dependent de jocuri

[dulcetica]

Habar n-am cum,dar in timp a devenit dependent de jocuri pe playstation si nintendo.Are aproape 6 ani si singurul lucru care-i place e sa se joace jocuri.Niciodata n-a fost atras de jucarii;are mormane pe care le-a ignorat intotdeauna.Singurul lucru care-l distrage sint filmele de desene animate sau desene la tv.Constientizam si eu ca e dependent,dar am realizat ca e complicata povestea, cind un prieten de-al lui a remarcat ca e bun la jocuri ca un copil de 12 ani,probabil pentru ca exerseaza mult.Cind il duc la camin se joaca de la ora 16.30 pina seara,cu pauze de mincat,putin scris si un film inainte de culcare ,adica maxim la 22.30. Acum e a treia saptamina stat acasa ,ca e racit,a facut otita si saptamina asta e in vacanta.Acum s-ar juca nonstop. E santajist,se smiorcaie numai sa-kl lasam incontinuu.Ieri a fost pedepsit sa nu se joace o jumatate de zi ,pe motiv ca plingea aiurea si a suferit rau de tot. Pentru ca noi ne pupam nonstop, nu prea am o autoritate absoluta asupra lui,asa cum are sotul meu. Ati trecut prin asta?Cum depasim situatia mai ales ca in toamna il dam la scoala deci adio jocuri.Cum ati procedat?Ce metode testate cunoasteti sa-i elimin jocurile din activitatile cotidiene. Are si laptop cu diverse activitati ,litere ,cifre ,etc. dar astea nu-l atrag,ca nici el nu-i fraier.... Mai mult impotriva vointei lui si cu mult tact,mai mult in joaca, ne-am apucat de scris,insa nu prea excelam la capitolul asta.Stie literele ,dar nu reuseste sa le uneasca in cuvinte la lectura si nici sa le scrie, daca nu-i spun eu pe litere si probabil din cauza asta nici nu-l atrage studiul,pentru ca e mult prea sec totul. Am enumerat cam toate activitatile noastre cotidiene si sfera lui de interes ca sa ne dati niste sfaturi in concordanta. merci, dulcetica

[szivarvany]

Ar trebui sa-i ocupati timpul cu altceva. Alta solutie eu nu vad. Noi iesim foarte mult, asa ca la pc fi`mea apuca maxim o data pe luna, desi e la discretie, pur si simplu nu are timp. Daria & felina fioroasa[zana] [url="http://family.webshots.com/photo/2321998890059491989vxhdzf"]GIULIA(2004 08 16)[/url] cu [buburuza] [url="http://good-times.webshots.com/photo/2811493180059491989hGccQp"]Sela[/url]

[olympia]

Of, ce bine cunosc asta! Trebuie sa-l ajutati sa-si gaseasca si alta pasiune. Cititul ar fi grozav! Atatea pagini citite pentru o ora de joc, mai incolo, ca inca e micut, dar asta e ideea. Noi avem calculatorul parolat si accesul la jocuri e limitat si conditionat de alte activitati sau sarcini in casa si la noi copiii au 7 si 15 ani! Daca-ar fi dupa ei n-ar mai iesi din computer! [url="http://penecolorate.blogspot.com"]Pene colorate... cate putin din toate![/url] [url="http://picasaweb.google.com/penecolorate/PicturaTextilaModaPeneColorate#"]album[/url] [url="http://picasaweb.google.com/penecolorate/Gradina#"]gradina[/url]

[ankalaura]

