E normal sau nu?

[scafarulivia]

Sunt casatorita de cativa ani, aproape 10,ne cunoastem de cand aveam 14 ani, si am un copil de 6 ani. Am trait o frumoasa poveste de dragoste, cred ca inca imi mai iubesc sotul, dar nu-mi mai place de el. Cred ca dintotdeauna a avut tendinta de a se "relaxa" prin bautura. M-a deranjat de la inceput sa-l vad in astfel de ipostaze, clatinandu-se pe picioare in drum spre casa, mirosind a alcool, dar nu am crezut ca e o mare problema, am sperat ca in timp se va maturiza si va deveni mai serios. Am crezut ca ma iubeste, ca ma respecta si ca nu ma va rani niciodata, in nici un fel. El e un tip super! E destept, un tata extraordinar, un sot bun...Nu prea am ce sa-i reprosez cand e cu noi... Dar din cand in cand o ia razna si bea, bea cu colegii de munca(dupa program), cu prietenii. Bea ore intregi, de ajunge acasa si vomita in baie, bea de nu mai poate baga cheia in usa, se tranteste prin casa pe unde apuca, cade din pat, imi vorbeste urat... Au fost cateva luni anul trecut cand facea asta la un interval de cateva zile sau chiar zilnic. Atunci am crezut ca se termina casnicia noastra. L-am amenintat ca divortez, cred ca am fost mai credibila atunci pentru ca i-am mai spus de cateva ori ca nu mai pot si ca ma gandesc la divort, si s-a straduit un timp sa evite astfel de "iesiri". Nu de tot. Din cand in cand tot bea. Are si un loc de munca unde programul de lucru se prelungeste pana noaptea tarziu, nu pot sa am certitudinea ca e la servici sau in alta parte, dar stiu clar cand bea, pentru ca stiu ca nu se poate limita la un pahar, la o bere. Daca cineva insista, e clar ca cedeaza. De fiecare data imi promite ca nu se va mai intampla, recunoaste ca greseste, dar mai devreme sau mai tarziu o face iar. Nu stiu daca se poate numi alcoolic. Nu reusesc sa-l identific ca fiind un alcoolic. Am vazut ca nu-i lipseste din casa alcoolul, vara bea bere, iarna vin. Daca nu se duce la servici, la pranz sigur isi pune un pahar de vin. Vara cred ca bea mai multe beri pe zi, binenteles in afara programului. Cand bea singur acasa nu ajunge intr-o stare atat de avansata de betie, dar bea. Erau zile in vara in care bea cam 2 l de bere/zi. Dar nu a ajuns sa uite ce face atunci cand bea, nu transpira cand nu bea...E uneori nervos, dar cred ca si din cauza serviciului. Nu am certitudinea ca e alcoolic. Imi este foarte drag atunci cand nu-l vad asa, dar cand bea ma simt ranita, ma doare ca nu are suficienta putere sa reziste, sa nu bea. Simt ca nu ma respecta si nici eu nu mai pot admira acel om in care se tranforma. Uneori simt ca nici nu-l mai iubesc, ma dezgusta sa vad ca un om decade atat de mult. Copilul nu l-a vazut asa, la orele la care vine acasa beat el doarme de cateva ore bune. Stie ca tati e la servici. Dar m-am saturat sa-mi culc copilul singura in acele seri!!! Nu stiu daca am fost coerenta in cele scrise mai sus. Nu prea imi exprim probleme acestea. Mi-a trebuit mult curaj ca sa scriu aici. Si motivul pentru care am scris e ca sa cer ajutor sa inteleg daca acest stil de viata e normal sau nu! E normal ca un sot sa fie ok 6 zile pe saptamana si in a 7-a sa vina beat mort? E normal ca el sa pretinda ca eu sa trec cu vederea cea de-a 7 zi ? E normal ca eu sa accept sa traiesc asa, sa ma pacalesc singura ca sunt fericita? Nu ma simt fericita! Cei din jur au inceput sa constate ca nu mai rad, chiar si copilul meu... Ce sa fac ca sa ma salvez? Este oare divortul o solutie? As putea sa-i rapesc copilului meu sansa de a trai cu parintii sai pentru fericirea mea? Ajutati-ma va rog!!!

