Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Recommended Posts

aseara eram cu fi-miu de 2 ani in parc, la nisip. Langa el, un baietel, poate cu cateva luni mai mare, avea o jucarie care ii parea interesanta copilului meu, vroia sa se joace impreuna cu ea. Celalalt baietel, care era impreuna cu bunica (sau bona) lui, de fiecare daca cand al meu incerca sa se joace si el cu jucaria lui, il lovea. Eu l-am invatat pe al meu sa se joace frumos cu copiii, sa nu-i bata, asa ca al meu este foarte prietenos cu ei, ii iubeste tare mult. L-am apostrofat pe celalalt copil cand l-a lovit pe al meu, desi bunica lui nu a facut mare lucru in sensul asta. Ca sa nu ma lungesc prea mult, nu prea stiu cum sa reactionez in situatii de genul asta, eu l-am invatat pe al meu sa se poarte frumos cu copiii, insa ce sa fac cand si-o "incaseaza" de la altii? Ce pot eu sa-i zic? Mi se pare nedrept sa-l las sa incaseze iar eu sa-i spun in continuare sa fie cuminte si bun....

Subiectul acesta poate pare destul de putin important, insa daca convingerile mele si dorinta mea de a-i da o anume educatie copilului meu "contravine" cu tendintele celor din jur, cum putem reactiona? Sunt foarte nedumerita si contrariata cand vad atatia parinti in jur, cu copii mai mare, care nu catadicsesc sa-i invete sa fie buni cu ceilalti, ii lasa sa-i bata, sa le ia jucarii si altele? Voi, cu copii de varste asemenatoare, cum procedati?

va multumesc foarte mult pentru rabdare! ;)

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 24
  • Creat
  • Ultimul răspuns
Educatia pe care i-o dai baietelului tau e foarte buna. Am patit si eu la fel, cu fii-mea; am apostrofat copilul care a lovit-o, nu foarte dur, doar pe un ton sever, dupa care "m-am luat" de taica-su care era in preajma si care se uita pasiv la scena. Am constatat ca il durea fix in cot de comportamentul odraslei... Dupa cate mi-am dat seama e adevarat proverbul cu aschia care nu sare departe de trunchi... In situatii din astea, nu are nici un sens sa "faci educatie" copiilor din parc, ci sa incerci sa discuti cu parintii lor; ei sunt singurii in masura sa ajusteze tendintele comportamentale "ciudate" ale copiilor proprii.
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Exact! Tot in aceiasi idee, tot aseara, surprinzator, dupa toate astea, vad o alta mamica, foarte tanara, fetita ei de aprox 4-5 ani alerga urland la nush' ce copil nu se joaca cu ea, ca a lovit-o, la care ma-sa ii zice: si tu stai ca proasta? Da-i si tu!!! [bang] M-a consternat!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

volenti...

uuuf, ce ma simt cu musca pe caciula!

 

va jur ca sotul meu si cu mine suntem atat de calmi, de tandri,de linistiti!nici vorba macar de ridicat vocea, nu mai vorbesc de batai sau alte atrocitati.

 

cu toate astea, fetita mea are momente cand este foarte rautacioasa.

mi-e ciuda si mi-e rusine cand imbranceste copii in parc sau musca, sau ciupeste...i-am explicat, am atins-o cand a fost mai groasa pb, am pus-o sa isi ceara scuze (nu vrea!!!) si cu toate astea nu se schimba.

e drept, nu e teroarea parcului, ca la varsta ei,2 ani si 10 luni, cam toti sunt posesivi cu ce-i al lor si toti isi manifesta posesivitatea intr-un fel sau altul...

 

mizez pe faptul ca e o perioada care va trece, ca ci ea nu era asa cand era mai mica!plus, e o fire foarte lipicioasa, iubitoare!deci are doar momente...

 

eu nu o laud cand face prostii!

 

 

 

 

Alexandra mare si Alexandra mica(10 iulie 2003)

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

cand era copilul meu mic, il feream de astfel de neplaceri. asta pana a invatat sa riposteze. il mai las sa se descurce cum crede de cuviinta, cateodata, ca altfel, in jungla in care traim... intervin cand e cazul, dar il las si pe el sa se descurce.

nu ai cum sa le faci tu educatie copiilor sau parintilor copiilor din parc. eu te-as sfatui sa il feresti si sa nu pui la suflet astfel de intamplari, iar copilul tau se va obisnui, ca nu toti sunt ca el...

 

Cristina si Mihnea Stefan

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ii faci o educatie f buna copilului tau. Desi Tavi e mai mic, il cresc in acelasi spirit. Din pacate, violenta - fie ea verbala, fie fizica - ne inconjoara peste tot: pe strada, la televizor, in versuri si muzica.Poate daca toti ne-am educa astfel copiii am trai intr-o lume mai buna.

