cit te poti intinde?

[artar]

Am de mult intrebarea asta in cap dar aseara dupa ce m-am incins pe forum..am hotarit sa o pun poate gasesc un raspuns satisfacator....

 

Ce inseamna a avea prieteni?Poti sa ai mai multi(mai multe)? Sau prieten iti este unul singura caruia ii spui tot ce te doare si astepti de la el sfaturi bune si care sa te ajute sa treci prin diversele perioade ale vietii...Unii spun ca au f multi prieteni..sunt prieteni adevarati sau reprezinta un grup cu care te distrezi la un gratar, la munte, iesi intr-un week-end..etc.?

 

Si daca ai o prietena f buna, una singura, cit te poti intinde sa-i spui tot ceea ce simti si problemele pe care le ai in asa fel incit sa nu ajungi sa-ti dai seama ca de fapt ea le-a folosit in folosul propriu?

 

Intreb asta pt ca eu am conceptia ca acest cuvint "prieten" este un cuvint frumos, pur si nu ar trebui intinat de nimic...si totusi...se intimpla ca cineva sa fie slab si sa cedeze...Cum e posibil?E vorba de calitatea umana a fiecaruia dintre noi sau de o conjunctura nefavorabila?

[michelle7]

parerea mea e ca atunci cand stiu doi nu mai e secret. daca TU nu poti sa tii un secret, cum poti sa ai pretentia ca cel carui i l-ai impartasit sa-l pastreze doar pt el.

 

Michelle

 

[IEPU]

Eu consider ca prietenul meu cel mai bun e sotul meu. Numai el stie tot ce imi bazaie prin cap. Cu el comentez atitudinea neamurilor si cunoscutilor.

Am si o prietena foarte buna dar sunt cateva lucruri pe care nu ii place sa le auda despre sine insasi si atunci inseamna ca nu pot vorbi chiar orice cu ea...

 

 

Magda, mami de Horia (20ian1997) si Matei (3oct2005)

http://community.webshots.com/myphotos?action=viewAllPhotos&albumID=550146097&ran=6628

[Ramona J]

Subscriu. Sotul e cel mai bun prieten. Il simt aproape ca pe un al doilea "eu".

 

The best thing you can do for your children is to love your wife.

[Jocelyn]

Da, poti sa ai mai multi prieteni. Dar nu toti la fel de "buni". La fel ca si fetele, sotul in primul rand imi este prieten, cel mai bun. Dar am si 2, 3 prietene foarte apropiate. Si in afara de ele pe mama, care este extraordinara si va ramane cea mai apropiata mie. Iar cu prietenele pot intr-adevar sa vorbesc tot ce-mi trece prin cap fara nici o problema. Cu cativa ani in urma am fost dezamagita de cateva persoane insa sunt si prieteni care raman apropiati de tine si alaturi de tine in orice situatie si oricat de transant ai fi cu ei. Aceia sunt adevaratii prieteni care trebuie pastrati mereu.

 

*****************************************************

I plan on living forever. So far, so good id="size4">id="Courier New">id="teal">

[artar]

Asa am considerat si eu, ca sotul meu e cel mai bun prieten...si asa a si fost atitia ani de zile...Stia tot ce ma doare, toate nemultumirile mele la fel cum si eu le stiam pe ale lui...Multe am incercat si am reusit sa le rezolvam..Insa sunt si nemultumiri legate de partener (si nu puteti spune ca nu-i asa..) pe care i le spui, uneori incearca, uneori reuseste, alteori nu reuseste sa le indeplineasca si atunci cui spui...Stringi din dinti ani de zile, nu spui nimanui, nici macar mamei sa nu o superi ca e batrina si bolnava dar undeva trebuie sa existe o supapa..Nu se poate ca niciodata sa nu fii spus unei persoane apropiate ca uite, barbata-meu sau nevasta-mea nu a avut chef aseara sa faca de mincare sau sa iasa in oras etc...Si asta e doar inceputul...

