Cand cineva acolo SUS te iubeste...

[oanaiacovita]

De cand ma stiu am fost indragostita de cuvantul “MAMA”!!! Mi se pare de departe cel mai armonios cuvant din tot vocabularul limbii romane. E primul cuvant rostit de mine cand eram un bebe la randul meu, reprezinta fiinta care mi-a ocrotit viata(din pacate doar pana la 20 de ani). De cand am constientizat maretia lui, mi-am dorit sa “ma fac mare”, sa imi intalnesc Printul si sa devin MAMA. Dar toate astea se intampla doar in povesti, viata din pacate ne pregateste unele intamplari la care nu te poti gandi, nu vrei sa te gandesti pentru ca te afecteaza mult prea tare. Mi-am pierdut parintii la varsta cand alti tineri nici nu au un sens in viata. Mama s-a dus Sus in Ceruri cand avem 20 de ani, tata cand aveam 22. Nu vreau sa intristez pe nimeni cu intamplarile astea, sunt ale mele, mi le-am “insusit”, aduc vorba de ele, pentru ca prin disparitia parintilor mei am stiut ca CINEVA ACOLO SUS MA IUBESTE SI MA OCROTESTE. E greu sa te trezesti brusc singura in viata, fara nici un ajutor, fara un umar pe care sa plangi. Dar atunci cand simteam ca tot Universul meu se prabuseste, a aparut cel care avea sa devina sotul meu. Dupa o poveste de iubire telenovelistica, cu despartiri si impacari, am ajuns in 2006 sa ne casatorim. Locuiam in Bucuresti atunci si era primul pas important din viata noastra, chiar daca l-am facut la repezeala(aveam nevoie de un credit [:D]). Nu ne gandeam inca la un copil, asta si pentru ca noi eram prin definite niste copii, ne comportam ca atare, ne placeam sa gustam jocul vietii si ne era bine in doi. Asta nu inseamna ca nu suspinam amandoi dupa un carut frumos prin magazine, din care iesea un nas carn de bebe scump. Amandoi iubeam copii, nici nu stiu care isi doarea mai tare un bebe, dar nu indrazneam sa ne gandim pana acolo. S-au produs unele schimbari in viata noastra si ne-am mutat la Cluj de unde am luat viata de la 0. Cand intr-un final am simtit ca avem un rost in viata, ne-am pus problema unui copil. In Noiembrie 2007 am renuntat la pastille si am sperat sa se intample minunea din prima, ca nu vedeam de ce nu s-ar putea. Am inceput sa caut pe internet tot felul de informatii despre o posibila sarcina dupa pastille, si asa am ajuns in randul membrilor DC. Am gasit aici la Aspirante un grup de fete unite de acelasi vis maret – UN BEBE. Asa am descoperit ca o sarcina nu vine batand din degete, ca sunt o groaza de probleme care pot intarzia acest vis sa se implineasca. Printre acele persoane eram si eu. Bebele intarzia sa apara, iar in decurs de 1 an am pierdut 2 sarcini. Pentru mine a inceput sa se clatine lumea mea perfecta in care sens vietii da un bebe. Nu reuseam sa inteleg de ce EU, desi suna egoist si stiu ca sunt fete cu probleme mult mai mari, dar pentru mine, ale mele erau de nedepasit. Cautam raspunsuri pe net, pentru ca doctorii spuneau ca nu sunt problem mari, doar ovulatia alandala. OK, dar eu de ce pierd sarcini??? Desi simteam ca imi pierd puterile de a lupta, dupa fiecare infrangerea simteam o mana care ma ridica de jos. O simtea pe MAMA in spatele acestei “renasteri” din fiecare luna. Apare in viata mea oportunitatea unui nou job, un job la care visam, si care aici in Cluj era greu de gasit. Trebuia sa pun in balanta 2 visuri si era teribil de greu. Dar pentru ca situatia materiala era grea, am luat decizia sa accept jobul si sa reiau pastilele pentru 6 luni pentru a nu le face o “surpriza” la noul loc de munca. Asa ca 6 luni am facut pauza, fizic vorbind, pentru ca psihic visam sa fiu una din cele 1% femei care raman si luand pastille. Au trecut cele 6 luni si am renuntat la pastille. Reintram din nou oficial in lupta in data de 22 mai 2009. Stiam ca aveam de asteptat, doar 1 an de zile am tras atatea si nu am reusit. De data asta eram mai calma, mai increzatoare si pentru ca noul job ma solicita foarte mult, nu prea aveam timp sa ma gandesc atat de mult la simptome, grafice de temperatura, zile de ovulatie. In timpul asta mergeam si la dentist sa imi rezolv