu toarna gaz peste foc. Cauta sa-l impace prin dragalasenie (nu ostentativa), atentie (desface visinata, retinuta pentru cine stie ce eveniment) si ii aduce aminte ca optimismul sau devenit proverbial in cercul cunostintelor. b) Daca intirzie. Mincarea s-a sleit. Matusa sosita din provincie a plecat suparata. Nu-l intreaba: „Unde ai stat pina acum?” c) Daca e preocupat, lucreaza la ceva, scrie, citeste, se documenteaza, studiaza. Nu-l deranjeaza din cinci in cinci minute, intrebindu-l: „Nu vrei o cafea, citronada, prajitura?” sau „Unde ai pus tirbusonul?” „De ce-ai lasat apa sa picure in baie?” etc. In schimb, deschide usa fara zgomot si-i asaza alaturi cafeaua, citronada sau prajitura, apoi dispare. Ca o aratare. d) Daca e incapatinat. Curma discutia si asteapta momentul prielnic. Atunci, il roaga sa-i faca o favoare. El va ceda zimbind. e) Daca vrea sa plece in oras singur. Rar, dar se poate intâmpla. Nu-l intreaba unde se duce si cu cine se vede. Daca e sincer, va spune acest 1ucru nesilit, iar daca-l caracterizaza nesinceritatea, de ce sa-l intrebi ? O femeie inteligenta tine minte ca uneori barbatilor 1e place sa stea de vorba la o bere. Bineinteles, cu alti barbati. f) Daca e atotstiutor., lasa-l in pace. Evenimentele vor dovedi o data. si o data ca „stie” si el sa greseasca. Sa nu i-o reproseze public. Nici macar intre patru ochi. El s-o recunoasca singur. Logica, judecata fara gres a incetat sa apartina exclusiv genului masculin Tinuta... a. pentru barbati,fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie, barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un 'salbatic'. Fara argumente economice aici! Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi cos-tisitoare faceti, doar pentru satisfactii egoiste ? Iar cand este vorba de altruism... Sa aveti grija si de firele de par din nas, al caror aspect este de-a dreptul mizerabil. b. oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata! c. unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare sau surubelnita este un indiciu de "neam prost". d. dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si ingrijiti stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si delasator. e. mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este 'dinamita' curata pentru relatiile sociale. Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci cu apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se foloseste doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie 'sa-ti ia nasul', mirosul de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata cu apa si sapun, nefiind sanatos), la nas, la picioare. f. ciorapii se schimba oridecateori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand trebuie sa te descalti si... pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei neindicand saracie, ci... lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelas-tici, chiar daca sunt mai rezistenti. Pe langa faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la macerarea pielii degetelor de la picioare. g. pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de ... trei parale. Atat vor da si altii pe tine. h. batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea trebuie sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina "noutatea" din batista. Gestul este incalificabil! i. vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu se ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din cele trei- camasa, cravata, haina- trebuie sa aiba model. j. se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana, nefiind nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi. k. expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis! l. ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata. m. pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni permise doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice. n. cand sezi, genunchii vor sta stransi - la femei, si mult apropiati la barbati. A se tine genunchii "raschirati" se nu-meste nesimtire... Salut in societate! a. punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis "sfertul academic". Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme, niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea voastra de un timp in plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta. b. in vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva decat flori. Si sa fie fara sot. c. cand intri, manifesta-ti intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul oaspetilor este o jignire. d. salutul verbal e ste insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana, rosteste si un cuvant. e. cel care intra intr-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru cei ce-i raspund cu intarziere. f. este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei! g. niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai mare in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin excludere. h. nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da mana sezand vreunei femei. i. stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se intind doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei celuilalt si nu se tin tepene. Daca cineva manan-ca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca altul iti intinde mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita stransul mainii din respect pentru el si din motive igienice. j. cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa cand celalalt e cu mainile goale. k. prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul. l. daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa accepte. OASPETI! Ospetia este de multe feluri. Cum ne comportam in asemenea ocazii ? Cauti sa fii punctual. Suni. De obicei, sta-panul casei deschide usa. Sa tinem minte ca suntem in vizita si desi oamenii declara ca „prima impresie” nu-i determi-nanta, nu suntem obligati sa-i credem. Trecem pragul sufrageriei fara tigara in coltul gurii si nu o aprindem nici in hol. O revizuire fugitiva a tinutei. Intram. In prirnul rind salutam pe stapina casei. In cazul când e ocupata, asteptati. Apoi, ea va prezinta oaspetilor. Cum au loc prezentarile? Barbatii sunt prezentati femeilor, tinerele doamnelor si tinerii virstnicilor. Pe vremea valsu-lui, unele calciie se ciocneau amintind de ofiterii de cavalerie. Astazi, o usoara aplecare e suficienta. Evitati micile si neplacutele incidente ale prezentarilor. S-ar putea, in cazul ca sunt multe persoane prezente, sa fiti recomandat de doua ori aceleiasi persoane. Nu este o tragedie. ‘Unele persoane le-ati cunoscut anterior. Puteti sa le dati mina. Fata de cei prezentati, nu intrebuintati insipidul si formalul: „Imi face placere!” caci abia ati cunoscut oas-petele respectiv. Dupa dv. sosesc noi invitati. Alte prezentari. Daca sinteti barbat, va sculati in picioare. Fata de bar-bati, femeile ramin sezind, chiar cele tinere. S-ar putea ca printre invitati sa descoperiti pe cineva care nu v-a fost sau caruia nu i-ati fost prezentat. Barbat fiind, iar persoana respectiva de sex feminin, nu asteptati interventia unei terte persoane. Spuneti-va numele linistit. E decent ca femeia sa va raspunda in acelasi mod. Nu e suficienta simpla intjn-dere a miinii si un zimbet de circumstanta. Daca se ofera mincaruri reci, atunci fiecare se serveste dtipa gust, fantezie si pofta. Cautati sa nu va umpleti far-furia si s-o lasati pe jumatate consumata. In tarile nordice o astfe1 de comportare este considerata ca dubla jignire: a gazdei si a bucatelor. Noi adoptam o tinuta asemanatoare. Paharelele cu bauturi, deci cele de tuica, coniac etc. nu se ciocnesc. O simpla ridicare insotita de incetatenitul „Noroc” sau „Sanatate”, pronuntat fara gura plina, e tocmai ce se cere. Gazda va imbie sa-i gustati bunatatile. Multumiti-i si daca i-ati calcat pragul intiia data sau chiar al casei fiind, dar observind innoiri, un tablou, o mobila, un covor — nu ezitati sa va exprimati admiratia fata de gustul alegerii. Va asiguram ca va ramine incintata. Se obisnuieste si invitarea la cina. De aici decurg anumite obligatii in plus. Asezarea oaspetilor la masa - se servesc mâncaruri calde - nu se face la intimplare. Daca avem oaspeti putini, stapina casei le indica locul. Primul este invitat ca sa ocupe loc oaspetele de seama, in virsta, sau cel ce vine mai rar. Atentie! Ocupa loc femeile, iar apoi, intercalati, barbatii. Toata lumea a ocupat loc. Nu e cazul sa va puneti coatele pe masa, nici sa va sprijiniti capul in palme. Plictisit, asteptind, nu incepeti reforma tacimurilor. Lasati-le unde au fost puse. Nu cautati cusururi in asezarea mesei si mai ales nu le comunicati vecinului de masa. Nu obisnuim sa adoptam o tinuta rigida, rece si distanta in asemenea prilejuri. In asteptarea bucatelor bineinteles puteti conversa. Indreptati-va spre subiectele agreabile, subiecte ce pot interesa. Nu conversati nici cu cei din celalalt capat al mesei. E incomod. Procedeul sufera si de alt dezavantaj. Daca spuneti lucruri inexacte, puteti fi corectat. Pacat, va piere pofta de mâncare! Apare insa stapinul casei. Daca invitatii sint numerosi sau spatiul nu permite, nu serveste decit pe cei mai apropiati. O sarcina dificila, dar nu imposibila de indeplinit este aceea de a veghea ca oapetii sa nu se plictiseasca. Un cod al ”bon-ton-ului” tiparit in tara lui Jbsen pomeneste: ”oaspetele nu ataca nici filozofia, nici re1igia, ci gusta bucatele. Ce1 curios e mai apreciat decit cel savant...”