Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

Mamici de Octombrie 2014 (Bobocei de octombrie 2014) - Cap. 3


Recommended Posts

  • Răspunsuri 209
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

  • Administrators

Tocmai am venit cu analizele si par sa fie ok, (astept sa vb cu medicul azi maine): la Imunologie evaluare de risc trisomie 21 valorile (chemiluminiscenta) sunt ok; riscul calculat pentru trisomia 18 si 21 reprezinta un risc scazut, si MoM-ul corectat AFP e localizat tot in zona de risc scazut pentru defectele de tub neural - acum sa imi confirme si medicul ca e in regula si respir usurata...

Va pup si va doresc o saptamana usoara si frumoasa, ca aici parca a venit iarna....e friiiiiig si ploaia de abia s-a oprit....brrrr

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Salut fetelor!! Nu am ai avut timp sa mai scriu dar v-am urmarit constant!

 

Diatur, sa iti dea Dumnezeu putere sa treci peste aceasta drama!! Mi-a parut rau cand am citit mesajul tau :(. Iti doresc sa ai un bebe sanatos in viitor, sa ai o sarcina usoara si sa il aduci cu bine pe lume. 

 

Fetelor, eu sunt un pic ingrijorata. In primul rand ca nu am simtit inca nicio miscare, niciun zvac, niciun fluturas, niciun nimic... :(. Pe langa asta, Sambata am avut nunta, unde a fost cam frig, eu eram imbracata intr-o rochita subtire (chiar cea din poza de profil) si in talie am avut o curea lata de vreo 2 cm. Ideea e ca, acea curea este fixa, nu are posibilitatea de a o largi (este facuta de cand eram eu mai slabuta) asa ca fiind deja la salon, trebuia sa cant, si m-am cam fortat sa ma strang in talie deoarece imi ramasese mica. Am stat, deci, cu talia cam stransa, nici de respirat nu respiram extraordinar de bine. Lucrul asta se intampla doar in timp ce cantam (30 - 40 min), apoi, la masa, o dadeam jos si mai mai usuram.. Catre dimineata am hotarat sa nu o mai pun deloc, in ciuda faptului ca nu imi statea bine fara curea, dar in acelasi timp am inceput sa intru in panica gandindu-ma ca daca l-am afectat pe bebe pana atunci. Nici de dormit nu am putut sa dorm prea bine, tot cu gandul la asta.. Voi ce ziceti? Credeti ca bebele a fost afectat? Sunt tare ingrijorata. Oricum, diseara ma duc la doctorita cu rezultatele de la electroforeza hemoglobinei si o sa o intreb si pe ea... :(. Of, Doamne, in orice caz am decis sa imi cumpar cat mai curand posibil rochite de graviduta, sa nu mai fiu nevoita sa port cureluse stramte (cum am la majoritatea rochitelor de pana acum), sau eventual, daca tot imi pun curea, sa imi pun ca un fel de cordon, pe care sa il pot largi dupa bunul plac al pishcotzelului.

 

In legatura cu triplul test... eu nu il mai fac. Nu stiu de ce. Doctorita nu mi-a spus nimic.. Probabil ca a vazut ca la dublu mi-a iesit in regula totul si a considerat ca nu mai este nevoie. Totusi, eu as fi vrut sa fac macar analiza de sange, asa, pentru linistea mea... Cred ca o sa ii propun diseara. 

 

Va pup si bebelusi sanatosi sa avem!!!!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Administrators

andreea, bebelusul cred ca e ok, el acum e mititel si se afla sub buric, iar talia e mai sus. cel mai bine insa  e cu siguranta sa porti rochite mai largute, te vei simti si tu mai bine. cu miscarile stai linistita, unele mamici nu le simt pana in saptamana 20, iar daca dublu test a fost bine, nu mai e nevoie de triplu. :)

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Andreea, nu esti singura care isi face probleme :) . Si eu ma stresez cu hainutele strimte, eu am o problema cu pantalonii care inca imi vin dar imi este foarte greu sa ii mai inchid la nasture. Dar pentru ca ma incap si inca am zis ca nu e cazul sa imi iau haine de graviduta, si la serviciu este si mai greu, iata ca m-am cam fortat sa ii port, desi nu ma sim t tocmai ok. Dar , asa cum spui si tu, trebuie sa ne acomodam cu " expansiunea " si sa ne cautam haine de gravidute. Eu am mai intrat in cateva dar erau imense si nici foarte dragute :) .

daca are cineva sugestii de unde ne putem cumpara haine de gravida dragute si la niste preturi accesibile....mie mi-ar fi ut ile sfaturile voastre :)

Si eu astept cu drag momentul in care voi simti in burtica primele miscari ale lui bebe :), pana acum nimic, dar nu ma panichez , miercuri intram in sapt 16 .