unele probleme vechi, deci eram intr-o continua alergatura. Mi-am zis sa incep usor, doar cu temperatura, sa vedem cum reactioneaza organismul dupa 6 luni de pastille si mai luam si ceva naturiste doar sperand sa devin “functionala” cat mai repede. Graficul de temperatura arata la un moment dat ovulatie, pe care surprinzator “am prins-o”. SI uite asa, toata linistea mea incepea sa se transforme in framantari, in intrebari, in sperante. Era o ovulatie tarzie, z.24, si conform multor teorii, o sarcina nu prea e viabila la o ovulatie tarzie. Off, iar incertitudini, iar nesiguranta. La dentist ii spusesem doctorului ca is gravida si sa nu imi mai faca radiografii si anestezii. Nici eu nu stiu cum de ma gandeam asa departe, dar vroiam sa fiu linistita. El la fiecare intalnire ma tot intreba daca am aflat, si eu tot ziceam ca mai astept[:D]. Urma ziua sotului meu, pe 23 iunie. Tare mi-ar fi placut sa ii pot face un cadou cu un test pozitiv. Era un vis al meu, pe langa promisiunea facuta mie ca pana la 30 de ani pe care ii face anul asta, o sa fie tata. In noaptea dintre 21 si 22 iunie am avut un VIS extraordinar. Vorbeam cu mama mea si imi spunea ca “de data asta va fi bine” si zambea. Era zambetul ei care linistea orice furtuna din mine. M-am trezit dimineata cu sentimentul ca sunt gravida. Nu am spus nimanui de vis si nici de sentimentul care ma cuprinsese. Fetelor le ziceam de simptome, dar nu pomeneam de cel mai mare si intens. Ziua aceea am fost euforica, am mers apoi la dentist si de acolo m-am oprit la prima farmacie, Trebuia sa imi iau un test, trebuia sa vad daca iar cad prada simptomelor false sau ceea ce simteam avea sa fie inceptul unuei noi aventuri. Am luat 2 teste, unul ieftin sa il fac in seara repsectiva si un Sureckeck pentru dimineata zilei de nastere a sotului. Ma simteam intr-un scenariu de film, in care tot ce faceam era sa pregatesc un episod extrem de important si palpitant. Ma lasam dusa de val, dar surprinzator, nu aveam regrete. Am facut testul ieftin. Incercam sa ma ascund de sot sa nu ii stric surpriza de ziua lui, dar deja stia ce fac, numai vazandu-ma la dulapul cu pahare de plastic. Mi-a zis ca iar visez la prostii, ca ma imbat cu apa rece, etc etc. Avea si dreptate la cate posibile linii pale a vazut si el intr-un an, pe langa teste positive de la pierderea sarcinilor. Am mers la baie si am facut testul si m-am dus sa pregatesc cina. M-am intors sa il verific si normal ca eu incepeam sa vad o umbra de linie. M-am dus la geam, l-am intors pe toate partile. ERA acolo linia. A venit si sotul, a zis ca lui nu ii mai trebuie teste de astea. Vrea unul perfect pozitiv, doar atunci va crede ca vine bebe. Ma cam dezumflasem, dar eu stiam ca de data asta VA FI BINE. Doar imi spusese mama. Incerc sa ii fac poza testului, arat poza unei prietene si apoi le arat si fetelor de pe forum. Incep felicitarile, din toate partile, dar in sufletul meu ramanea indoiala testelor slab positive care au dus la avorturile spontane. SI totusi in sufletul meu stiam ca sunt gravida. A doua zi dimineata am facut si testul cel mai de incredere, si linia era si mai vizibila. Asa ca i-am pus fundita si I “l-am servit” la micul dejun. Desi avea indoieli, de data asta stiu ca in sufletul lui stia si el ca de data asta va fi bine. Am inceput amandoi cu greturi si radeam unul de altul care are greturi mai mari. In cateva zile i-am putut arata sotului si testul perfect pozitiv. Cel pe care il astepta. Visul acesta frumos care ne-a cuprins, incepea sa se transforme intr-un mic cosmar. Ca si la sarcinile trecute, au aparut scurgerile maronii. Nu se putea, nu si de data asta. Nu si acum cand TREBUIA SA FIE BINE. Testul de sange arata sarcina in evolutie, ecografic se vedea deja sacul si ulterior embrionul, si totusi eu sangeram. Au urmat 2 saptamani de stat numa la pat si vizite saptamanale la dr sa vedem daca totul e bine. Bebe crestea, dar stresul meu erau sangerarile. Pana in saptamana 10 m-am chinuit asa. Si a trebuie sa ma intorc si la lucru, unde atmo