 

Loriid="red"> ºi un îngeraº:George-Octavianid="green"> [copil]( 14.februarie.2005 )

 

 

"Daca cineva nu-ti surade, fii tu generos si ofera-i surasul tau. Nimeni nu are nevoie mai mare de un suras decat cel care nu mai poate sa surada celorlalti." Dalai Lamaid="blue">

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

DA, cred ca asa o sa fac, o sa-l feresc si nu o sa-l las sa se joace cu astfel de copii... explicandu-i de ce, insa nu stiu cat va intelege el la varsta lui... Imi zicea o colega de serviciu ca si al ei o mai incasa in parc de la ceilalti copii iar ea i-a spus sa riposteze, sa nu se lase batut de ceilalti.... Insa nici asa nu mi se pare o idee grozava... Va invata sa riposteze la violenta cu violenta... si iar nu-mi place... ufff dificila treaba [:D]

Multumesc voua!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Offff, si eu ma simt un pic cu musca pe caciula... [:I]

Si fie-mea e destul de posesiva, uneori batausa... Deja ma doare gura de cate ori i-am explicat ca nu are voie sa faca asta, ca trebuie sa-si imparta jucariile si cu alti copii, dar... Am si pedepsit-o, dar degeaba. Nu e tot timpul asa, o mai apuca uneori. Acum in ultima vreme, parca s-a mai potolit.

E destul de posesiva si isi cunoaste foarte bine "teritoriul" - acasa la ea e mereu circ atunci cand vine finutul si se joaca cu jucariile ei. In schimb, acasa la el, chiar daca ea ar vrea anumite jucarii cu care se joaca el tocmai atunci, nu are tupeu sa faca atata scandal [:D].

 

Ce vreau eu sa iti spun de fapt e ca uneori nu e neaparat vina parintilor - copilul poate fi mai "impetuos" cu ceilalti, cu toate ca parintii incearca sa il educe altfel. Sunt copii si copii.

Daca suntem perseverenti in educatia ce le-o dam, intr-o zi o sa le treaca.

 

Ceea ce trebuie insa sa intelegem e faptul ca la aceste varste copiii sunt foarte posesivi si inca sunt manati in mare parte de instincte.

Noi daca vedem un om care coboara dintr-o masina super, care ne place, am vrea sa fie a noastra. Am putea sa mergem sa o luam, pentru ca o vrem. Dar nu o facem pentru ca intervine ideea ca nu ne apartine, ca am fura-o si tot asa. Dar toate astea au venit in constiinta noastra in timp. Nu peste noapte. Am fost invatati ca trebuie sa respectam lucrurile altora, ca trebuie sa impartim ceea ce avem (lucru pe care il facem mai mult sau mai putin, hai s-o recunoastem). Dar am invatat-o de-a lungul timpului.

 

Cat despre cum ne purtam cu ceilalti copii - eu una in cazuri de-astea, le-am mai zis pe un ton cald si prietenos ca nu e frumos ce fac, etc (variatiuni pe aceeasi tema). De cele mai multe ori s-au potolit - cred ca ramaneau cam socati de interventia mea, o straina, in viata lor [:D].

Recunosc ca si daca pericolul nu e prea mare, o las pe fie-mea sa se descurce singura, ca doar eu nu pot fi mereu langa ea. Tre' sa invete cumva sa gestioneze si chestiile astea, fie ca riposteaza, fie ca o ia la goana [:p]

 

Flavianaid="green"> si [copil] Tiana Mariaid="red"> (20.03.2004)id="navy">

Album Tiana

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

uite chestia asta ma doare si pe mine: Mariuca (in curand 2 anisori) a avut o perioada cand nu se juca cu alti copii, isi alegea un colt liber in parc si isi facea de lucru acolo cu jucariile sau in iarba, unde ii place tare. ei acum de o perioada o atrag copilasii, ma bucur ca e comunicativa si prietenoasa. dar cum sa nu o feresc eu de unii dintre ei care au parinti - caci eu lor le gasesc vina - care nu isi invata copiii sa imparta jucariile cu altii sau nu le aduc jucarii cu ei deloc - si nu se pune problema lipsei banilor ca doar vad si eu cum sunt imbracati. i s-a intamplat Mariei sa i se smulga din mana mingiuca si copilul respectiv a rupt-o la fuga. a ramas saracuta siderata, nu stia ce sa faca, sa planga, sa vina la mine. cand in sfarsit a aparut si mama - ocupata tare cu o discutie cu alte mame care nici ele nu aveau copiii langa ele - a strigat dupa fiu-sau si i-a aruncat Mariei mingea, fara scuze, fara apostrofare catre fiu-sau, fara nimic.

sau aseara, un tata si-a lasat copilul care pana atunci se jucase in nisip, sa bage mana in punga Mariei cu pufuleti si, auziti replica: "pai cum esti tu mancacios, o sa-i mananci pe toti!" i-am scos manuta frumusel si i-am dat pufuletii lui taica-su:"cred ca ar trebui sa-i dati dvs, s-a jucat in nisip!" si desigur am plecat cu copilul meu de langa ei. Maria ramane pe ganduri la astfel de comportamente cu care e neobisnuita, ma priveste intrebatoare si nedumerita, saracuta.

 

Gratiela, [mamica] strumfilor Maria si Stefan

Pagina Mariei

Pozute noute

Mariuca poznasa

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.




×
×
  • Adaugă...