pupici la mamici si la bebei :*****

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Din ce stiu eu, nu este nicio problema daca uneori purtam ceva stramt, dar nu e prea bine pt bebe sa fie inghesuit mai mereu. Eu am purtat la prima sarcina mult timp pantaloni normali, pana chiar nu s-a mai putut. De-abia dupa am aflat ca nu a fost tocmai ok si mi-am facut o gramada de procese de constiinta, mai ales ca fetita a avut greutate mica la nastere. Asa ca atat pt binele bebelului, cat si pt confortul nostru, cred ca e mai indicat sa ne imbracam cat mai lejer. Avem noroc ca se apropie vara si putem trece la rochite vaporoase! :-) Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Buna dragele mele gravidute !

V am citi toate msj.va multumesc din toata inima mea,sotul meu va multumeste si el mereu am stiut si am simtit ca sunt oameni buni in lumea asta pt.ca si noi suntem buni si binevoitori.Imi este greu sa vorbesc despre situatia mea inca este o trauma vie ceea ce am trait of nici nu vreau sa mi amintesc.M am internat vineri dimineata la Regina Maria,la dna dr.Plesoianu o fata extraordinara cu suflet bun, a fost langa mine moral cat a putut.Mi s au dat niste niste ovule sa poata sa mi se deschida colul sa fie mai moale incepusem de joi sa iau aceste ovule ,vineri seara dupa 12 noaptea au inceput durerile mai dese contractii din minut in minut la 2:30 noaptea mi s a rupt apa of cat de speriata si neajutorata si mahnita eram in clipa aceea ma rugam la dumnezeu sa nu mi pierd fetita,nici o clipa nu mi am dorit va spun sincer nuuuuuuu am vrut sa o pierdem tot mai speram intr o minune mi am dorit dar ce sa fac m a invins soarta ,teama ,stresul ,si durerea.Dr.meu venea de garda tocmai dimineata dupa 8 era alta dr.care mare lucru nu mi a facut mai mult m a chinuit si a inceput calvarul, pana la 9 cand a venit dr.am zis ca mor fatul era deja in vagin,of doamne cand mi la tras am tipat cat am putut sa nu mil ia sa mil dea inapoi dr.si asistentele au ramas socate atunci sa dus si sufletul meu odata cu fetita mea nu ma pot opri din plans seara am cosmaruri ma trezesc in plansete sotul meu plange nu numai de sufletelul nostru pierdut sufera cand ma vede atat de neajutorata ma sustine asa cum poate el desi nici pt.el nu este usor.Nu doresc nimanui sa treaca prin asta cand am ajuns acasa si am intrat in casa pur si simplu am inceput sa urlu de durere nu vreau sa ma vait sa fiu o victima stiu nu sunt singura femeie care trece prin asta ,dar fiecare reactionam diferit sufletul meu este rupt in doua ma chinui de 2 zile sa va scriu pur si simplu nu am putere sa mai retraiesc calvarul prin care am trecut.Cand m am trezit din anestezie primul lucru din instinct mi am pus mana pe burta plangand dr.mi a spus ca erau sanse mici sa duc sarcina pana la final deoarece aveam cordonul omblical foarte subtire si se putea rupe oricand,plus de asta nici nu sar fi hranit suficient.M ia confirmat ca fetita mea avea sind.down avea urechiusele ei frumoase lasate mai in jos si aplecate.Stiti nu ma consoleaza asta fetita mea nu mai este of doamne nu am vrut sa i fac rau nu mi o voi ierta toata viata sunt atat de sfasiata mi am dorit atat de mult acest copilas.Toata viata voi purta in suflet durerea si neputinta ca nu am putut face mai mult poate asa a vrut dumnezeu si ma voi ruga pt.pruncul meu sa fie printre ingerasi si sa ne ierte intr o alta viata.Viata ne a dat o palma nu tare asa zice sotul meu asa a vrut dumnezeu si nu trebuie sa l maniem ci din contra sa i multumim pt.tot ceea ce ne ofera,cu bune si cu rele toate in viata ne sunt date cu un scop incercarile vietii ne a intarit sa fim mai buni mai intelepti mai uniti,si mai recunascatori lui dumnezeu nu doar sa ne rugam la el doar cand avem nevoie asa simt asa vreau sa cred.Va doresc din sufletul meu simplu si curat tot bine din lume sa aveti copii sanatosi sa fim mai buni uni cu ceilanti chiar daca traim intr o lume mai dura sa nu uitam niciodata sa fim oameni uni cu alti ,aici pe acest site am intanlit oameni buni frumosi in suflet si va multumesc o sa va sprijin cu toata fiinta mea,pana la capat va voi citi msj.de fiecare data cu emotie si lacrimi fiecare traire ,si nu o sa va uit niciodata chiar daca nu ne cunoastem.Stiti am invatat un lucru intelept din toata trairea noastra dureroasa ne am dat seama o sa va pun un citat care noi credem in el. Nu vreau sa va intristez cu problemele mele fiti pline de viata vesele bucurati va de fiecare moment de simptomele placute din burtica care vil da pruncul vostru si poate viata ne vom ne va intanli vreodata si sincer mi ar face mare placere poate voi avea si eu sansa in viata de a fi mama candva. Va pup!.

