Ajutor cu ceva sfaturi

[maria2016]

M-am decis sa-mi expun problema aici deoarece ma simt depasita de situatie

 

Am un baiat de 13 ani si cred eu sintem o familie normala sau mai bine zis am fost pina saptamana trecuta marti.

 

Dimineata am plecat la servici , copilul la scoala, l-a dus barbata-miu cu masina, totul fiind normal nimic deosebit doar copilul mi s-a parut putin obosit dar am trezut ca este suparat ca echipa de baseball pierduse 3 jocuri consecutive.

 

Pe la ora 9 vorbeam cu mama in Romania la telefon cind un alt apel mi-a aparut pe telefon

Era propesorul lui de la scoala care ma sunase sa merg urgent la scoala ca copilul plinga in continuu si I-a spus ca are ginduri de sinucidere.

 

Am ajuns la scoala copilul era cu directoarea, cu profesorul lui si nu vroia sa spuna nimanui care I motivul

 

Intr-un final s-a decis sa spuna profesorului lui care-I motivul.

Motivul este ca cica el crede ca este bisexual sau poate gay !!!!

 

A cazut cerul pe mine - prima mea reactie a fost ca sa il scot din starea cu sinuciderea I-am spus ca nu I nici o problema , este ceva normal.

 

Am plecat la spital la urgente acolo a stat un psiholog cu el de vorba si in final I-a dat un numar de telefon (help kids) unde poate suna cind simte nevoia de a vorbi cu cineva.

 

L-a scoala este o echipa - un social worker, un psiholog care il urmaresc evolutia .

 

Problema mea este ca nu stiu ce sa fac , ce decizii sa iau.

Eu nu cred ca este adevarat ce spune copilul - eu cred ca ideile astea sint de la systemul de aici

- fac clase de sexual education de prea mici clasa a 4 parca a inceput

- copii din clasa lui vorbesc numai de ce fete ii plac

- lui nu ii place de nici o fata din clasa ca sint numai asiatici (noi stam intr-o zona cu multi chinezi ca astia sint focusati pe invatat si am crezut ca este bine pentru el)

- el este foarte timid , foarte rusinos de fel si ii este greu sa poarte un dialog cu fetele - cu baietii ii este mai usor

 

Ce m-a deranjat enorm la reactia scoli si a spitalului este ca ii tot spun "ca daca esti gay nu este nimic gresit este ceva normal" nu incearca nimic altceva.

 

Acuma eu sint derutata nu stiu ce sa fac

 

- o avea programa prea incarcata - in afara de scoala merge la alte 5 cursuri academic - math , science - pregatire pentru olimpiade - sa ii scot ceva clase? El nu vrea ii place acolo si nu il vad ca se streseaza cu temele de acolo - La clase astea in afara scoli face materie foarte avansata de clasa 10 olympiada - la scoala el e clasa 8

 

- sa vorbesc la o biserica sa aiba pe cineva sa vorbeasca cu el periodic?

 

- sa ii pun in ceva clase de sport ? - momentan nu face sport deloc ca am zis ca este prea ocupat si abia in decembrie sa inceapa ski

 

- sa ii caut un psiholog ?

 

- poate am gresit noi ceva in comportament - eu sint ceva mai autoritara cu el , sotul deloc ceva mai absent (preocupat doar de servici)

 

- sa il iau la biserica duminica - a mers si el regulat pina acum 2 ani cind a inceput sa aiba teme mai multe si atunci l-am lasat acasa

 

El parea intr-o depresie - vineri , l-am luat de la scoala si parea tot abatut , l-am dus la un restaurant , astazi am plecat toti intr-o excursie toata ziua si pare normal happy, maine nu vrea sub nici o forma sa renunte la clase de mate si science pare el normal si nu sint semne de deprimare.

 

Confuzia mea este ce sa fac pasul urmator sa ii scot din cap ca este gay.

 

Multumesc de sfaturi , idei , orice

 

 

 

 

 

[CorinaDani]

Nu te supara ca-ti spun asta, dar tu esti cea care nu accepta ideea, pornesti de la premisa ca nu e gay. Poate chiar este si acela a fost momentul "dezvaluirii". Ducandu-l la preot/biserica nu faci decat sa-i accentuezi sentimentele de vina, pacat, rusine. Ar trebui sa gasiti un psiholog specializat in astfel de situatii si sa manifestati intelegere, toleranta si empatie fata de fiul vostru.

[marius]

Este foarte probabil asa cum ai banuit ca el sa traga concluzia ca daca nu-i place nici o fata inseamna ca este gay. Este o logica perfect valabila insa cu un rezultat total gresit. 

Din nefericire asa cum ai presimitit este nepregatit pentru anumite informatii de care nu poate sa fuga. 

Faptul ca la varsta lui nu-l atrag fetele (nu din punct de vedere sexual sau cu conotatie sexuala) nu inseamna absolut deloc ca ar fi homosexual. Este o eroare de fond. Daca il duci la biserica il bombardezi cu informatii cat e de rau sa fii gay. Daca il lasi asa fara raspunsuri trage el concluzia gresita ca este gay pentru ca acum nu il atrag sexual fetele asa cum se dau mari ceilalti baieti deci sigur este gay sau bisexual nu? Gresit. Dar ce sa creada in capsorul lui?

O problema este chiar tatal lui pentru ca tu ca si mama/femeie orice raspuns de baiat ai da vine de la o femeie care nu a fost baiat niciodata. Asa incat tatal ca fost baiat si barbat cred ca ar trebui sa discute cu el aceasta problema de "baieti". Sau asa cum  s-a spus mai sus cu un psiholog.

Si da, ai intuit bine sportul i-ar face bine de tot si psihic si fizic si ca si grup si ca si preocupare.