 

Cind eram la liceu am avut o prietena f buna, toti cei 4 ani, ne-am impartasit toate secretele, trailrile si simtirile specifice virstei...Si nu a intervenit nimeni intre noi, vreun baiat adica..fiecare cu felia ei ca sa ma exprim plastic...Viata si distanta ne-a despartit, din pacate...insa stiu ce inseamna sa ai o prietena adevarata si am avut noroc ca am avut-o in acea perioada...Si tot asa am considerat-o si pe aceasta prietena facuta la virsta maturitatii..numai ca ea mi-a inselat asteptarile..Probabil ca exista si o mare doza de noroc sau ghinion...

 

[fannna2003]

artar imi pare rau de ce-ai patit...prieten adevarat...nu am intalnit inca...de fapt se poate sa existe...dar de atatea ori m-am fript incat sunt muuult mai rezervata...consider ca asa ar trebui sa faci si tu...nu-ti deschide sufletul primului venit...prietenia se cladeste in timp...daca tu ai sufletul deschis va intra acolo9 toata lumea si crede-ma multi din cei care intra nu au ce cauta acolo..

 

Elena

[Leditia]

quote:Initial creeata de artar

Si daca ai o prietena f buna, una singura, cit te poti intinde sa-i spui tot ceea ce simti si problemele pe care le ai in asa fel incit sa nu ajungi sa-ti dai seama ca de fapt ea le-a folosit in folosul propriu?

---

id="quote">id="quote">in cazul asta nu-ti mai e prietena.No,cel mai bun prieten al meu e sotul,vb cuiva el stie ce-mi bazaie prin cap..La fel ca si tine am avut o prietena f multi ani,nu aveam secrete,am fi facut orice una pt alta,insa ca si la tine viata si distanta ne-au despartit..Mai tinem legatura,insa nu mai e ce-a fost si nici nu o sa mai fie.Insa imi aduc aminte cu placere de toti anii aceia,de toate momentele traite impreuna.Iar problemele legate de sot i le spun sotului..ca sa le rezolvam,ca daca i le-as spune unei prietene,n-as rezolva nik.(no bine,ca deocamdata ii baiat bun,dar daca nu-mi convine ceva ii spun lui,ca pe el il priveste si nu pe altcineva)Imi pare rau pt ca ai trecut prin ce-ai trecut,dar poate e mai bine asa...Ar trebui sa incepi sa uiti si sa nu mai traiesti in trecut...Legat de prieteni..rar intalnesti prieteni adevarati.POZE

[floarea_soarelui]

