liliana csaki Postat Noiembrie 27, 2009 Autor Raport Distribuie Postat Noiembrie 27, 2009 aveti aici prima parte. Pozele noastre Poze noi poze nou-noute Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
alra Publicat Noiembrie 28, 2009 Raport Distribuie Publicat Noiembrie 28, 2009 ce inseamna "functional" la 3-4 ani? mie imi vine sa o iau pe miriste. a avut bronsita si trebuie sa ii facem medicamentele de astm care o agita groaznic si nu ne mai putem intelege cu ea. si-a inchis puntile de comunicare, e hiperactiva, face crize dese si urate. vorbeste tare, canta tare si agitata. la scoala e insa ok. Vacanta cu Laura in Romaniaid="size1"> Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
rrox3 Publicat Noiembrie 30, 2009 Raport Distribuie Publicat Noiembrie 30, 2009 Accept in primul rand pornim de la ideea ca cineva nu se poate schimba atata timp cat nu se simte acceptat exact asa cum este. Tu, inteleg ca, nu ai fost acceptata da familia ta, care a incercat permanent sa te schimbe astfel incat sa corespunzi asteptarilor ei. Te inteleg si imi pare sincer rau pentru ce ai avut de indurat. Ma bucur ca acum ti-e bine [flo] Nu e insa cazul copiilor nostri. Imi accept mult mai bine copilul de cand am aflat despre existenta Aspergerului. M-am linistit, stiu cam ce e cu ea, pot sa o inteleg si sa empatizez mult mai bine cu ea. Nu o mai consider nici pe ea vinovata si nu ma mai simt nici eu vinovata si relatia noastra e mult mai buna fara apasarile astea. In plus stiu mai bine cum o pot ajuta. Fiindca nu se pune problema sa o placa toti, fiindca asa cum spui si tu, nici mie nu imi plac majoritatea celor din jurul meu si nu-mi doresc sa relationez cu ei. Dar e alegerea mea. Ea, fetita mea, isi doreste extraordinar de mult sa aiba priteni, sa relationeze Ok cu colegii, sa fie placuta de ei. Si nu reuseste si sufera cumplit din cauza asta. Oricat as consola-o eu cu texte de genul alor tale, ea sufera in continuare. Fiindca nu sunt textele si concluziile ei, fiindca ea nu asta isi doreste. Ea are nevoie sa afle cum sa reuseasca sa relationeze OK cu copii. Pentru ea e foarte important. Cu asta incerc sa o ajut. Si mai incerc sa o ajut sa-si tina cumva in frau anxietatea uriasa, care o impiedica de multe ori sa faca ceea ce e bine pentru ea. Incerc sa o ajut sa gaseasca o forma de comunicare cu lumea, o comunicare care nu o va schimba pe ea, ca persoana, dar va schimba perceptia lumii asupra ei. Si stii ce? Ea stie ca sunt alaturi de ea. Nu-ti pot spune cat de fericita am fost cand terapeuta cu care lucreaza mi-a spus ca am fost singura persoana care a primit nota 10, intr-un exercitiu de evaluare a relatiilor ei. Fetita mea mi-a dat nota 10 desi cu o seara inainte infruntasem o rebeliune impotriva temelor si chiar nu cedasem... Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
rrox3 Publicat Noiembrie 30, 2009 Raport Distribuie Publicat Noiembrie 30, 2009 Alra Multa sanatate micutei si tie multa rabdare! [flo] Adevarul e ca ma simt incercata la maxim cand Mariuca are o problema de sanatate... Am trecut de curand printr-o experienta foarte urata. Apropo de relationarea cu colegii... Acum doua saptamani, seara, cand au iesit de la scoala, pe drumul spre casa, un coleg a impins-o ... drept intr-un gard ascutit. Instimctiv a intins mana sa se prinda de gard si si-a sfasiat degetul mijlociu si o parte din palma. S-a speriat ingrozitor, a condus-o o colega pana acasa, a sosit urland... in fine a fost de cosmar. Am ajuns cu salvarea la urgenta, a fost nevoie de doi paznici si doua asistente sa o tina, pe langa mine, ca sa o poata anestezia si sa-i curete rana (foarte adanca) si sa o coasa. Am reusit foarte greu sa o calmez, era panicata, nu lasa pe nimeni sa se atinga de ea si urla ca moare... Aceeasi panica cand i-a scos firele. Nu se poate stapani, e un soi de atac de panica, criza de anxietate. Mana arata in continuare groaznic (au fost distruse vasele de sange si nu e deloc bine hranit degetul, a lipsit si o bucata), schimbam pansamente, dam cu creme. Sper sa se recupereze incet, incet si sa fie OK. E in crestere si ar trebui sa se refaca. De ce a impins-o colegul? Fiindca a indraznit sa mearga langa el, deoarece umplusera trotuarul si doar langa el mai era loc... Evident nu a realizat la ce poate duce impinsul asta. De ce avem garduri cu tepi? Asta o sa-l intreb direct pe primar, am audienta in decembrie. Vezi Accept ? D-asta e nevoie sa-mi ajut copilul. Fiindca altfel o sa fie respins mai mult sau mai putin brutal, mai mult sau mai putin fizic, de cei care nu o inteleg. Si ea o sa sufere. Fizic, sufleteste, sau amandoua... Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Chuny Publicat Decembrie 1, 2009 Raport Distribuie Publicat Decembrie 1, 2009 Lala D, multumesc de explicatia pt social delay, voi incerca sa aprofundez. Stie vreo fata din Canada varianta ce corespunde in franceza a social delay ? Psihologul la care mergem noi imi spune de fiecare data : "Il est différent.", dar nu imi spune mai multe, iar eu imi fac tot felul de scenarii negre in functie de ceea ce observ. E poate prea devreme ca sa punem un nume peste problemele lui ... Alra, V mai facea crize de hipoglicemie ... daca nu ai experimentat asa ceva e greu sa-ti imaginezi in ce stare poate sa te aduca asa ceva. De asta la noi e sfanta gustarea de la ora 10h30 sau 11 cand il iau de la scoala, iar apoi cea de la ora 17. M-am gandit la asta pt ca ai scris la nu stiu ce subiect ca iti cerea biscuiti in masina. Noi avem tot timpul biscuiti si apa. Roxana, m-am cutremurat cand am citit despre cazatura. Cred ca sufletul tau e in bucati stiind-o asa de vulnerabila. Iar suferinta ei trebuie sa fie foarte mare. Sibylle http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/id="size1"> Vladimirid="green"> *****[foto]id="blue"> id="size1">***** Annaid="green">id="size1"> MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIAid="red"> "Cine a vazut acel licurici nu-l va uita niciodata ... i-a intrat in suflet pentru vesnicie"id="purple">id="size1"> Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
columbiana Postat Decembrie 1, 2009 Raport Distribuie Postat Decembrie 1, 2009 Sybille, tot ce am gasit pentru social delay este expresia: des déficiences qualitatives au niveau des interactions sociales si citeva forme de manifestare: Altération qualitative des interactions sociales (ex : manque d’empathie marquée pour l’existence ou les sentiments des autres). Ne cherche pas ou bien cherche de façon « anormale » à être réconforté quand il souffre, n’imite pas ou le fait de façon déformée. Jeux de groupe « anormaux » ou absents, altération massive de l’aptitude à se faire des camarades, tendance à s’isoler du groupe. Rrox, Doamne prin ce-ati trecut! sanatate Mariucai! http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759 Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bird70 Publicat Decembrie 1, 2009 Raport Distribuie Publicat Decembrie 1, 2009 Biata Mariuca , sper sa se faca bine in curand [flo]. Nici noi nu suntem scutiti de intamplari din astea. Pitica mea e foarte impiedicata sau neatenta, a avut mana rupta de 2 ori, iar anul trecut si-a spart capul si am fost sa o coasa. Cred ca din cauza ca noi lucram in spital nu este asa speriata si are incredere. Se streseaza dar e controlabil. A stat foarte cuminte cand a cusut-o la cap, l-a zapacit pe doctor cu intrebari (avea 3 intrebari pe care le-a repetat continuu pe tot parcursul operatiunii fara sa bage in seama faptul ca i se raspundea de fiecare data ). M-a lasat pe mine acasa sa-i scot firele si am interpretat asta ca o dovada de mare incredere chiar daca mi-a cerut anestezie si a ezitat cand i-am spus ca nu se face. Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