Eu nu l-as da la scoala inca. Nu stiu cand va face 6 ani, dar mi se pare mic, mai ales daca nu pare sa aiba spor la activitatile "scolaresti". DIn postul tau nu am inteles cum se descurca la gradinita, ce zice educatoare de el. In mod clar ii trebuie un program. Si fie-mea e acasa acum, anul asta nu am dus-o deloc, si nu e usor deloc sa ne facem activitati - noi mai avem una mica, treburile de acasa nu se termina niciodata.... Mi-am dat seama destul de repede ca EU sunt de vina daca ea se uita cam mult intr-o zi la televizor. Mai greu m-am urnit sa pun in practica planul de a face un program. A mea are 6 ani jumate si va merge acum la scoala. Anul trecut pe vremea asta stia toate literele, facea socoteli usoare, dar nu putea lega literele ca sa citeasca cuvinte. Ce as schimba eu in cazul vostru: - televizorul ar disparea din camera copilului, iar filmul de seara ar disparea si el. - seara as introduce obligatoriu jumatate de ora de citit (adica sa ii citesti tu, tati), sau chiar o ora. As alege carti complexe care i-ar suscita totusi curiozitatea dar si sentimentele, emotiile, deci nu Capra cu Trei iezi ci Singur pe Lume sau Print si Cersetor. Sau Robinson Crusoe. - jocurile ar fi cu program, si as imparti timpul intre jocuri educative si jocuri exclusiv de relaxare. Nintendo e doar de relaxare. Nu ii dezvolta decat indemanarea cu joystickul si ii antreneaza mintea catrea numite strategii. Cauta-i puzzle electronice, jocuri de colorat, jocuri educaive (de ex PitiClic), din care invata reguli de circulatie, istorie, etc... Programul de jocuri nu ar depasi o ora, o data la doua zile si NU MAI MULT! As completa eventual cu ceva CD-uri educative (stiu eu,... Magic English, etc...) - dimineata i-as face program alternativ - activitati "scolaresti", activitati practice. De exemplu in programul nostru se afla asa: - dimineata, doua activitati "scolaresti" care nu se repeta a doua zi. Matematica, semne grafice, engleza, franceza, purtare (am caietele de gradinita, cele cu fise, educatie pentru societate, sau invatam ceasul, etc.; pt limbi straine, lucrez eu cu ea - ma rog, sunt de specialitate, deci imi este usor), Durata nu ar trebui sa depaseasca 40 de miunte per activitate. Nu e musai sa te uiti la ceas. - dupa masa de pranz facem o activitate practica - decupam, pictam, modelam, ne jucam cu margelute,.... (a mea nu doarme la pranz, iar genul asta de activitati le putem face cand doarme cea mica...) -> bineinteles ca mesele sunt la ore relativ fixe, cu gustare si tot ce trebuie, si alea tot la intervale fixe. - dupa ora 6 are sport. Deocamdata doar de 2 ori pe saptamana, dar e suficient si asa - seara citim, mai nou citeste si ea cateva paragrafe (de vreo 2-3 saptamani), iar eu ii citesc cate un capitol. Parerea mea este ca trebuie sa rupi pisica in doua si sa iti delimitezi relatia cu el. Daca va pupati tot timpul si nu trageti nici o linie in relatia asta, te-a mancat. Si o sa iti rozi tu pumnii peste vreo 2-3 ani, sau, si mai rau, cand o sa inceapa cu crizele "preadolescentine" - care sut mai aproape decat crezi. Invata sa rezisti la santaj, pune limite! Nu il pedepsi prin a nu se mai juca, si nu il pedepsi sa faca lectii! Daca ieri a plans aiurea, nu inseamna ca a suferit vreun pic, poate doar pentru faptul ca nu i-a reusit ceva ce de regula avea succes, si anume controlul asupra voastra. Fa-l sa priceapa, tu esti mama, tu faci regulile. Daca totusi recurgi la pedepse, alege pedepse din aceeasi gama - ex. nu mananca la masa, nu primeste desert. Daca nu mananca la masa, a nu se uita la tv e o pedeapsa idioata. Incearca sa il stimulezi, incurajeaza-l, stai langa el, lucrati impreuna, lauda-l cand face bine. Dar nu il lasa de capul lui, nu ii da prilejul de a recurge din nou la santaj. Inscrieti-l la un sport sau chiar doua sau trei. Nu ii va strica. Mai ales ca nu prea e vreme de stat in parc... -

[Luna1]

Dulcetica al meu are 8 ani jumate si are si consola de Wii si consola de Playstation si Nintendo DS. Insa asta numai pentru ca l-am observat ca are limita. Cu DS se joaca numai in masina, avion etc si nu f mult timp, doar din cand in cand cand se plictiseste de uitat pe geam. La Wii si Paystation se joaca mai mult cand e rece afara dar si asta sa zic la un maqxim de 2 ore in weekend si 30 min in timpul scolii (daca, uneori deloc). Ce as face in locul tau: l-as tine ocupat cu alte activitati in primul rand facute impreuna cu tine, copiii prefera compania parintilor, nu i-as zice ca nu mai are voie ci i-as zice "sigur ca te poti juca insa putin mai tarziu acum ergem sa cumparam..." sau "facem prajituri amandoi, ne jucam cu ....". Trebuie sa gasesti activitati care ii plac si sa le faceti impreuna. Nu ii arata ca vrei sa-l dezveti de jocuri ci manipuleaza-l incet. Apoi seara lasa-l max o ora. Vara al meu nu se joaca aqproape deloc, prefera sa mergem cu bicicletele in parc, la piscina, la pescit in raulet. Mamica de stelute [url="http://alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=5711"]Cosmin[/url] (30 iulie 2001) si [url="http://alina-jaime.co.uk/main.php?g2_itemId=5693"]Adelise[/url] (11 august 2007)

[Deus]

daca nu va puteti impune cu vorba buna incerca sa faci "stricate" calculatorul si tv-ul. Nevoia o sa-l impinga spre alte activitati. Dar asta nu poate sa fie valabil doar pt el. Daca vede ca parintii stau la calculator sau la tv cu orele asta vrea si el. Eu am facut prostia sa-l pun pe al meu la calculator si devenea obsedat...dupa o saptamana in care am vazut ca nu asculta cu vorba buna ca are voie doar 30 de minute la calculator am decis ca "s-a stricat calculatorul", ii lipseste o piesa care "se gasete foarte greu" si dupa doua zile nici macar nu a mai intrebat ce mai face calculatorul. Se joaca cu jucariile, citim, desenam, mergem la sanius sau plimbare, etc. devii ceea ce practici www.de-azi.ro http://oscarfriends.wordpress.com/ Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