Cel mai bun prieten? Eu. Apoi ai mei parinti si abia apoi ceilalti care la un moment sau altul mi-ai intrat in viata. Unii au ramas mai mult, altii mai putin. Sotul mi-i prieten si iubit si co-echipier, ca sa ma ecsprim in termeni sportivi. Nu este si nici nu vreau sa fie un al doilea eu, pt ca nu-mi doresc sa ma dubleze ci sa ma completeze. Si oricit de romantica pare ideea unui alt eu mie mi se pare imposibila, practic. Nu exista doua jumatati identice nici macar in teoria sufletelor pereche ci doua jumatati care compun intregul. Oamenii pot gresi chiar daca sunt bine intentionati, pot sa se afle intr-o conjunctura care tie, celui mai bun prieten al lor, iti poate "dauna", fiecare are trairile lui si chiar daca anii pot proba o prietenie lunga la un moment dat se poate intimpla ceva care in ochii unuia poate insemna "tradare". ma feresc de catalogari categorice, de afirmatii alb sau negru, tocmai pentru ca din experienta am vazut ca nu exista numai alb si negru. Din fire sunt un om comunicativ, cu bune si cu rele, mi-i drag sa am prieteni, sa pot schimba pareri, sa ne ajutam. O prietenie in care unul si-ar da viata pentru celalalt nu exclude ca la un moment dat sa aiba si o cumpana care tradusa in limbajul de zi cu zi sa insemne "tradare" in ochii majoritatii (asta imi aduce aminte de filmul Pearl Harbour care oricit de fictiune nu exclude imposibilitatea traducerii in realitate). Asa ca am prieteni dar nu pun tradarea atunci cind ea apare numai pe seama ipocriziei, a lipsei principiilor. Natura umana este extrem de complexa si nu intotdeauna la radacina actiunilor noastre sta ceva profund rau. buun. Cit despre mine ca cel mai bun prieten, asta-i simplu de explicat. dupa mult timp am constientizat ca singura care mi-a fost mereu alaturi am fost eu, ca toate resursele bune si rele, capacitatea de iertare sau ce de re-(negare) sunt in mine si nu aiurea, eu mi-am fost alaturi, eu m-am certat si m-am dispretuit si tot eu m-am indreptat atunci cind am gresit. Asa ca daca eu nu-mi sunt cea mai buna prietena mie n-am cum cere altora sa-mi fie. Daca eu m-am tradat uneori, din dragoste sau din prostie, si m-am lasat sa sufar atunci cum pot cere altora sa nu o faca. Prietenia cea mai buna si cea mai adevarata nu exclude greseala. O putem sau nu tolera, asta depinde de fiecare. Chiar si cea mai urita tradare in ochii lumii poate avea o cauza care sa nu fie independenta de noi. Eu pornesc de la premiza ca in afara de ai mei (care indiferent cum ar vedea lucrurile, fac ceea ce fac pentru binele meu, chiar daca uneori nu se potriveste viziunea lor despre realitate cu a mea), deci in afara de parintii mei ceilalti oricit de buni prieteni mi-ar fi altii(si aici imi includ si sotul) pot la un moment dat sa se detaseze de mine, sa actioneze altfel decit numai in interesul meu, ma pot rani, pot trada, pot minti si pot gresi. Si asta nu inseamna ca sunt niste oameni rai, sunt falsi sau mai stiu eu cum. Pur si simplu sunt oameni. Nu putem trai in padure si nici ascunzindu-ne sufletul numai pentru a nu fi tradati. Daca viata prin prietenii nostrii decide ca trebuie sa avem alte drumuri, apai le-om avea. Pina atunci ii accept si ma accepta asa cum suntem. Suntem prieteni nu siamezi. Si daca unul va trada vreodata increderea celuilalt, suferinta va avea - cel putin in sufletul meu - loc cit sa nu-mi incrinceneze sufletul si privirea. Nimic nu este definitiv, nimic nu este plat, cu atit mai putin sufletul omului. Si atunci nu ramine decit sa accept si sa inteleg ca ce am la un moment dat se poate ca la alt moment sa nu mai fie la fel. No bun mai copii, am divagat. Sa aveti o zi numai buna si multa, multa sanatate.

 

Dana si Ioana Amazoana (24.09.2003)

 

 

[Happiness_4_us]

Mda...Subscriu la partea cu sotul, si la mine e la fel insa consider ca este foarte important ca in afara de el sa am si o prietena cu care sa discut absolut orice trasnaie, orice mica problema ivita indiferent de natura ei. Spui tu Artar ca pe tine si prietena ta v-au despartit distanta. Uite eu sunt aici iar prietena mea buna in Romania. Aproape in fiecare zi vorbim pe messenger, ea este insarcinata si traiesc alaturi de ea absolut tot ce i se intampla in aceasta perioada, dezbatem, cum afla una din noi ceva trimite mail si celeilalte, asta pentru ca anul asta avem si noi in plan operatiunea [copil], si tot asa. Daca m-ar insela vreodata? Spun cu mana pe inima ca NU, suntem ca si 2 surori, nu avem nimic de impartit, nu avem de ce sa fim invidioase una pe cealalta, nu avem statuturi sociale diferite, ne situam zic eu pe aceeasi treapta.Ne-am cunoscut prin intermediul sotului ei, eu si Iulian lucram la aceeasi statie radio, si cu toate ca ea era cu el la inceput prieteni in timp s-au casatorit, nici un moment nu s-a gandit ca as putea sa ma uit in vreun fel la el sau el la mine, ptr ca sa fim serioase, asa suntem noi femeile, mai paranoice cateodata, s-a mers pe incredere deplina. Au fost momente dificile si in viata ei si in viata mea pe parcursul timpului si am stiut sa fim alaturi una de cealalta. Si ca sa nu omit, suntem prietene de 9 ani, nu de ieri de azi. Si da, exact cum spuneai tu, o prietenie se construieste in timp si conteaza foarte mult calitatea umana.

Ce dai aia primesti!

 

 

 

Nana Motoc

Nunta noastra!