rrox3 Publicat Decembrie 1, 2009 Raport Distribuie Publicat Decembrie 1, 2009 Sibylle, Ana, Bird Va multumesc [flo] Adevarul e ca nu reusesc sa gasesc solutii eficiente contra anxietatii Mariucai. Cand nu e foarte mare, o controleaza binisor cu cereri insistente de informatii, gen ce urmeaza, ce o sa se intample, in detaliu, intrebat si raspuns din nou si din nou. O mai controleaza si cerand o recompensa pentru dupa eveniment si motivandu-se suplimentar in felul asta. Dar cand anxietatea e mare nu are nici cel mai mic control. Stiu cum e, am avut in trecut probleme cu anxietatea, am avut si cateva atacuri de panica. Dar la mine isi aveau radacinile in traume din copilarie. Am urmat o terapie si s-a rezolvat. La ea nu asta e cauza. Anxietatea e pur si simplu acolo de cand s-a nascut. Si in cazuri - cum a fost acum cu degetul - cand sunt necesare interventii spre binele ei, groaza de interventie e mai mare decat frica de adevarata problema. Si pur si simplu refuza interventia. Stie rational ca ii este necesara, merge pana acolo, dar cand ajunge, pur si simplu nu poate suporta frica si vrea sa fuga. Si nu capata experienta. Adica i se misca un dinte, tare. E nevoie doar sa il apuci si ramai cu el in mana. Nu ne permite nici noua si nu trage nici macar ea. Ii e frica. Asteapta inca cateva zile pana cade dintele singur, desi o deranjeaza intre timp. O data ma lasa, cu greu, si il scot imediat. Nu o doare absolut deloc. Peste o saptamana sau doua, experienta asta nu are absolut nici o valoare pentru ea. Ii e la fel de teama sa ii scot alt dinte. Si refuza din nou. Daca aveti solutii, abia astept sa le aud. Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
bird70 Publicat Decembrie 2, 2009 Raport Distribuie Publicat Decembrie 2, 2009 Pentru controlul anxietatii ar trebui sa te adresezi unui psiholog, cineva cu experienta in copii pe spectru autist. Eu nu as subestima nici alimentatia. Cofeina provoaca anxietate. A fost o vreme cand eu am baut cam 2-3 litri de cola pe zi [alcool] si sotul meu ma tot batea la cap ca asta ma face nervoasa si anxioasa. In final am decis sa-l ascult si am renuntat (nu a fost usor ) si intradevar am simtit foarte puternic diferenta, acum sunt mult mai calma, foarte greu ma stresez de ceva (nu mai beau cola, cafea, ceai negru de 2 ani). Copiii mei nu au voie sa bea cola iar ciocolata o limitam. Atunci cand fata cea mare mai merge pe la ziua cuiva si bea cola stiu imediat pentru ca se vede in comportamentul ei. Pitica a baut un pahar de cola acum 2 saptamani la niste prieteni (pe ascuns ) si a luat-o razna complet, vorbea peste toata lumea, daca ii spuneai sa fie atenta ca altii vorbesc incepea sa planga, seara plangea ca e foarte obosita dar nu vrea sa doarma . Stiu ca se recomanda si dieta fara gluten, unii spun ca da rezultate, eu n-am incercat. La povestea cu dintele si noi facem tot asa, chiar daca o experienta s-a terminat pozitiv are tendinta sa se streseze din nou la repetarea experientei. Eu am invatat ca a insista nu ma duce nicaieri, in general o intreb daca vrea sa o ajut, sa ii scot dintele si daca zice nu, o las in pace. Noi am patit cu inotul, toti copiii australieni inoata de pe la 3-4 ani, cand spun inoata inseamna ca fac bazine, nu doar plutesc sau se balacesc. Astia invata de la inceput sa inoate corect cu capul in apa. Pitica nici pomeneala sa-si bage capul in apa, ii placea apa, se baga cu placere in piscina dar daca o stropea cineva putin pe fata incepea circul. M-am chinuit cu ea de la 3 ani, cu chestii ajutatoare, fara nimic, tot ce mi-a trecut prin cap si ce am fost sfatuita de profesoara de la orele de inot. Nici gand sa-si bage capul in apa sau sa se aventureze putin in bazin. La noi vara dureaza 6-8 luni, avem piscina unde locuiam, o bagam in apa zilnic cu gandul ca se obisnuieste cu apa si o sa vrea sa se joace cu ceilalti copii, la scoala face inot, dar degeaba. Acum 2 luni imi spune ca la scoala la inot ea este cu