Mara - dulcea si frumoasa printesa rozalie

[Rebiana27]

In urma cu doua saptamani, parcurgeam drumul spre maternitate cu inima batand nebuneste de un soi de emotie ca cea de dinaintea unui examen, tacuta si concentrata… frematand… incercand sa trasez, mental, drumul ce ma astepta pana in momentul cand imi voi tine in brate dulcea minune. Imi mangaiam rotunjimea lunara a burticii ce ascundea motivul pentru care ma surprindeam zambind de cele mai multe ori si ascultam melodiile ce rulau, repetativ, la cd-player-ul masinii. Ochii-mi ascundeau inca lacrimi necurse, la amintirea Lucului mic care intreba obsesiv: “Unde pleaca mami?” Mi-as fi dorit sa aman plecarea, mi-ar fi placut sa-mi petrec seara spunand poezii lui Luca insa hazardul n-a legiferat nimic in acest sens… si iata-ma in drumul spre spital, afisand un calm fals si inecand sentimentul de deja-vu intr-un noian de intrebari retorice. Calator maiastru, gandul ma poarta in urma cu cateva luni cand cele doua asteptate liniute rosii s-au lasat conturate pe testul de sarcina, marcand inceputul unei noi odisei. Un sentiment de siguranta dadea imbold dorintei mele de a anunta pe toata lumea, de a o face partasa la noua noastra fericire; era acel sentiment care facea ca temerea pierderii sarcinii (asa cum se intamplase cu doua luni in urma) sa zaca intr-un sertar inchis al inimii. Nu stiu, nu am simtit cata bucurie a cauzat anuntul meu.. cred ca nu mai eram in stare sa sesizez bucuria altora din cauza fericirii mele; imi doream cu ardoare acest al doilea copil care, deocamdata, exista in fiecare sentiment al meu si in cele doua liniute rosii, pe care-mi facusem un obicei sa le vizualizez zilnic. Am constat, de-a lungul timpului, ca pentru noi, adultii, fericirea vine in doze simple si ne umple inimile, mocnind o viata. Drumul parcurs de la viziunea celor doua liniute si pana la ultima luna de sarcina mi-a fost destul de incercat, descriind, cu toate astea, tumultul unei iubiri ce nici nu incepuse bine si capata noi si noi valente. Permanenta stare de greata nu facea, initial, decat sa ma bucure, creionandu-mi ideea ca sarcina decurge bine, se fixeaza si devine comuna cu mine insami. Ma legam de acest sentiment si-l dezvoltam! Comunitatea DC exista deja in mintea si sufletul meu, fiind cea care a dat curs “Nasterii cu parfum de ghiocei” , primului meu motiv de implinire ca femeie si mama. Am redevenit activa pe forum si-am descoperit atatea prietene minunate care mi-au stat alaturi cu un sfat, un gand bun, marcand o apropiere intre povestile fiecareia dintre noi.. in fond, aveam si avem aceleasi motive de bucurie. Fiecare zi alimenta si prelungea o stare de euforie ce facea ca sarcina-mi sa se inscrie pe o traiectorie blanda insa aceasta siguranta avea sa fie intunecata de probleme de natura fizica ce aducea in balanta pericolul pierderii sarcinii. Mintea mea refuza sa accepte ca s-ar putea intampla ceva rau insa sufletu-mi se lasa devastat de neputinta uneori si asta pentru ca, in urma unor contractii survenite parca de nicaieri, colul meu isi modificase consistenta si lungimea, existand pericolul ca el sa se deschida. Ma aflam deja in saptamana a saptesprezecea de sarcina, simtisem primele miscari ca niste unduiri magice, aflasem ca port in pantece o fetita minunata si totul devenea gri si fad din cauza durerilor care nu incetau la No-Spa si faceau front comun cu nelinistea de a le sti permanente. Primul instinct a fost sa las totul sa mearga asa cum hotaraste divinitatea, avand convingerea (nu stiu de ce anume alimentata) ca totul va fi bine cumva, insa, demult trecute de faza incipienta, durerile progresau si nu lansau nimic de bun augur astfel ca, in cea de-a optsprezecea saptamana de sarcina am facut cerclajul colului uterin. A fost o alegere remarcabila deoarece mi-a conferit siguranta de care aveam atata nevoie… practic de acel fir ce lega colul imi agatasem toate sperantele ca sarcina se va lasa purtata pana in luna a noua.. imensa putere atribuita unui lucru atat de material si totusi a