[XIO]

Spune-i sa nu mai puna gura pe alcool , sa vada ce se inampla. ]Dn moment ce tu spui ca nu te simti fericita cred ca ne-ai pus o intrebare retorica ***Fur is for petting** http://www.xfactor.ro/#tp (produse eco) http://www.adoptiicaini.ro/adoptii-virtuale/ http://www.adoptiipisici.ro/adoptii-virtuale/ http://freecycletm.ecosapiens.ro/ http://accesoriisihaine.blogspot.com/ http://www.4animals.ro/ajuta.html

[CorinaDani]

buna, din cele scrise de tine rezulta clar 2 aspecte: 1. sotul tau este alcoolic 2. nu este normal sa accepti sa traiesti asa, cu timpul situatia se va inrautati, ar putea deveni violent cu tine si cu copilul vostru. este foarte trist, mai ales prin exemplul negativ pe care il ofera copilului vostru, care la 6 ani intelege destule. deocamdata nu cred ca divortul ar fi o solutie. sau nu inca, pana nu incercati impreuna sa mai salvati ceva din casnicia voastra. parintii vostri ce parere au despre aceasta situatie ? ati incercat sa faceti un consiliu de familie pe tema alcoolului, a modului in care va distruge sistematic viata de familie ? iar nervozitatea lui poate fi ori din cauza abuzului de alcool, ori in momentele in care organismul "cere" doza zilnica de alcool; e cam la fel ca la droguri, alcoolul da dependenta, iar lipsa dozei zilnice este echivalentul sevrajului. Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 ) Printesa mea este in concursul Pampers, aici http://concurs.pampers.ro/gallery_details.php?id=1068 si http://concurs.pampers.ro/gallery_details.php?id=1043 Multumim pentru orice vot primit ! "Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[accept92]

Un om care bea odata pe saptamana (chiar si pana cade jos) nu este un alcoolic. Cunosc alcoolici, cunosc femei care stau din iubire langa ei, este o boala grea si nu se compara cu situatia sotului tau. Bautul asta are si o componenta sociala. La alcoolici nu mai exista componenta asta...este alcoolul si atat. Din pacate sotul tau nu stie sa bea...caci este o stiinta si aici. Frecvent pustanii de 16-17 ani beau pana ajung sa-si dea matele afara pe la buda, in timp ce majoritatea barbatilor maturi nu mai ajung in stadiul asta desi poate beau mult mai mult. In afara acestor iesiri cu prietenii/colegii dupa munca ce alte posibilitati de socializare are sotul tau? Iesiti impreuna, aveti si voi un grup de prieteni, are vre-o pasiune, face sport, etc? Eu tind sa cred ca nu, dar poate ma insel. Daca am dreptate, sotul tau a gasit o metoda foarte la indemana sa se detaseze din cand in cand de viata profesionala si de familie. Toti simtim uneori nevoia asta, unii mai rar altii mai des. Insa metodele prin care o facem conteaza foarte mult. Te-as sfatui sa dai un pic de atentie acestui aspect al traiului vostru, sa te gandesti daca in afara de familie si servci reusiti sa va umpleti viata si cu altceva.

[scafarulivia]

