Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Despre barbatii care isi parasesc familia: motive si situatii


Recommended Posts

Cred ca unii barbati sunt pur si simplu lasi, nu vor bataie de cap si la cea mai mica zguduitura in loc sa o infrunte, sa treaca peste, sa o rezolve, pleaca. E calea cea mai simpla.

 

Deseori, femeile nu or sa afle niciodata de ce au fost parasite. In afara de niste mici minciunele care sa-i scoata tot pe ei in evidenta.

======

 

Am o prietena ce dupa 14 ani de convietuire a fost parasita. Aveau 43 ani. Puf, dintr-o data. Draga, esti grasa si nu mai imi place de tine.

Nu se poate sa parasesti un om cu care ai impartit atatea timp de 14 ani si sa spui doar atat. Asta nu e un motiv.

 

Ea a suferit foarte mult. A plans in hohote. A durut-o nespus cand i s-a spus ca e grasa.  Nu numai ca durut-o dar a inceput sa se simta defecta, cu viciu de constructie.

In fiecare zi timp de o luna am vorbit la telefon si plangea. Isi revenea si iarasi plangea.

 

In acelasi timp El a venit la noi si ne-a prezentat-o pe viitoarea mireasa. 25 ani. Ne-a invitat la nunta si chiar ne-a rugat sa-i fim nasi. Am refuzat politicos. Ne-a rugat sa nu-i spunem nimic fostei. Ceea ce am si incercat sa facem. 

 

In timp ce El se pregatea de nunta, Ea suferea.  Se ducea prin locurile lor obisnuite doar, doar il va intalni. Statea pe scarile blocului unde se ducea el la meditatiile de franceaza doar, doar il va vedea.

 

L-a asteptat de 1 martie sa vina cu martisor, de 8 martie cu flori.

In timpul asta El cumpara flori pentru buchetul de nunta.

Ea a facut niste mici afise pe care intentiona sa le lipeasca pe copaci in drumul lui spre serviciu.

 

In mometul asta mi-am dat seama ca suferinta ei imbraca niste forme ciudate.

Asa ca intr-una dintre conversatiile noastre, intre 2 sughituri de plans, i-am spus:

"Treci peste, nu-l mai astepta. Se insoara saptamana viitoare."

 

A doua zi la ora 7 dimineata El a venit la noi cerandu-mi socoteala.

Atat i-am spus: "Urat din partea ta ca nu ai spus adevarul si ne-ai lasat pe noi sa strangem mizeria in urma ta"

 

Barbata-miu a fost la nunta lor. Eu nu.

Barbata-miu  mai vizita din cand in cand noul cuplu. Eu nu.

Noua nevasta si-a manifestat dorinta ca Celcesforaie sa vina acolo si cu fii-mea, dar fara mine. Asta a fost momentul cand el a incetat vizitele complet.

 

 

 

 

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 130
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Alt cuplu de prieteni.

Sa vedeti cum se intoarce viata.

 

Totul a inceput pe cand El 24, Ea 34. Ne stim cu el inca de pe bancile facultatii. Ea superba, inalta. Unul dintre cuplurile cele mai reusite pe care le-am cunoscut. Ea are un caracter si o bunatate cum rar mai gasesti azi. O dragoste ca-n filme.

Dupa vreo 7 ani s-au casatorit.

Au incercat sa faca un copil. Multe incercari, sarcini pierdute. Suferinta, el slab se apuca de bautura. Ea face tratamente. El motilitate scazuta de la bautura. Drum inchis.

Timpul trece, el lasa bautura, incearca din nou.

Din pacate Ea nu mai are ovocite. Varsta.

Se hotaresc sa infieze. Atunci Ea vine cu ideea: "trebuie sa ai copilul tau, sa gasim o mama purtatoare-donatoare de ovule"

 

Azi au un copil superb in clasa I. Ea are 54 ani.

Numai ca lucurile se misca. Nu raman pe loc.

Copilul este fooooarte nazdravan.

Mama ei foarte bolnava, mama lui foarte bolnava. Amandoua se recupereaza dupa AVC.

Ea operata de cancer la san, tratamente, chimio. S-a ingrasat. Viata ei se invarte in jurul mamelor si a copilului.

 

El toata ziua la servciu. Vine seara acasa dupa ora 20 si ar vrea ca totul sa fie o primavara eterna cu zambile. Vrea o viata linistita in papuci calzi fara stress.

Na, ca nu se poate. Bea. I-a tras un pumn in ochi si i-a spus ca el pleaca. Ii lasa ei copilul si mamele si se duce unde o vedea cu ochii.

 

Pana acuma n-a plecat. Daca are pe alta nu stiu a spune.

 

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cred ca unii barbati sunt pur si simplu lasi, nu vor bataie de cap si la cea mai mica zguduitura in loc sa o infrunte, sa treaca peste, sa o rezolve, pleaca. E calea cea mai simpla.

 

Da...asta e varianta la care m-am gindit si eu in anii ce-ai trecut,ca logic...sunt lucruri cu care desi inchei definitiv,revin uneori sa ne stirneasca arminia interioara.