functionat. Mi-am reluat, la scurt timp, activitatea profesionala si imi facusem un hobby din a-mi stabili target-uri care, o data atinse, lasau loc altora si asigurau o ritmicitate vioaie vietii mele. Un nou sentiment de siguranta razbatea mici nelinisti; aveam convingerea si puterea de a duce sarcina in luna a noua in ciuda speculatiilor asistentelor din spitalul unde facusem cerclajul si unde aveam sa nasc. De altfel, fiecare saptamana punctata era o mica victorie si un prilej de a privi mai departe increzatoare. Ultimele luni de sarcina s-au lasat punctate de stari violente de greata si voma care au culminat cu o criza de colica biliara ce a incununat ultima saptamana si care facea ca fiecare zi sa fie greu de indurat. Cu toate astea imi doream sa aman momentul nasterii.. mi-l doream, poate, mai aproape de termen, imi doream sa mai am timp pentru mine si Luca sau, pur si simplu, vroiam sa traiesc cu certitudinea ca fiecare zi in pantec pentru fetita mea e un lucru benefic ei. “The sun is sleeping quietly”… melodia ma repoarta intr-un prezent ce-l abandonasem gandurilor, in timp ce masina gonea spre Bucuresti, intr-un apus la fel de tacut ca cel din versurile ascultate. Imi spusesem mie insami ca ma voi intoarce acasa cu mica puiutza in brate desi inca nu aveam certitudinea ca asta se va intampla atat de rapid. O parte din mine stia ca-n urma fisurarii membranelor era exact lucrul care trebuia facut – plecarea la maternitate, insa cealalta parte inclina spre a mai ramane acasa macar cateva ore. Stabilisem, telefonic, cu dr care-mi urmarise sarcina, sa merg la camera de garda unde imi va fi indepartat firul de cerclaj si-n functie de evolutie avea sa vina si dumneaei pentru a-mi fi alaturi si a ma asista la nastere. Vizualizam parcursul ce trebuia urmat pana aveam sa-mi tin copila in brate insa e clar ca eu si destinul nu jucam dupa aceleasi reguli… Ajunsa la camera de garda beneficiez de un prim control si de trei bucati de doctori rezidenti care, speram din suflet, ca stiu ce fac. Ma autoabandonez cunostintelor lor si astept, in aceeasi tacere, verdictul. Gandurile mi se plimbau in minte cu repeziciune insa nu se canalizau pe ceva concret; asteptam o confirmare, raspunsuri… insa niciunul din cei trei nu spuneau nimic ci urmareau ecranul aparatului ecograf la care ma dusesera intre timp. Le urmaream fizionomiile in ideea in care acestea imi puteau comunica ceva si in cele din urma intreb daca e ceva in neregula. Primesc un franc si sec raspuns “nu” dupa care, cel care parea a fi superior celorlalti doi, se indreapta spre telefonul aflat pe biroul asistentei. L-am auzit vorbind cu dr mea, confirmandu-i faptul ca membranele sunt fisurate si spunand ca voi fi monitorizata foarte atent pentru a nu pune in pericol colul din cauza firului de cerclaj. Curand dupa discutia telefonica sunt invitata sa-mi imbrac tinuta de spital si mi se intocmeste fisa de internare. Am raspuns mecanic fiecarei intrebari, neschitand niciun gest, in timp ce priveam in gol… ma incerca un sentiment ciudat de neputinta amestecata cu teama. Mi l-am reprimat si m-am lasat condusa in salonul ce avea sa-mi serveasca drept camera pret de cateva ore. Am norocul sa nu fiu singura acolo si incheg o conversatie cu colega de salon. Aflu ca si ea are unele probleme insa mai are cel putin 10 saptamani pana la nastere. Discutiile le abandonam treptat undeva dupa miezul noptii cand incepusem sa simt o durere in abdomenul inferior, o durere surda care nu-mi dadea pace. Incerc sa nu-i acord o importanta sporita si decid sa dorm insa succesiunea cu care durerea revenea m-a facut sa nu pot sa inchid ochii. Stiam si acceptam ca se declanseaza travaliul si, pentru prima data in acea seara, multumesc cerului ca am ales sa plec la spital cu o anticipatie de cateva ore. La vizita ulterioara a grupului de rezidenti ii anunt, oarecum vesela, ca am contractii si ca, cel mai probabil, dr mea va decide sa-mi fie scos firul de cerclaj. Merg la un nou control, lung si dureros, dupa care ii sunt monitorizat

