N-am curaj sa conduc......(2)

[Anca Wish]

Poftiti, va rog!

 

anca...SIGUR intr-o zi[gravi]

[foto]

 

[iliuta]

Anca,, poate aici vom fi mai multe curajoase.

 

http://es.pg.photos.yahoo.com/ph/micaelapodariu/my_photos

"Prietenia este mana care-ti sterge lacrima atunci cand viata te doare......"

 

Mihaela

[iliuta]

Elise, cand vad pe altul conducand mi se pare atat de usor........timpul trece si indata voi avea permisul spaniol, si atunci nu voi mai avea scuza..

 

http://es.pg.photos.yahoo.com/ph/micaelapodariu/my_photos

"Prietenia este mana care-ti sterge lacrima atunci cand viata te doare......"

 

Mihaela

[Ramona J]

Am descoperit cu uimire subiectul asta. Credeam ca sint singura fricoasa. Eu am invatat sa conduc cu foarte multi ani in urma, am reusit chiar sa-mi iau carnetul si apoi n-am mai condus niciodata. Acum ne-am mutat la Dallas si voi fi nevoita sa conduc. Am platit deja patru ore pentru un instructor si nu am facut nici un progres. Mi-e teama de cite ori ma urc la volan. Apoi ma obisnuiesc si pe cind ma gindesc ca nu e asa de rau dau de cite o situatie ciudata si iar imi bate inima! E greu, dar trebuie sa reusesc. Succes tuturor speriatelor.

[melutzica]

iliutaid="red">he he,hai ca suntem cam in aceeasi barca[:D];eu mi-am luat carnetul in urma cu 8 ani dar nu cred sa fii condus in acesti 8 ani mai mult de 1000km; si asta pt ca m-am descurcat mereu fara masina;insa,am inceput un nou servici unde sunt nevoita sa ma deplasez numai cu masina;trebuie sa merg in fff mult locuri absolut necunoscute mie si doar cu o adresa,harta si nr de telefon la indemana;Serviciul este superrrr asa ca nu am putut rata asa o ocazie.Si stii ce am facut eu?am luat 8 ore de conducere cu un instructor de aici si apoi am dat examenul pt transcreierea permisului(adica poligonul si am condus cu un reprezentantcare se ocupa de asa ceva in jur de 7-8 km) si am reusit examenul fara probleme.Acum conduc zilnic aproape 100 km si nu mai imi este frica deloc,chiar ca imi place fff mult si ma destinde;iti doresc si tie mult succes si sa stii ca numai prin exercitiu iti faci mana[pup]

 

Mihaela

http://es.pg.photos.yahoo.com/ph/mela_oros/my_photos

[CristinaT]

Sunt foarte mandra de mine. Astazi am parcat masina intr-o zona super aglomerata, si am scos-o din parcare la milimetru.[bum]

 

6 ani - 14 februarie 2006

 

 

 

 

 

[Anca Wish]

Bravo, Cris!!!! Si eu sunt mandra de tine![cheers]

 

anca...SIGUR intr-o zi[gravi]

[foto]

 

[Ramona J]

Multumesc de incurajari Melutzica. Ma stradui, ce sa fac? Ii dau eu de capat pina la urma. Felicitari pentru reusita (reusite, adica si serviciul).

[Androix]

Mai fetelor, vin si eu sa va incurajez cum pot. Este normal sa va fie frica mai ales la inceput. Daca aveti curaj sa exersati putin o sa vedeti ca frica dispare, incepeti sa va formati reflexe care va salveaza la greu si totul o sa devina o placere.

In schimb ce ma fac eu cu un fricos care nici macar nu are vointa sa incerce? Sotul meu are carnet tot de 9 ani ca si mine, in schimb el dupa ce si l-a luat nu a avut masina ca sa mai conduca, iar cand m-a intalnit pe mine deja ii era teama si nici nu mai vroia sa incerce. Ma rog de el de ani de zile. Am zis sa-i platesc niste ore cu un instructor, a zis da dar cum l-ati vazut voi facand asta asa l-am vazut si eu. Apoi l-am silit sa incerce in parcare la praktiker militari unde e gol golut mereu. S-a dat jos si a inceput sa tipe la mine ca lui ii tremura genunchii si nu este posibil! Ii este frica si basta! Degeaba i-am explicat eu ca si mie mi-au tremurat macaroanele multa vreme dupa ce mi-am luat carnetul, nu, el o tine pe-a lui ca n-o sa-i treaca indiferent cat de mult ar exersa.

Cum credeti ca-l pot convinge sa incerce? I-am promis ca il las in pace daca incearca si ma conving si eu ca nu il lasa teama. I-am explicat ca sofatul nu mai este un moft asa cum a fost pentru mine la 19 ani, ci intre timp a devenit o necesitate. Mi-e foarte greu. La cumparaturi merg eu, la ai lui trebuie sa fiu motz de fiecare data, la terasa sau gratare eu nu beau niciodata nici macar o bere, la munte daca iesim asa de dimineata pana seara eu traiesc de fiecare data o mica depresie inainte de a ne porni catre casa la gandul ca ma asteapta 100-150 de km pana acasa. Lui ii este usor, sta in dreapta, ce-i drept e foarte bun copilot, ma tine de vorba, ma avertizeaza de radaruri, de localitati, de semne, dar pana una alta nu lui ii anchilozeaza piciorul pe acceleratie.

 

Andreea mamica lui [copil] Filip Stefan

 

[CristinaT]

Androix, ce chestie... fa-i cadou de ziua lui o masina. Sau du-l in afara Bucurestiului sa-si intre in mana.

 

6 ani - 14 februarie 2006