Mickyyy Publicat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Publicat Septembrie 5, 2016 Habar n-am ce titlu sa dau.Pe scurt, domnisoara mea de 12 ani jumătate fabuleaza la greu in fata prietenelor.Am descoperit zilele trecute, când n-am avut ce face si mi-am băgat nasul în watsupul ei. Are un grup de prietene din România cu care se converseaza cu orele. Si am vrut sa vad ce o tine treaza până la miezul nopții, așa că m-am pus pe lecturat, iar ce am citit acolo m-am lăsat masca, o groază de evenimente care nu s-au întâmplat, gen "amici" imaginari cu care se întâlnește în parc (în condițiile în care eu stau acasă și îi știu programul, iar ea nu iese în parc singura seara), situații penibile care i s-au întâmplat doar în imaginația ei (de ex ca ne-a surprins pe mine si pe sot discutând cu vecinii despre cum i-a venit ei ciclul), ca se epileaza jos cu aparatul în conditiile în care nu avem așa ceva în casă și nici nu se epileaza cu altceva (stiu sigur), ca a auzit zgomote si a văzut nu stiu ce "fantoma" în șifonier si eu am venit, am căutat impreuna dar nu era, etc. Asta sunt doar câteva din chestiile care imi vin în minte, lista e lunga. La primele am zis ca simte nevoia să iasă în evidență, așa că m-au inventează, însă deja majoritatea discuțiilor ei sunt pe chestii inventate. În plus, saptamana trecută a venit la mine ca vrea să o duc la psiholog, ca și-a făcut ea nu stiu ce teste pe net si a ieșit ca suferă de bipolarism! Si cireașa de pe tort e ca de cateva săptămâni cu greu o scot din casa, nu vrea să iasa afara, ca e multă lume, si ei nu-i place. Ba chiar a refuzat să mai vorbească cu mine când eram intr-un magazin, ca e prea multă lume, si nu se simte ok acolo. În rest, pare un copil perfect ok pentru vârsta ei, cu obrazniciile si crizele specifice preadolescentei, dar fără să dea impresia că e ceva în neregulă cu ea. Ati mai avut asemenea etape în adolescență copiilor, e cazul să mă îngrijorez, sau e ceva normal vârstei?! Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
anasstasia Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Ar fi bine sa discute cu un psiholog, mai ales ca a si cerut acest lucru. De obicei copiii sunt dusi cu forta la psiholog iar acest lucrul nu ajuta pe nimeni. Faptul ca inventeaza/fabuleaza poate insemna ca incerca sa se rupa de o realitate in care traieste: poate acasa sau la scoala. Faptul ca i se par multi oameni pe afara sau in magazin, la fel...pare ca evita ceva ce i s-a intamplat. Oricum ar fi, intalnirea cu un psiholog nu poate fi decat benefica. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Anca_2015 Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Si eu cred ca o programare la psiholog, în condițiile in care fata doreste acest lucru, v-ar fi de folos. Recomand insa ca inainte de a merge cu ea, sa discutați dvs. inainte cu psihologul si sa ii spuneti ce ati descoperit, astfel specialistul va avea o imagine mai clara asupra situației. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Collins20 Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Mikky , fata ta pare sa aiba foarte mult timp liber , multa imaginatie si prea mult timp online . Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Collins20 Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Nu cred ca are nevoie de psiholog , inca . Tu ca parinte nici macar nu ai discutat cu ea . Ce a facut toata vacanta ? A iesit cu prietenele , ati fost plecati , a avut de facut lucruri in casa sau sa ajute familia , a avut de citit , a practicat un sport , s-a inscris intr-un club , a avoluntariat , merge la Guids ,.. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