[trutzi]

Este o poveste superba, mi-au dat lacrimile. Felicitari mamico! Sa va traiasca baietelul si sa fie sanatos! M-am uitat si la poze. Ai fost o graviduta tare sexy dar, baietelul m-a facut sa ma topesc pe scaun [q] Felicitari! Cu ajutorul lui Dumnezeu viitoare mamica[ruga] ............................................................ [url="http://www.petitieonline.ro/petitie/sa_schimbam_soarta_romanilor_care_au_nevoie_de_tratamente_in_strainatate_-p60665048.html"]Semneaza petitia[/url]

[lalala13]

oana[flo][flo][flo][flo][flo][flo] nu am cuvinte.. sa fiti sanatosi toti trei si..astept si fetita[:D] [pup][pup][pup] ---------------------------------------------- my somebody.... [i] [gravi]20+ cu [baietel] [ruga]Doamne Ajuta sa fim bine pana la capat!

[Jasmine]

frumoasa poveste,Oana![floare3] sa fie sanatos bebe Eric,sa creasca mare si frumos si o sa-i faceti si o surioara,sunt sigura de asta [:D] [gravi] 35+ [baietel]

[vladimirescu]

Oana, am plins de mi s-a scuturat camasa pe mine... tare frumos ai povestit! Dumnezeu sa va ocroteasca! mami de vladimir (4 ani si 7 luni, bun si dragastos)

[miria_cristina]

Felicitari, OANA, pentru experienta ta de mama[flo][flo][flo]! A fost o poveste foarte duioasa spusa intr-adevar din inima unei mamici tinere si la inceput de drum. Cristina +32[gravi] [baietel] si Maria Damiana (5 nov 2004)[majoreta] http://photos.yahoo.com/miria_cristina "Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora." "Uita raul, iarta mult si rabda mult." Arhm. Mina Dobzeu http://bucuriaarteisauartizanuldebucurii.blogspot.com/

[philip]

Oana, ce minune aveti voi acolo, vezi ca se poate? sa fie sanatos si voi pe langa el!

[bobocel_07]

Sa va traiasca minunea [flo] alexia_07

[Yaia]

Felicitari si sa va bucurati de fiecare clipa petrecuta impreuna! =============================================== Irina, mami de [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=111016"]Tudor Cristian[/url] [url="http://lb3f.lilypie.com/EbJep3.png"](08.10.2007) [/url] si [url="http://lbdf.lilypie.com/qLQ1p3.png>"]delfinas(a)[/url] [url="http://babystrology.com/tickers/baby-ticker-glass.swf?parent=Yaia&year=2010&month=3&day=29&babycount=1"] [gravi] [/url]

[annya9]

[flo][pup]OANA, inca plang de emotie dupa ce am citit povestea ta. Trista, dar cu happy end. Felicitari si sa aveti o viata ca-n povesti!!![pup][flo][pup] [gravi] 33+ [baietel] Radu Alexandru [url="http://picasaweb.google.com/magdaurse"]poze ghiulica[/url] [url="http://www.contractionmaster.com/"]calculator contractii[/url]