 

DUMNEZEU SI ROBUL SAU !

 

UN OM A VISAT CA MERGE PE MALUL MARII CU DUMNEZEU PE CER A INCEPUT SA SE ARATE UNA, CATE UNA, SCENE DIN VIATA LUI.

 

IN MULTE DIN ELE A OBSERVAT DOUA,URME DE PASI PE NISIP URMELE PASILOR LUI,SI PASILOR LUI DUMNEZEU

 

A REMARCAT INSA CA DE MAI MULTE ORI DE-A LUNGUL VIETII LUI ERA DOAR UN SINGUR RAND DE URME,SI TOCMAI IN MOMENTELE CELE MAI TRISTE SI GRELE,PUS PE GANDURI LA INTREBAT PE DUMNEZEU:

 

DOAMNE MI-AI PROMIS DACA TE URMEZ VEI MERGE

ALATURI DE MINE TOATA VIATA DAR CAND AM FOST IN CELE MAI MARI NECAZURI, A RAMAS DOAR UN SINGUR RAND DE URME NU INTELEG DE CE MAI LASAT SINGUR,

TOCMAI CAND AVEAM MAI MARE NEVOIE DE TINE.

 

DOMNUL IA RASPUNS: SCUMPUL MEU COPIL EU TE IUBESC, SI NU TE VOI PARASI NICIODATA,IN MOMENTELE

DE INCERCARE SI SUFERINTA AI VAZUT DOAR UN SINGUR

RAND DE URME PENTRU CA EU TE-AM LUAT IN BRATE.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Administrators

ooof draga diatur...un cosmar si imi pare nespus de rau ca a trebuit sa treceti prin el...adevarat, nimeni nu ar trebui sa simta aceasta suferinta si niciodata nu o sa va puteti uita fetita, insa nu te invinovati, ai facut ce trebuia, ce a fost  mai bine pentru toti...de acolo de sus, puiutul vostru o sa fie mereu alaturi de voi si cine stie, poate nu peste mult timp va va trimite un alt sufletel pe care o sa-l pazeasca si o sa-i fie ingeras. Ai incredere si nu te chinui, gandeste-te la sanatatea ta, a voastra si ca o noua etapa de abia acum incepe, nu e un sfarsit, e doar un alt inceput...te imbratisez cu drag, si pentru orice suntem alaturi de tine aici !

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Neatza,

 

Diatur, nu te descuraja! Dumnezeu intotdeauna are o misiune pentru noi. 

Chiar aseara ma gandeam la tine in timp ce sotul imi povestea de o prietena care in urma cu aproximativ 2 ani si-a pierdut baietelul de numai 4 ani. Acum e deja insarcinata cu o fetita. A gasit puterea sa o ia de la capat. Nici nu vreau sa ma pun in papucii ei, dar cred ca nu ii este usor. A gasit in schimb puterea sa o ia de la capat, asa cum cred ca o vei gasi si tu. Poate acum nu vezi nimic frumos si asezat, dar lucrurile se vor asterne lin curand. Mergi la plimbare, iesi cu prietenii, citeste, asculta muzica. Vei gasi puterea sa te ridici, sa-ti stergi lacrimile si s-o iei de la capat. 

 

 

 

Odata cu povestea lui Diatur, am stat cu gura la urechi pana a sosit rezultatul la triplu test. Nu va zic cat de tare m-am panicat. Nu reuseam sa pricep ce-i acolo. Mi-am zis ca-s nebuna [batcap] si ca trebuie sa inchid mailul , sa beau apa si sa ma uit din nou. Asa am facut. M-am calmat si atunci am inteles si rezultatul. E totul bine.  [pk]

 

Astept cu interes ziua de 4 iunie cand voi merge la morfologia fetala. 

 

Va doresc o zi minunata!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Diatur, m-am emotionat tare mult cand am citit mesajul tau. Pentru un minut am intrat in pielea ta si imi venea sa plang in timp ce iti citeam randurile. Imi pare nespus de rau ca unele mamici trebuie sa treaca prin astfel de drame. Sa fii sigura ca Dumnezeu te-a luat si pe tine in brate si va fi incontinuare alaturi de tine sa poti sa te ridici si sa dai viata unui prunc sanatos. Ai incredere si roaga-te mult.