. Daca intimplarea a facut ca doi straini sa stea unul linga altul, stapinul casei se poate scula si apropia de ei, ajutindu-i sa lege o conversatie. Pot surveni mici accidente, e adevarat, neplacute. O furculita cade sub masa, se rastoarna un pahar, ne patam pantalonii cu sos. Vom primi alta furculita. Un servetel poate suge vinul rasturnat. Va cereti neaparat scuze pentru neindeminarea dv. Nu inseamna insa sa pomeniti toata seara acest lucru. Ajunge o data si sincer. Tinuta noastra in timpul mesei, chiar daca nu este teapana ca a unui pair englez, poate fi decenta. Coatele le tinem apropiate de corp. Daca au fost puse mai multe tacâmuri decit cunostintele noastre gastronomice, sa nu ne pripim. Cineva, mai priceput, tot are sa dea tonul. Cautam sa-1 urmam fara sa atragem atentia. Nu bem cu gura plina. Ne-a placut un fel de mincare? Putem cere linistit inca o jumatate de portie. Nu ne lamentam daca sintem instiintati ca s-a epuizat. Nu facem glume in acest sens. Daca vizita are loc in cursul saptamânii si printr-o intâmplare sinteti liber a doua zi, ginditi-va 1a ceilalti. Nu tran-sformati placerea vizitei intr-o tortura a celor prezenti.. Luati-va la revedere, multumiti pentru cele oferite la timp. Motivati pozitia dv. cu argumente demne de crezare. Veti fi apreciati La masa...! a. nimeni nu pune mana pe lingura si nu serveste inaintea gazdei. b. ia numai din ce esti invitat sa servesti. c. nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera. d. nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor intelege ca esti un mare egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce iti cade ''la sorti''. e. nu privi in farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu baga in seama, ci fa-te ca nu vezi. f. sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand. g. cutitul, daca e folosit, il vei manui numai cu mana dreapta, iar furculita doar cu stanga. Atentie, in nici o imprejurare, cutitul nu se transforma in ''furculita'' ducandu-l la gura. Asta se face doar la camp... h. stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui. i. coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cat mai stranse langa corp. De marginea mesei se sprijna doar in-cheieturile, aproape de farfurie. j. nu folosi in veci tacamul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este groaznic sa lingi tacamul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc. k. nu e ingaduit sa te intinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este langa platou sau cosul de paine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa provizii, ia cel mult doua felii de paine. l. mananca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mancatul zgomotos te descalifica. m. painea se serveste cu mana, niciodata cu furculita; caci se poate intampla ca furculita cu care ai mancat sa atinga si urmatoare felie. Ce rusine ar fi... n. nu te sterge la gura cu painea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu ai servetel, roaga gazda sa-ti dea unul. o. degetele nu se baga niciodata in farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a linge degetele. p. se mamanca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face farfuria "luna" cu o bucata de paine. r. nu se toarna niciodata intr-un pahar care nu este complet gol. s. samburii nu se scuipa in farfurie, prin cadere libera si nici in pumn (ultima metoda se practica doar in aer liber), ci se pun in lingurita adusa langa buze, apoi in farfurioara, unul cate unul. t. interzis a se clati gura cu ultima sau penultima inghititura de bautura, oricare ar fi ea. u. daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile, pentru a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas, nimeni nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa spalatul mainilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramane urme pe ea. Ai grija, sa nu se simta ca ai trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt. Daca discuti cu cineva...! a) Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat in dimineata. aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse, pinguini si alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decit din poze, televiziune sau dintr-un film documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neintrerupt intreaga seara? b) Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu „Eu” si „Am... ”. V-ar pune intr-o lumina nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul pamantului. c) Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati generalizarile. Un caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept. d) Vorbirea iute, „muscarea” terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi idei, fie ea chiar geniala, con-versatia taraganata, afectata - toate duc la rezultate sigure: * daca sunteti gazda — oaspetii se scuza si va parasesc in graba; e tirziu, sunt obositi, locuiesc departe, se scoala devreme, copilul... ; * daca sunteti invitat — creati in jurul dv. un. vid; acest obicei repetat de citeva ori va creeaza o faima de neinvidiat; . * daca sunt nevoiti sa va suporte — cu prima ocazie au sa va evite. S-au imbolnavit. Sunt in provincie. Fac o partida de pescuit... e) Aveti incertitudini in privinta sensului unor neologisme?. Oco1iti-le si paziti-va de ele pina nu le cunoasteti sensul real, felul si locul intrebuintarii. Dindu-le viata pocit, e1e vor inconjura incaperea. , reintorcindu-se sub forma. jnor zimbete ironice sau chiar sub o infatisare mai hada. De multe ori, in discutii, sint pomenite denumiri geografice, numele unor actori, scriitori sau personalitati ale vietii publice mondliale. Nu cunoasteti pronuntia corecta? intrebati: Sa nu va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot! Cu toate acestea ape1ati si la dictionar. f) Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu intrerupeti vorbitorul. Acest „bruiaj fatis” voluntar sau intimplator produce o impresie penibila. Cel intrerupt pierde firul ideilor, se enerveaza, ii stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect! Stapiniti-va suvoiul ideilor si cascada argumentelor pina la sfirsitul frazei. Caci nu e fraza sa nu aiba... capat. Atunci expuneti-va parerea linistit. g) Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si intr-o problema minora ? Atunci nu fiti crud, ironic si violent in exprimare si formulare. Menajati femeile si varstnicii de astfel de iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm santeti mai degraba ascultat, caci limba dulce, mult aduce! h) In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochi, privirea in laturi sau aiurea creeaza impresia de om nesincer sau distrat; i) In formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca auxiliare degetele, mainile sau uneori chiar picioarele. j) Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta. Demonstratia se cladeste cu argu-mente logice, rationale. k) Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti indeplini; veti fi socotit un om usuratic etc.; l) Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sinteti sigur, dar nu e recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori; m) Adversarul a avut mai multe argumente; in plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost invins pe „campul de bataie” al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om jignit. Intrerupeti discutia politicos sau - ceea ce e mai greu - lasati-va convins. n) In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu inseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii. o) Cand esti intr-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu intai, fiind insa atent sa "prinzi" momentul de a-i da cuvantul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important. p) Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin pretenerului de conversatie sau vreunei per-soane mult apropiate acestuia ("De ce boala sufera sotul tau?"; "Cum n-ai luat examenul?"; "N-aveai decat un an de la casatorie, ai si divortat?"). q) Ocoleste orice forma de barfa. N-o rosti si nici n-o asculta! Ce este ragoste?! Ce va vine in minte cand auziti acest cuvant? Este un iubit sau o iubita; este un sot sau o sotie; sau poate mama sau tatal tau, sora sau fratele? Poate va ganditi la acel prieten special in care poti avea incredere intotdeauna. Intreaba o suta de oameni sa defineasca ce este dragostea si probabil vei primi o suta de raspunsuri diferite. Subiectul dragostei a fost examinat de filozofi, infrumusetat de poeti si inaltat de muzicieni de-a lungul secolelor. Dar suntem noi acum mult mai lamuriti decat am fost ? Am priceput noi intr-adevar esenta a ceea ce inseamna sa iubesti? Din nefericire, starea lumii (sa nu mentionam starea vietilor noastre) dovedeste cu tarie esecul complet al omului de a pune in practica principiile dragostei. Si noi nu trebuie sa fim surprinsi cand ajungem sa realizam ca dragostea evaziva pe care omenirea (lumea) o cautata poate fi gasita si realizata numai prin Acela care este definitia dragostei perfecte, Isus Cristos. Greaca este o limba bogata care este disponibila sa ne ofere o intelegere mai clara a Noului Testament si o