[viviana]

Maria, sunteti inca o familie normala.

Momentan singurul pas, care este si cel mai important, de facut este tratarea problemei suicidare.

Problema cu homosexualitatea/bisexualitatea nu sta in mainile tale sa o rezolvi, dimpotriva s-ar putea ca neintelegandu-i  framantarile sa acutizezi tema sinuciderii care este de 100 de ori mai importanta.

 

Acum el are nevoie ca parintii sai sa il sustina nu sa-l judece, nu sa fie speriati.

 

Si nu psiholog ci psihiatru. Iti spun asta cu toata responsabilitatea posibila. Psihiatrul este singurul care poate decide daca dorinta de sinucidere se poate rezolva prin terapie sau prin medicatie.

 

 

 

[maria2016]

CorinaDani - eu nu I-am spus ca nu accept - I-am spus ca eu accept nu este nici o problema si ca relatia mea cu el o sa fie la fel in continuare (el este foarte apropiat de mine) nimic nu se va schimba.

 

Doar ca imi e frica ca concluzia lui gresita este accentuata de scoala. Senzatia mea acum este ca nu trebuie sa ii adincesc idea acum.

[maria2016]

Multumesc Marius de raspuns

 

La biserica ma gindeam ca ar fi bine pentru ca nu ma gindeam la biserica romaneasca in mod sigur l-ar face bine.

Este o biserica catolica unde mai mergem si unde preotul este o persoana vesela mereu ride / glumeste si care are un baiat care vine la biserica si pe care copilul ii place.

Preotul este mai mult un om al zilelor noastre nu este preot batrin/strict/rigid.

Oricum lui nu prea ii place stilul biserici romanesti zice ca atmosfera/cintecele sint triste ii plac bisericile de aici.

 

Cu sportul este bine  o sa vad ce vrea acum mai repede ca pina in decembrie cind incepe skiul este prea departe.

 

Sotul a inceput acum sa stea de vorba cu el si ieri cind veneam din excursie I-a explicat ca introducerea in programa scolara a orelor de educatie sexuala a fost introdusa pentru zone proaste si ca el este un fel de victim a sistemului...

Copilul era asa de multumit parea ca exact asta vroia sa auda.

[maria2016]

Multumesc Viviana de raspuns

 

O sa caut sa vad unde gasesc un phisiatru atunci.

 

De la spital nu a fost nici o discutie de medicatie doar doctoral psiholog se gindea daca sa ii dea trimitere la un specialist sau nu. In final a decis sa nu ne dea nimic. O fi bine ca nu ne-a dea trimitere o fi rau habar n-am.

 

Depresia pare cit de cit ok (sper sa nu ma insel). Zice ca nu a mai avut momente de sinucidere doar de depresie. Imi descrie sentimentele - aseara zice ca a avut o stare de tristete pentru 2 minute cind a venit sa imi spuna, am stat de vorba, si ca gata I-a trecut

[maria2016]

Astazi avea 7 ore - math , science , public speaking - si am decis sa nu il duc la math o sa mearga doar la science si public speaking.

 

Nici asta nu stiu ce iar face mai bine sa il duc ca el zice ca asta ii tine mintea ocupata si ii face bine sau sa renuntam la toate ca sa fie mai relaxat/odihnit?

[BlackCat4evR]

In primul rand trebuie ca el sa se simta luat in serios, si acceptat. De voi, familia lui. Daca in aceste momente "fierbinti" tu incerci sa-i sugerezi (prin orice metoda) ca de fapt el nu e gay, si ca nu stie ce simte si cum simte, s-ar putea sa agravezi foarte tare lucrurile. Fa o analiza atenta a lucrurilor pe care le crezi tu despre persoanele gay, incearca sa te pui in postura unei mame de copil gay. Chestia asta o sa te intareasca, si veti putea trece impreuna peste hopuri, pe masura ce ele apar. Daca e o "alarma falsa", e cu atat mai bine, dar tu pregateste-te pe tine insati, la modul serios, pentru cazul in care nu e, si nu va trece.

 

Daca tu simti ca sunt anumite limite pe care nu le poti accepta, poti discuta deschis cu el. Imagineaza-ti de cata putere a avut nevoie ca sa va spuna cinstit ce avea pe inima. La fel de cinstita poti fi si tu, spune-i ca e ceva nou pentru tine, si ca ai nevoie de putin timp ca sa-ti asezi lucrurile pe dinauntru, va aprecia sinceritatea ta. Daca pana la urma se va dovedi adevarat, are nevoie de o gramada de sustinere, pentru ca se va izbi de tot soiul de probleme. Si veti fi o echipa, iar o echipa are nevoie de sinceritate si respect reciproc. 

[viviana]

Multumesc Viviana de raspuns

 

O sa caut sa vad unde gasesc un phisiatru atunci.

 

De la spital nu a fost nici o discutie de medicatie doar doctoral psiholog se gindea daca sa ii dea trimitere la un specialist sau nu. In final a decis sa nu ne dea nimic. O fi bine ca nu ne-a dea trimitere o fi rau habar n-am.

 

Depresia pare cit de cit ok (sper sa nu ma insel). Zice ca nu a mai avut momente de sinucidere doar de depresie. Imi descrie sentimentele - aseara zice ca a avut o stare de tristete pentru 2 minute cind a venit sa imi spuna, am stat de vorba, si ca gata I-a trecut

Stii ce se intampla? Eu nu cunosc povestea decat din spusele tale si numai tu poti evalua situatia, insa eu am experienta cu 2 persoane apropiate mie, la varsta preadolescentei si a adolescentei care au avut tendinte suicidare, una dintre ele chiar 2 tentative, au mers la psiholog, dar tot psihiatrul a fost cel care si-a spus cuvantul.