 

Fetelor, ce sa va spun, ieri am fost la dr. ca imi venise si rezultatul de la Papanicolau (eram tare speriata datorita isoricului meu cu leziune LSIL pe col)..

Rezultatul a fost unul bun, mi-a iesit negativ pentru o leziune intraepiteliala sau maligna. I-am povestit dr. si seara mea de sambata, ca m-am strans cam tare si ca imi cam fac griji sa nu se fi intamplat ceva cu bebelusul. Mi-a propus sa verificam un pic, sa vedem daca totul este in regula, asa ca m-am intins repede pe masuta, mi-am ridicat bluzita si m-a consultat pret de un minut. Nu a fost o consultatie ca la carte, sa imi vada BCF-urile, lungime, greutatea etc, decat sa vedem daca inimioara ii bate. Totul este bine dar............. m-a anuntat totodata ca din cat se vede, pare a fi o  [bbfata]

 

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Nu va zic fetelor, ce bucuroasa sunt!!! I-am spus si mamei si lui Edy si s-au bucurat amandoi. Totusi, am zis sa nu ne bucuram prea tare ca cel mai sigur ne va spune la morfologia de 20 de saptamani. Dar eu nu ma pot abtine. Imi vine sa sun pe toata lumea sa le dau de veste insa Edy nu ma lasa :(. in orice caz, v-am spus voua :D

Bineinteles ca si in cazul in care nu s-ar dovedi a fi o fetita, abia astept sa il cunosc si ma rog la Dumnezeu sa fie sanatos, sa se nasca la termen, sa fim si noi parinti sanatosi sa ne putem creste copilasii, caci mai vrem cel putin inca unul. 

 

Pe langa aceste 2 vesti bune (testul bun Papanicolau si aflarea sexului) ce credeti? Tot ma plangeam eu ieri ca inca nu am simtit niciun fior prin burtica, niciun piciorus, niciun flututas.. Aseara, stateam intinsa si ma uitam la TV si am simtit 2 bufnituri rapide, apoi 2 secunde de liniste si apoi inca o bufnitura. Nu stiu cum sa va descriu, ca atunci cand apesi pe incheietura mainii ca sa simti pulsul si se simte ceva zvacnind.. M-am gandit ca sigur mi s-a parut, ca poate ca a fost doar in mintea mea pentru ca imi doresc foarte tare. Am mai asteptat sa vad daca se mai intampla ceva dar nimic. Totusi, dupa vreo 5 minute mi-am adus aminte ce citisem pe net, ca incepand cu saptamana 16, bebelul poate sa auda vocea mamei asa ca m-am gandit sa ii cant. Am inceput un cantecel de bebelusi in surdina, ca sa nu se sperie (desi, sambata la nunta, cred ca i s-a zbarlit tot puful de pe pielea ei transparenta, de la atata bass si ritmuri de salsa ). Fetelor, la niciun minut de cand am inceput sa ii cant, am mai simtit inca o bufnitura (stateam cu ambele maini pe burtica), si apoi inca una si inca una.. in total vreo 5 !!!.. Eram singura in casa dar eram asa de emotionata. Mi-am adus aminte de Anda cum povestea ea ca a ramas stana de piatra in mijlocul drumului... asa eram si eu aseara: stana de piatra :))). Daca m-ati fi vazut.. :))) Am continuat sa cant, dar deja cred ca obosise mititica dupa atatea acrobatii. Am pus apoi mana pe telefon sa o sun pe mami, i-am povestit si ei. Si cand a venit tati acasa i-am spus ca a pierdut ceva pretios. El ma tot intreba: "ce, iubita?" .. " - Fetita noastra a dat din picioruse"... S-a emotionat si el si a pus urechea pe burtica mea sa vada daca simte ceva insa nu a fost la fel de norocos ca si mine. In seara asta, abia astept sa ajung acasa sa ma intind in pat si sa vad daca ne baga si pe noi in seama pishcotzica... O sa ii cant acelasi cantecel de aseara, poate poate are efect :D. In total, ieri am primit 3 vesti bune. Chiar ii spuneam mamei: "cand mi-o fi mai rau, asa sa imi fie - cu vesti bune una si una".

 

Acum, ma cam doare burtica jos, ca la menstruatie, durerea s-a lasat si pe picioare parca.. Este o durere difuza, nu este puternica, dar persista de vreo 2 ore. Sper sa nu fie nimic in neregula. 

 

Va pup fetelor si bebelusi sanatosi!!!!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.



×
×
  • Adaugă...