Am citit despre alcoolism mult inainte de a scrie aici. Si am tot comparat. M-am gandit si ca e posibil sa nu vreau sa vad adevarul. Tind sa nu cred ca e alcoolic, dar e posibil sa devina in viitor daca continua asa. Are un program de lucru foarte incarcat. Nu prea are timp de socializari, si sprijin din partea familiei, parinti adica, nu exista. Practic ne crestem copilul singuri, in vacante apelam la bona. Anul acesta noi doi nu am iesit niciodata. Dar daca ar fi sa ne luam dupa aspectul acesta, mai degraba eu as avea motive sa beau, daca toti oamenii bineinteles ar recurge la asa ceva cand sunt frustrati. Pentru ca el a avut nenumarate ocazii sa "respire" in afara casei, pe cand eu am fost tot timpul la datorie, langa copil. Copilul chiar nu a vazut acest aspect al tatalui sau. E un copil fericit, echilibrat, care petrece foarte mult timp impreuna cu tatal sau cand acesta e, bineinteles, acasa. Sotul meu s-a implicat foarte mult in cresterea lui, nu a fost genul de tata care nu schimba scutece, nu-l hraneste, nu stie unde e gradinita, nu stie sa ingrijeasca un copil bolnav. Doar eu sunt afectata de obiceiul sau prost. Doar eu l-am vazut beat. Parintii sai sunt in oras, cu noi, dar au o legatura mai "speciala" cu copii lor. Ei dicteaza si copii se supun. Nu sunt preocupati de ceea ce simt, de visurile lor. Dupa atatia ani de cand ii cunosc nu cred ca am vreo sansa sa-i fac sa vada ca exista o problema la fiul lor si sa aiba tact in a ma ajuta s-o rezolv. Semnale de alarma au primit, in timp, si nu au reactionat. De multe ori ma gandesc sa nu-i mai dau drumul la usa cand vine beat si astfel sa ajunga la ai sai, sa-l vada asa. Si sa-l vada si dupa o saptamana iar, si apoi iar... I-am zis sa nu mai bea. Acum multi ani in urma. Si s-a abtinut un timp dupa care a luat-o de la capat. Ma uit in urma si ma intristez ca l-am crezut de atatea ori. Chiar daca am trait multe momente frumoase, in perioadele de pauza, tot regret ca sunt slaba si nu fac mai mult. Ma si vad peste 10/15 ani alaturi de el, tratandu-l de ciroza... Ce sa fac? Vine Craciunul si eu am inima franta. Nu stiu cum sa ma port, sa-mi ridic moralul pentru ca fiul meu sa fie fericit?

[nelia]

Nu, nu este un alcoolic sotul tau, dar nu este departe sa devina unul. Pentru ca atunci cind depasesti limita intre a bea din placere si din dorinta de a te relaxa si a bea din necesitate pina uiti de tine, chiar daca este din cind in cind, atunci esti ceea ce se numeste un viitor alcoolic. Pasul de la o data pe saptamina la doua, sau la trei sau la in fiecare seara este atit de mic si de neinsemnat, incit nici nu-ti dai seama cind il faci. Daca spui ca e un sot si un tata bun si numai aceste baute si consecintele lor sint problema intre voi, atunci sotul tau este un om care are nevoie, mai mult ca niciodata, de dragostea si de intelegerea ta. Certindu-l, acuzindu-l, nu faci decit sa-l impingi si mai mult spre dezastru. Sa nu o iei ca pe un repros, se poate sa nu poti sa faci asta, nu esti obligata, chiar daca e sotul tau si tatal copilului tau si sinteti de atitia ani impreuna. Dar daca vrei si simti in tine taria, trebuie sa faceti impreuna ceva, el singur nu cred ca va avea putere, daca nu are putere sa se opreasca. Are nevoie de ajutor, nu sa nu mai bea deloc, nu recomand asta, ci sa pastreze paharul de alcool doar ca o placere pura, nu sa-l transfrme in ceva care ii face rau lui si familiei lui in acelasi timp. Inainte de orice, trebuie sa constientizati amindoi ca exista o problema. Si dupa aceea sa depistati factorii care creeaza fondul pe care aceasta apare (de ce bea, de unde ii vine nevoia, de ce atit de mult, ce poate sa faca el singur, fara ajutor, in acest sens etc.) Ma rog, ar fi atit de multe de spus, daca vrei, scrie-mi pe PM si mai discutam.