viviana Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Mickyyy, mie nu mi se pare nimic iesit din comun.Am avut un copil asemanator care la 12 ani inca mai fabula. Ca dorea sa fie in centrul atentiei, ca dorea sa socheze, ca tinea neaparat sa fie crezuta si atunci ma baga la inaintare, trebuia sa iasa dintr-o incurcatura sau toate astea la un loc, e o etapa. Important este cum se petrec lucrurile cu prietenii din viata reala si ca ceea ce poate spune sa nu-i afecteze.Si trebuie evaluat si contextul.Nu m-as ingrijora si nici nu as ajunge la psiholog. Si ai grija sa nu se prinda ca i-ai citit alea. Ca soru-mea cand s-a prins ca ii citea mama jurnalul a scris numai tampenii de infarct. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Letitia1 Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Nici eu nu m-as ingrijora prea tare, insa ai grija sa nu descopere sa ii citesti mesajele. Scoala nu are psiholog sau cineva cu care ar putea vorbi? La scoala la fiu-meu au un cabinet medical si te poti duce cu astfel de probleme. Daca ei cred ca e grav, vor escala la GP-ul vostru, vor vorbi cu parintii, etc. Deci daca vrea sa mearga, aranjeaza sa mearga la cabinetul scolii pentru inceput. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Cristina_C Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Si eu cred ca n-are nimic. Aveam o colega care la facultate ne spunea astfel de povesti si careia nici nu-i pasa daca o puteam verifica sau nu. Pur si simplu ii placea sa fabuleze. E om de 40 de ani acum si n-a avut niciodata probleme, a fost o faza care a trecut. Dar, daca fata vrea la psiholog, e bine s-o duci la cel de la scoala care e mai la indemana sau la unul din afara scolii, daca nu poti face destul de repede o programare. Cu cel de la scoala sa ai grija s-o cheme, de exemplu, dupa ore sau in pauza mare. Din pacate la scoala noastra si nu numai psiholoaga are ora de consultatii in timpul orelor de scoala si e suspect cand un copil iese de la ora si merge la ea, mai ales daca-l cheama de mai multe ori...cand se intoarce toti il intreaba unde a fost si ce a facut, motiv pentru care multi evita sa mearga si prefera unul extern. La scoala se simt expusi. Zic si eu din experienta. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
carolinah Postat Septembrie 5, 2016 Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Cand am emigrat noi (acum 2 ani) fata mea cea mare avea 11 ani si jumatate si acum ne spune ca mai fabula si ea asa (si se pare ca inca o mai face!!!) pe grupul de whatsapp de Romania ca sa se dea mare si ei sa o invidieze si sa o admire, cand de fapt ea ii invidiaza pe ei pt ca inca sunt impreuna si fac diverse activitati impreuna, ca sa ascunda faptul ca o doare ca nu mai e cu ei si aici nu are prieteni, ca sa aiba si ea ceva de zis despre ce mai face si ce i s-a mai intamplat etc. Insa, si ea (acum la 13 ani si jumatate) spune ca i se par prea galagiosi copiii de aici si nu stie cum sa faca sa-si faca prieteni, sa intre in grupul lor, ca vrea sa fie cu ei, sa aiba si ea prieteni, dar nu stie cum, ii vrea si o deranjeaza in acelasi timp etc. Nu prea iese din casa decat mai mult fortata, cand iese ii place de nu mai poate insa etc. Suntem de 2 ani aici, dar ea nu are prieteni. Nu mi-a cerut ea psiholog, dar i-am propus eu, pt ca mi se pare cam anormal. Adica stiu ca e normal la varsta asta sa stea mult in camera ei, dar nu e OK sa nu aiba prieteni, colegi cu care sa iasa. Asa ca acum merge la un psiholog (o tanara si dragalasa terapeuta specializata in probleme de adolescenti) cam 1 data la 2 saptamani si scopul este sa o ajute sa se integreze mai bine, sa treaca de diferentele culturale evidente etc. Si-a facut si ea diferite teste psihologice pe net, cred ca toti fac asta, la varsta asta de "gasire a sinelui". Cu atat mai mult niste copii care au schimbat tara, scoala, cultura etc, asa ca ai nostri. Nu te ingrijora, dar du-o la psiholog daca cere! Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Mickyyy Postat Septembrie 5, 2016 Autor Raport Distribuie Postat Septembrie 5, 2016 Merci de raspunsuri tuturor. La școală nu cred că ar vrea să meargă, sau oricum nu s-ar simti în largul ei să discute deschis problemele, la cum o cunosc eu pe ea. Așa că rămâne varianta cuiva "necunoscut". Mă gândeam să apelez la cei de la Childrens Village, au personal specializat dar, din câte am citit eu, e pe alte probleme, nu crize adolescentine. Însă mi se pare că mă grăbesc cu psihologul, de asta intrebam, mie nu mi se par probleme care necesită terapie, ci așa cum spunea cineva, apar de la prea mult timp liber, prea mult acces la net. Plus cum bine a punctat carolina, emigartul nu e atât de interesant după primele luni, si simte nevoia să faca lucrurile de aici să pară mai colorate decât sunt în realitate. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts
Participă la discuție
Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.