 

Nu,nu cred ca am fost atit de ingrozitoare ca sotzie,ca partener(asa cum delicat s-a sugerat general pe aici)deci nu cred ca EU personal l-am determinat s aplece,insa pur si simplu nu a putut face fatza in calitate de sotz si tata concomitent,nu a vrut sa faca efort sa se integreze in peisajul familiei,atunci a fost mult mai simplu s aplece,la inceput a privit de departe,iar apoi ...pur si simplu nu l-a mai interesat.

 

O familie cere munca din partea partenerilor si daca unul nu e dispus sa faca efortul necesar...

 

Dana

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Nu stiu de ce se pune atata pret pe chimia aia sexuala. La noi sexul ocupa (intr-un clasament) locul 1928365455729  [:)]  Pe primul loc e exact chimia aia sufleteasca de care amintesti tu, ne cunoastem sufletele unul altuia atat de bine incat de multe ori ne intelegem fara vorbe. Sexul ar putea sa fie sau nu, nu ar schimba cu absolut nimic relatia dintre noi. Pentru ca legatura sufleteasca e atat de puternica incat ne-am putea lipsi de orice alte legaturi intre noi. Faptul ca exista o legatura sexuala e un bonus si atata tot.

 

Altii nu stiu cum de NU se pune pret pe chimia sexuala. :) Insa cred ca depinde si de varsta.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

O tot dati inainte cu calitatea de sotie a femeii, da eu nu prea pricep ce vreti sa spuneti. Sotie = ? doar sex? doar silueta ? doar cocoloseala?

 

In 13 ani de casnicie am avut parte cam de detoate, as spune eu. Dar mai aproape de despartire am fost cand nu aveam copiii decat dupa. Si aveam primul copil urlacios din cale-afara, eram amandoi epuizati la propriu de job si copil extrem de agitat. De amenintat ne-am amenintat si noi ca poate e mai bine sa ne despartim. El chiar a inaintat actiune de divort cand avea primul copil 4-5 luni. O pauza de 1 luna ne-a adus cu picioarele pe pamant pe amandoi. Eu mi-am revenit din depresia postnatala, el a realizat ca locul lui e langa mine si copil, si gata. Nu a contat faptul ca nu-l mai dragaleam ca la-nceput, si nici ca de la 45kg ajunsesem dupa sarcina la 86kg.   Cand a realizat ca ne pierde, a pus osul la treaba si am impartit de-atunci toate sarcinile casei si cresterii copilului. Cand dupa 1 an si 10luni i-am spus ca imi mai doresc un copil s-a speriat iar. Cam o luna s-a tot framantat, dar vazand cat de mult imi doresc eu, a zis ok. Si chiar m-a sprijinit mai mult ca inainte. Eram amandoi constienti la ce ne inhamam dar am tras in aceeasi directie. Au fost zile in care am fi dat si lefa pe o luna intreaga numai sa avem si noi o zi libera. Fara copii, fara grijile casei, doar relax. Dupa ce au intrat amandoi copiii la gradinita, pot sa spun ca ne-am relaxat si noi. Am scapat de calvarul in care a trebuit sa rezistam cam 4 ani.  Acum sotul are un alt job unde dupa ce lucreaza o perioada zi lumina are apoi zile intregi de recuperare si e o adevarata minivacanta pentru noi. Abea de-atunci am inceput si noi sa avem acele momente linistite in care sa ne relaxam si sa ne regasim ca sot si sotie. 

 

Revenind la subiect, am constatat ca totul depinde de maturitatea partenerului. In general mama are timp in sarcina sa se obisnuiasca cu ideea ca timpul ei apartine copilului, in timp ce sotul, fiind mai degraba un satelit nu constientizeaza prea bine ce inseamna un copil. Abea dupa ce se naste pruncul si interactineaza cu tatal se formeaza legatura afectiva si automat incepe si tatal sa se implice. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cred ca tatal intai e magulit de ideea ca are un urmas, si-l vede ca pe o jucarie, apoi se instaleaza ideea ca e datoria lui sa ajute familia si incepe sa se implice. La inceput timid, apoi indrageste copilul si ajutorul lui devine mai serios.

De regula i se pare o corvoada tatalui sa faca mereu, constant, sacrificii pentru familie. Abea dupa ce apare dragostea de parinte se poate dedica 100% si incepe sa se gandeasca intai la binele puiului si apoi la binele sau. La mine in familie asa s-a intamplat. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cred ca tatal intai e magulit de ideea ca are un urmas, si-l vede ca pe o jucarie, apoi se instaleaza ideea ca e datoria lui sa ajute familia si incepe sa se implice. La inceput timid, apoi indrageste copilul si ajutorul lui devine mai serios.

De regula i se pare o corvoada tatalui sa faca mereu, constant, sacrificii pentru familie. Abea dupa ce apare dragostea de parinte se poate dedica 100% si incepe sa se gandeasca intai la binele puiului si apoi la binele sau. La mine in familie asa s-a intamplat. 

 

Emotionant mesaj, dar nu raspunde la intrebarea mea. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Participă la discuție

Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.

Oaspete
Răspunde la acest subiect...

×   Lipire ca text formatat.   Lipește ca text simplu în schimb

  Sunt permise doar 75 de emoji.

×   Linkul tău a fost încorporat automat..   Afișează în schimb ca link

×   Conținutul tău anterior a fost restaurat.   Șterge editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini dintr-un URL.

Se încarcă...

×
×
  • Adaugă...