CORNELIA, mami de [url="http://www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37"]AGATA, TUDORA si LISANDRU[/url]

[Deus]

ii place sa bea cu colegii si prietenii, de acord...dar ai incercat sa-l intrebi daca poate sa se abtina de la tarie? de la bere ajungi rar sa cazi sub masa! Pacatoasa treaba... iti doresc multa putere si intelepciune si un Craciun frumos! daca intr-o zi viata iti intoarce spatele...prinde-o de fund! http://oscarfriends.wordpress.com/ devii ceea ce practici www.de-azi.ro putere...pentru cine crede ca nu mai poate! http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI

[A_Iulia]

N-o fi in ultima faza a alcoolismului dar e pe calea ce duce direct acolo. Ai citit si tu, spui, si stii ca urmeaza mai multe faze. Da-i si lui sa citeasca cat mai multe materiale despre asta, fa-l sa inteleaga riscurile pe care si le asuma, odata ce depasesti un prag foarte greu te poti intoarce...of, imi pare rau pentru tine. [flo]

[Mindy]

asa a ajuns tata alcolic. De la iesitul cu prietenii dupa program. Azi un pic, poimaine inca un pic, la inceput se pilea apoi a inceput sa vina tot mai beat. Imi amintesc perfect betia lui saptamanala. A ajuns dupa cativa ani in ritmul asta sa caute alcolul, sa se trezeasca dimineata si sa mearga la birt sa isi ia doza de alcool. Pe vremea aia cand venea tarziu acasa beat nici nu erau telefoane celulare, mama saraca il astepta disperata pe geam, cu mana gata sa sune la politie. Doamne ca mereu mi-o amintesc absenta si plansa, uneori era asa de stresata si iritata, ca o bomba gata sa explodeze. Am ajuns sa am o repulsie fata de alcool. Cand nu era beat era cel mai iubit om, glumet, destept, arata extrem de bine, popular. De multe ori m-am intrebat daca tata a fost fericit cu mama, daca nu cumva asta o fi fost motivul pt care el se refugia in bautura, si prefera sa bea in loc sa dea da piept cu realitatea. De ce a preferat sa fie acolo la birt cu betivii aia ratati in loc sa fie acasa cu noi si cu mama?! Niciodata nu o sa stiu, dar mereu ma enervez cand imi amintesc. Nu se poate sa renunte la acel iesit cu colegii? oamenii aia nu au familii? adica inteleg ca tot omul mai simte nevoie sa iasa cu un prieten dar iesirile astea la 'baute' mi se par nonsens. Ajung sa bea, si au niste discutii de doi lei fara rost pe care nici ei nu si le mai amintesc a doua zi. Mai bine ar face un sport, ar juca un tenis sau bashet. Vorbeste serios cu el, spune-i ce ne-ai zis noua ca vine Craciunul si tu ai inima franta, ca esti foarte afectata de ce se intampla si ingrijorata pt relatia voastra. Numai bine! inca e timp sa faceti ceva.[flo]

[conchita]

dupa definitia alcoolismului, sotul tau este deja un alcoolic. nu trebuie sa bea zilnic ca sa fie considerat un alcoolic, ci sa bea regulat. o data pe saptamana, in conditiile in care nu exista o saptamana fara, il clasifica clar printre alcoolici. cu parere de rau daca lucrul asta arhicunoscut socheaza, dar alcoolici sunt si cei care beau regulat orice cantitate de alcool, chiar si un pahar, fara sa se imbete. imbatatul iarasi nu este obligatoriu pentru clasificare. dar daca e regulat, e clar alcoolism. da, este semnul egal intre un pahar de bere sau vin zilnic sau duminica. daca are loc zilnic sau in fiecare duminica, avem de-a face cu alcoolism. nu-s alcoolici cei care beau la ocazie, fara sa simta nevoia de alcool cu frecventa. cu la fel de multa parere de rau iti spun ca nu exista tratament pentru alcoolici. raman alcoolici toata viata, in sensul ca, daca se mobilizeaza sa renunte la alcool, trebuie sa fie abstinenti total si definitiv - orice pahar care intrerupe abstinenta va insemna ca se ia procesul de la zero. solutii? 1. solutia pentru el este sa primeasca ajutor specializat. 2. solutia pentru tine este sa primesti ajutor specializat. din pacate, singuri nu puteti duce povara asta, este imposibil. si trebuie sa ai in vedere ca este o povara pe viata. bafta multa. [flo] [url="http://madeinromanika.wordpress.com/"]made in romanika[/url]