copiii de pre-school si toti stiu sa inoate si ar vrea sa mearga in grupa cu copiii din clasa ei (clasa a 2-a). I-am promis ca daca face tot ce ii spun eu va scapa de copiii de pre-school si a acceptat. O saptamana am stat cu ea in bazin zilnic cate 3 ore si era atat de hotarata sa inoate abia o scoteam de acolo. Dupa 2 zile si-a bagat capul in apa, in a 5-a zi s-a relaxat suficient sa pluteasca pe burta cu capul in apa (starfish), de acolo a pornit usor sa inoate. In a 7-a zi mergea jumatate de bazin. Am vorbit cu profesoara de inot si i-am spus ca acum pitica doreste sa colaboreze si 'a testat-o' urmatoarea lectie si a avansat-o cu copiii de clasa 1 , chiar daca aia sunt mult mai experti in ale inotului, dar ca sa o incurajeze. Vara asta inotam zilnic si acasa si cu profesoara si speram sa-i ajungem pe cei de varsta ei din urma. Ieri mi-am luat pitica si ne-am dus sa ne tundem, initial vroiam sa ma vopsesc roscat dar pe drum m-am gandit sa-l sochez putin pe consort si sa ma fac blonda . Eram amandoua pe scaune, una langa alta si ea o zapacea de cap de fata ce o tundea cu povesti de-a le ei. ma intreaba fata ce ma tundea pe mine ce culoare vreau si eu zic ca vreau blonda. Asa s-a stresat bietul copil , ca de ce ma fac blonda, ca am zis ca ma fac roscata, ca nu asta am zis, ca DE CE? A sarit de pe scaunul ei si a venit sa ma tina de mana cu niste ochi asa stresati si repeta intr-una ca am zis ca ma fac roscata si ca de ce acum spun blonda. M-am uitat la ea ce stresata era, pentru ceva atat de mic si nesemnificativ , i-am spus ca doar mi-a trecut prin cap dar nu sunt 100%, de fapt m-am razgandit si nu ma fac blonda. Offf mi se rupe inima sa o vad ca se streseaza in halul asta si ma simt vinovata ca nu reusesc sa previn asta. Daca ii spuneam de acasa ca ma fac fie blonda fie roscata ar fi fost ok, dar faptul ca in ultimul moment am schimbat planul a dat-o complet peste cap. Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
alra Postat Decembrie 2, 2009 Raport Distribuie Postat Decembrie 2, 2009 rrox, imi pare rau de patanie. sybille, da, stiu bine ce inseamna hipoglicemia, si eu si tatal fetii suntem foarte rai de foame. ceea ce am zis la subiectul ala era ca fata mea prinde un patern la crize si cand vedem asta incercam sa rupem paternul. initial ii dam ceea ce cere (suntem foarte lejeri cu ea) dar cand ne prindem ca oricum urmeaza o criza in situatia respectiva o fortam un pic sa se controleze. ultima gaselnita era sa ne aloce la diverse activitati in timpul mesei (sub amenintarea crizei) in timp ce mancarea ei zacea in farfurie. plictiseala, nebagata in seama, nu stiu de ce. am bagat o regula noua: cat timp mama si tata au mancare inca in farfurie tu astepti ori la masa ori la tv si e mai bine. evident in conditiile in care are apa si mancare pe masa, adica necesitatile ei sunt acoperite. la noi serile sunt un mare haos. bird, zici ca te-ai facut roscata relativ la alimentatie eu de cateva zile am niste gargauni maximi in cap. fata mica (bebele nostru) mananca extrem de mult pentru cat ia in greutate si din google in google am citit ca poate fi o intoleranta la carbohidrati. acuma am un cui cat casa in cap caci noi am vazut clar ca pe laura o agita dulciurile, de cola nici nu se pune problema!!, eu nu mananc lactate de mica si de la dulciuri puternice am stari depresive si probleme de respiratie. nici nu stiu cum sa abordez problema asta cu doctorii, cred ca vom incepe prin a o testa pe cea mica sa ne prindem de ce mananca cat mine si nu ia in greutate. ce am citit eu e ca s-ar face o absorbtie proasta de anumiti nutrienti care influenteaza sistemul nervos, de aici starile de anxietate si crizele. sunt in ceata si ma suspectez sincer de ipohondrie Vacanta cu Laura in Romaniaid="size1"> Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts
Participă la discuție
Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.