intelegere mai clara a dragostei. Cele patru cuvinte grecesti pentru dragoste sunt stergein, eran, philein si agapan. STERGEIN Stergein este dragostea care are de a face cu afectiunea naturala. Este dragostea parintiilor pentru copii si a copiilor pentru parinti, a sotului pentru sotie, a sotiei pentru sot, a relatiilor apropiate a unuia pentru altul. Acest cuvant este folosit in Noul Testament in sensul sau negativ. In Romani 1.31 el este folosit sa ajute descrierea acelora care sunt intr-o pozitie morala sub forma de spirala descendenta catre respingerea lor fata de Dumnezeu. Cuvantul este de asemenea folosit in 2Timotei 3.3, pe langa multele caracteristici descriind necredinciosii din ultimele zile. Este evident ca noi traim in ultimele zile cand obervam rebeliunea copiilor impotriva parintiilor lor, raspandita, cateodata chiar pana in punctul de a ucide. O vedem in aban-donul parintiilor a copiiilor lor si acum un numar urias ucigandu-si copii lor inainte de-a fi chiar nascuti. Este vazut in numarul uimitor al casatoriilor care sfarsesc printr-un divort sau separare. Este pentru ca au pierdut afectiunea naturala. Numai asa cum dragostea lui Dumnezeu este varsata in credinciosi va fi in stare sa scape aceasta spirala descendenta a omenerii in pierderea afectiunii naturale - stergein. ERAN Eran este un cuvant care nu se gaseste in Noul Testament. Cuvantul "pasiune" descrie acest fel de dragoste. Este pasiune cautand satisfactie. A fost folosita in scrierile grecilor pagani despre dragostea sexuala si a fost folosita in scrierile crestini- lor espre dragostea divina. Multe dintre dragostele care sunt cantate in muzica populara in aceste zile si vorbita de tineri este dragostea eran. Este o pasiune care cauta satisfactie. PHILEIN Philein este folosit de 45 de ori in Noul Testament sub formele sale variate de verb si substantiv. Philein este o dragostea prieteneasca. Este o dragoste care raspunde placerii unuia luate de persoana sau un lucru. Este bazata pe ceea ce unul care iubeste are in comun cu cel care este iubit. Cel care iubeste gaseste o reflectie a naturii sale in persoana sau lucrul iubit. Philein este o dragoste a bunului plac care alege sa iu-beasca pe aceia care sunt asemanatori noua Majoritatea dintre cunostintele pe care le avem cu altii implica dragostea philein. Prieteniile noastre exista in principal pentru lucrurile pe care le avem in comun si placerea pe care o primim din relatii. Exista un fel de dragoste care depaseste prietenia (dragostea philein), depaseste dragostea pasionala (eran) si depaseste dragostea afectiunii naturale. DRAGOSTE SI SEX! 1.Cu 48 de ore inainte de-a face dragoste armonizeaza energia cu cea a sotie/sot.(iubit/iubita) Amorul,zic taoistii,incepe in realitate cu 48 de ore inaintea actului propriu-zis,deoarece energiile pe care le acumulezi in acest timp vor iesi la suprafata cand te cufunzi in amor.Deci cu o zi inainte,in timpul si dupa ce faceti dragoste trebuie sa incerci sa-ti calmezi orice sentiment de agitatie sau furie,acestea blocheaza mai mult decat orice altceva fluxul echilibrat de energie dintre sot/sotie. 2.Dragoste Preludiul incepe intr-o atmosfera relaxanta. Zonele erogene ale femeii sunt diferite si mai intinse decat la barbat.Preludiul incepe inainte de a atinge corpul femeii/barbat:creati o atmosfera intima in dormitor ,redu lumina,pune pe pat perini pufoase,aprinde lumanari parfumate,pune o muzica placuta...toate astea vor intra in rezonanta cu energia ei sexuala. 3 Sex Aveti grija ca dragostea sa nu devina o rutina. Daca simtii ca amorul cu partenera/rul devine plictisitor trebuie sa reduci frecventa contactelor sexuale.caci amorul mecanic intrerupe circulatia fluxului energiilor sexuale intre parteneri.Trateaza amorul ca pe o sarbatoare si faceti dragoste doar atunci cand amandoi va simtiti sanatosi si pasionati.Evitati sa folositi actul sexual ca pe o evadare sau ca o modalitate de a masca teama ca dragostea dintre voi s-a stins.caliatea dragostei si nu cantitatea sa e cel mai important lucru. 4.Nu faceti dragoste dupa o masa copioasa. Aceasta greseala pote ruina atat digestia cat si amorul.Sexualitatea si hranirea sunt doua functii separate care lucreaza cel mai bine cand nu sunt in competitie pentru energia corporala.A face dragoste cu stomacul plin reduce secretia de samanta,cauzeaza indigestie si dauneaza splinei 5.Evitati relatiile amoroase in stari extreme. Daca esti prea obosit,furios,infometat,temator,trist sau slabit nu faceti dragoste.Energia consumata pentru actul sexual iti va putea dezechilibra puternic sanatatea,facilitand transformarea unei boli minore intr-o boala majora. 