Acum 1 an pe vremea asta...

[anangel_lexi]

3 mai 2004...o zi ca oricare alta. Deschid pagina de net a Romaniei Libere sa ma mai informez si eu. Un banner rosu imi atrage atentia. Intru pe el si aflu povestea impresionanta a unui copilas grav bolnav. Nu-mi trebuie mult ca sa ma hotarasc sa ajut si eu cum pot. Dar mai intai citesc "din scoarta in scoarta" tot ce scrie pe acel site. Deodata imi pica ochii pe o notita pe care scrie: "mai multe detalii pe forumul desprecopii.com". Cu sufletul la gura intru pe pagina indicata si citesc tot, absolut tot. Vad ca pentru a accesa unele informatii trebuie sa ma inscriu ca membru si nu prea-mi place chestia asta. Inca un site pe care sa ma inscriu si dupa aceea sa nu-l folosesc cu lunile??? Dupa ce citesc toata povestea lui Cristi si a Adelinei, observ ca sunt pe un forum de umanitare si-mi atrage atentia un alt subiect: "Sa o ajutam si pe Teodora: 9 luni". Intru, citesc, plang...si deodata vad ca cineva are nevoie de traducerea cazului fetitei. Nu mai stau pe ganduri, ma inscriu ca membru si postez primul meu mesaj: traducerea pentru Teodora. Daca tot m-am inscris ca membru hai sa ma interesez si cum il pot ajuta pe Cristi, asa ca scriu primul meu PM. Din pacate primul contact cu un membru DC mi-a lasat un gust amar: m-am ciocnit nu doar de neincredere, dar am fost acuzata (ce-i drept politicos si indirect) ca de fapt eu nu vreau sa-l ajut pe Cristi si vreau doar sa ma bag in seama. Pacat ca sunt unii oameni care se apuca sa-i judece pe altii fara sa stie absolut nimic despre ei. Aproape ca-mi vine sa renunt la tot, dar...ce vina are acel copil? Asa ca ma hotarasc sa merg inainte si abia dupa ce depun banutii pentru Cristi sa renunt la tot. Dar nu pot. Ma gandesc daca Teodora mai are nevoie de mine, sau poate alt copil? Asa ca raman pe forum sa citesc si sa descopar din ce in ce mai mult. Gustul amar legat de acel membru cu care am intrat prima oara in contact nu mi-a trecut nici acum. Nu pot sa uit usor...asa sunt eu. Si nici nu cred ca imi voi schimba parerea despre acea persoana vreodata, cu atat mai mult cu cat am mai citit postari de-ale sale care mi-au facut sa-mi intaresc parerea proasta.

Asa incepe povestea mea aici, pe forumul DC. A trecut 1 an! Nici nu stiu cand a trecut. Dar a fost un an minunat...un an in care am plans si am ras alaturi de mamele care se zbateau pentru binele copiilor los si reuseau, am trait povestile multor membri cu tot sufletul, chiar daca cu unii din ei nu am schimbat niciodata vreo replica, m-am suparat si am iertat, si la randul meu am suparat si am fost iertata. Dar cel mai important este ca am gasit aici cativa prieteni minunati, care m-au sustinut si atunci cand plangeam de bucurie dar si atunci cand plangeam de tristete, desi nu ma vazusera niciodata. Pentru mine aceasta este o minune...Asa se naste o mare iubire? Se poate. Eu zic: asa se naste o mare minune!!! Multumesc pentru tot, draga [dc]

, Alexandra

 

I wish I were an angel...

 

http://photos.yahoo.com/anangel_lexi