[ingridnen]

Aceeiasi problema o avem si noi, la aproape 7 ani (inca nu mergem la scoala). Cum zice ankalaura, realizez ca si eu am partea mea de vina, cand ajung seara acasa nu stiu cum sa termin mai repede multele treburi si atunci, da, recunosc, imi este mai usor cand copilul sta la calculator. Mai nou i-am zis ca ii pun ceasul sa sune dupa 1 ora si atunci trebuie sa intrerupa... sper sa tina figura. Astept si eu alte sfaturi-minune [:D] Ingrid si Cristi

[columbiana]

Noi avem aceeasi problema; la inceput calculatorul ne-a fost de mare ajutor: a invatat sa vorbeasca pe programele pe comp (specializate si recomandate); Tudor manevreaza calculatorul de la doi ani (!), are toate tipurile de jocuri electronice (exceptin WII pe care il va primi cind isi va aduna bani cu rezultate bune le examene); ce-am facut: am restrictionat jocurile electronice la weekend, pe motiv de scoala; si in weekend, seara la opt se inchid toate: motiv de oboseala a ochilor vineri seara e rasfatz, e seara lui de jocuri; simbata in schimb dimineata sunt lectii, apoi iesim, avem activitati; duminica dimineata lectii, masa, prieteni, iesiri -incerc sa-i fac program pe afara; ii aduc carti de la biblioteca si are "portie" de lectura; bine ca a inceput sa prinda gustul (mai intii benzi desenate gen Garfield, acum povestioare), citim impreuna, etc; incerc cit pot sa-l limitez subtil, fara a-i interzice brusc-asta declanseaza proteste interminabile, lacrimogene, etc; oricum visul lui in viata e sa deschida o "scoala de gameboy" [:D] http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

[diuna]

Banuiesc ca nu degeaba s-a inventat, pentru calculator, "controlul parental".Pentru copii mai marisori, care inteleg DE CE nu au voie, e excelent. Pentru cei mici, cu parinti ocupati sau comozi, s-au inventat, de exemplu, taberele de ski. E doar un exemplu de incerca sa gasiti altceva. Un principiu al psihologiei stipuleaza ca o placere poate fi inlocuita doar de o placere si mai mare. Deci...poate gasim ceva ce-i place mai mult si inca nu stim. Daca iubesti viata, si viata te va iubi pe tine. – Arthur Rubinstein

[ruxij]

Fi-miu a avut aceasta problema cu Nintendo DS cand era in clasa I. La el asta se intampla doar iarna, ca vara e pe afara cu copiii. Eu am interzis COMPLET Nintendo DS in timpul saptamanii. Punct. Tavaleli pe jos nu ajuta, nimic. Programul lui era si incarcat, de trei ori pe saptamana inot, de doua ori matematica si o data pian. Pentru invatat a citi. Cititul in fiecare seara de catre mine, lui, s-a intamplat inainte de 6 ani. Eu nu am citit carti complexe, cum s-a mai recomandat aici, ci dimpotriva, carti din seriile "Invatz sa citesc", pe care a inceput sa le urmareasca si el odata cu mine si asa a inceput sa citeasca. Cu litere mari, cu cuvinte simple. Acum are Wii asta, dar avem si teme, aici copiii vin acasa dupa 3pm, al meu dupa 5pm si cu activitatile plus teme, nu ramane timp exagerat de Wii, doar poate juma' de ora inainte de culcare. Inca nu am interzis complet anul asta Wii in cursul saptamanii, anul trecut am interzis DS pt ca devenise prea obsedat de el si ii dauna la scoala, avea in cap doar Stupid Mario Brothers in loc sa asculte la profesoara acolo. Cu timpul s-a plictisit de Nintendo asta oricum, acum se joaca, tot asa, doar in masina, la drumuri lungi. Juma' de ora citit obligatoriu in fiecare seara. Lectii pt scoala si extra. E greu pt. parinte. Nici eu nu ma pot tine mereu, mai uit sa il pun la pian, sau chiar si cu cititul mai uit. Dar e bine sa te straduiesti sa faci un program ferm, de la care sa nu te abati indiferent de lacrimi. Deja pe mine lacrimile, sincer, nu ma mai impresioneaza, cand stiu ca e o treaba corecta aia de o fac si e spre binele lui, degeaba plange. Ii explic mereu de ce si cum si cum ii dauneaza ceea ce vrea el si cum il ajuta regulile mele. Ca imi mai zice el "esti rea" ca il pun la treaba, n-are nimic.