6.Urineaza cu cel putin 20 de minute inainte. A face dragoste avand vezica urinara plina streseaza rinichii si face dificila relaxarea in timpul amorului. 7.Maestrii in stiinta amorului taoist au scris numeroase tratate de sexualitate si tehnica amoroasa.Iata aici cateva sfaturi pertinente si aplicabile tuturor ,extrase din invataturile taoiste,pentru mentinerea unei activitati amoroase bogate si sanatoase si pentru a face din actul sexual o senzatie mai presus de simpla placere fizica. 8.Puterea sexuala e mai mare primavara. Corpul are asociate 4 anotimpuri ,in armonie cu natura.Taoistii sustin ca pentru barbati lunile aprilie si mai sunt cele mai bune pentru amor,in schimb ,in lunile de iarna nu trebuie exagerat. 9.Daca esti bolnav/a adopta pasivitatea in actul amoros. Sexualitatea poate fi vindecatoare pentru un barbat/femeie slabit doar daca isi asuma rolul pasiv ,partenera/ru preluand rolul activ.Acesta va permite absorbirea energiei yin vindecatoare de la ea/el fara a pierde mult din energia Yang deja slabita. Sper sa nu deranjeze pe cineva ! Subiectul era pt cine doreste! Succes! [/fond=Trebuchet MS]id="size2">id="blue"> Jesus said, "Let the little children come to me" We love Jesus because He first loved us. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Ramonika Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 multumim ingerasule... astea-s bune de printat si pastrat bine... [cheers] Ramonika [amoras] si pisicile Vladutz Tigrutz Alina Bubulina Fetitza Maritza Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
aschiutza Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 Fara suparare, dar ar fi intotdeauna bine sa se dea sursa de unde provine un fragment postat aici. Pe alte forumuri se face mare scandal cu copyrightul (drepturile de autor, etc.etc. ). Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar Ajutati un OM sa traiasca! http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=43117 Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Inger alb Postat Aprilie 20, 2005 Autor Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 quote:Originally posted by aschiutzaFara suparare, dar ar fi intotdeauna bine sa se dea sursa de unde provine un fragment postat aici. Pe alte forumuri se face mare scandal cu copyrightul (drepturile de autor, etc.etc. ). [pup]Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadarAjutati un OM sa traiasca!http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=43117id="quote">id="quote">Nu te supara eu le am copiate de haaaaaaaaa multa vreme sau chiar anisori!Le am imprimante(pe foi)! Am foarte multe si in engleza. Imi place sa am mai bine spus catastive te foi care ajuta la ceva.[pup]Jesus said, "Let the little children come to me" We love Jesus because He first loved us. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
devylla Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 Ingerule foarte bune.....vorba lu' ramonika de printat si puse la vedere!] Multumim[cool] Pupici 'Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramine constanta.' Sabina Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
alexa Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 Foarte interesant. Merci[pup] "Experienta este cel mai dur profesor: intai iti da testul si abia apoi iti preda lectia" Lidia Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Inger alb Postat Aprilie 20, 2005 Autor Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 quote:Originally posted by devyllaIngerule foarte bune.....vorba lu' ramonika de printat si puse la vedere!]Multumim[cool]Pupici'Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramine constanta.'Sabinaid="quote">id="quote">Chiar mia fost dor de tine![pup]Jesus said, "Let the little children come to me" We love Jesus because He first loved us. Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
xenocid Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 quote: circulatia fluxului energiilor id="quote">id="quote"> Asteptam sa se termine cu ... si unghiul facut cu normala la suprafata este de... Alin *Ex astris, Scientia* Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
AdynaB Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 Da....si eu tot fara suparare,dar vreau si eu sursa,nu de alta dar mi-e stricat copiatorul si acu nu pot sta sa cetesc! Adyna si Selina bambina Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
danyelana Postat Aprilie 20, 2005 Raport Distribuie Postat Aprilie 20, 2005 Felicitari Ingeras [cheers][cheers] Dumnezeu sa ne ajute la toti Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts
Archived
This topic is now archived and is closed to further replies.