[dayanara]

foarte frumos ai povestit Rebiana, superba descrierea nasterii si la fel de impresionanta ca si nasterea cu parfum de ghiocei sa va bucurati de mica minune si sa creasca mare, sanatoasa si fericita alaturi de Luca si de voi [pup] roxana [gravi]38+[fetita] silvana aroa si [copil] ivan leonard(2.12.2006) [url="http://picasaweb.google.com/roxana1777/LucruriBebe##"]POZE[/url]

[annya9]

[flo][flo]Absolut minunata descriera nasterii printesei pretioase!!! Sa fie santaosa si voi la fel, sa va bucurati si sa aveti parte de impliniri!!![flo][flo][flo][flo] [gravi] 34+ [baietel] Radu Alexandru [url="http://picasaweb.google.com/magdaurse"]poze noi, 33 saptamani[/url] [url="http://www.contractionmaster.com/"]calculator contractii[/url]

[cris.dogarel]

ce frumos[olala][olala]. suferinta pare dulce la tine, fericirea pare...soft. am citit si mi-a adus aminte de "bucatzi" bune literare, de facultate si vremurile cand cititul imi era balsam pt suflet. ai talent la scris, dar si la...trait cu intensitate viatza. fericire deplina si trairi intense alaturi de puii tai dragi! [pup] Cris, mami de[bb] Ema, my Lucky 13 (13.01.2010), si [zana] Ana(2003) AMR: 5 kile![:)] [url="http://picasaweb.google.com/cris.dogarel"]poze[/url] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=147482&whichpage=1"]povestea noastra[/url]

[Rebiana27]

Citat:

citat din mesajul lui dayanara foarte frumos ai povestit Rebiana, superba descrierea nasterii si la fel de impresionanta ca si nasterea cu parfum de ghiocei sa va bucurati de mica minune si sa creasca mare, sanatoasa si fericita alaturi de Luca si de voi [pup] roxana [gravi]38+[fetita] silvana aroa si [copil] ivan leonard(2.12.2006) [url="http://picasaweb.google.com/roxana1777/LucruriBebe##"]POZE[/url]

[flo][pup]

Citat:

citat din mesajul lui annya9 [flo][flo]Absolut minunata descriera nasterii printesei pretioase!!! Sa fie santaosa si voi la fel, sa va bucurati si sa aveti parte de impliniri!!![flo][flo][flo][flo] [gravi] 34+ [baietel] Radu Alexandru [url="http://picasaweb.google.com/magdaurse"]poze noi, 33 saptamani[/url] [url="http://www.contractionmaster.com/"]calculator contractii[/url]

[flo][pup] Va multumesc din inima, fete dragi, pentru cuvintele si urarile frumoase! Am certitudinea ca in cel mai scurt timp vi le voi intoarce (citind despre miracolul nasterii puilor vostri) si ma voi incarca cu o energie pozitiva datorata fericirii emanate de postarile voastre! Mami de doua minuni: [url="http://forum.desprecopii.com/forum//topic.asp?TOPIC_ID=106359"]Luca[/url] si [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=150139"] Mara[/url] Pulbere de stele a scurs clepsidra timpului, dand fericirii mele aripi de visare...

---

I can't fake with dignity so i'll not try!!

[Rebiana27]

Citat:

citat din mesajul lui cris.dogarel ce frumos[olala][olala]. suferinta pare dulce la tine, fericirea pare...soft. am citit si mi-a adus aminte de "bucatzi" bune literare, de facultate si vremurile cand cititul imi era balsam pt suflet. ai talent la scris, dar si la...trait cu intensitate viatza. fericire deplina si trairi intense alaturi de puii tai dragi! [pup] Cris, mami de[bb] Ema, my Lucky 13 (13.01.2010), si [zana] Ana(2003) AMR: 5 kile![:)] [url="http://picasaweb.google.com/cris.dogarel"]poze[/url] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=147482&whichpage=1"]povestea noastra[/url]

Multam' fain, Cris! Pupaturi fetelor tale dulci [pup][pup] si tie mami un brat de flori [flo][flo][flo] pentru putere, rabdare, daruire! Imi place tare mult scrisul.. gasesc in asta refugiu de neegalat, fiind un hobby pe care-l alimentez mai rar, e drept. Mami de doua minuni: [url="http://forum.desprecopii.com/forum//topic.asp?TOPIC_ID=106359"]Luca[/url] si [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=150139"] Mara[/url] Pulbere de stele a scurs clepsidra timpului, dand fericirii mele aripi de visare...

---

I can't fake with dignity so i'll not try!!

[A_Iulia]

Super! [flo][flo][flo]

[lorex]

Sublim!!! [flo][flo][flo] _________________________________________________________________ AMR 6..da' vreau sa le pastrez [:D] [url="http://www.flickr.com/photos/44547000@N05/sets/72157623480595103/"][i]IURIA INIMII MELE..[/url] (01 martie 2010)

[andra_s]

ce poveste frumoasa!!! ce sentimente marete si ce sublim le descrii!!! [pup] mamica de print si printesa [pup] [url="http://picasaweb.google.com/ruxandra.matei"] POZE [/url] Mami de minune mica [bb] Ianis Stefan (19.01.2010) Suntem cei mai fericiti parinti din Univers [9cer] [9cer] [9cer]!!!

[Rebiana27]

Citat:

citat din mesajul lui Adina Iulia Super! [flo][flo][flo]

Multu' mult! [pup] Nu pot sa nu atasez mesajul scris de tine in sept 2007, la povestea nasterii lui Luca...

Citat:

citat din mesajul lui Adina Iulia Rebi, [flo][flo][flo]! Te asteptam cu povestea nasterii fetitei! [flo] Adina + Olivia 04.03.2004

... iata, asadar, frumoasa "profetie" implinindu-se! [asia][flo] Pupici cu lipici Oliviei! [pup] Mami de doua minuni: [url="http://forum.desprecopii.com/forum//topic.asp?TOPIC_ID=106359"]Luca[/url] si [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=150139"] Mara[/url] Pulbere de stele a scurs clepsidra timpului, dand fericirii mele aripi de visare...

---

I can't fake with dignity so i'll not try!!