O vacanta la mare cum n'atzi mai vazut :-)

[Camelia]

Pe scurt: 1.ma bucur de finalul fericit.Pupice lui Vladut cel plimbaret. 2.Monica, esti fenomenala [:D] 3.Concluzia la punctul 2: nu ma mir ca ai ratacit numarul meu de telefon (apropo-aveam Orange, nu Conex cum te-ai incapatanat sa le informezi pe fete [:D]) Milioane de pupici si sper ca vacanta ce urmeaza sa fie super! Credinta face totul posibil; dragostea face totul usor

[Crystinne]

Hehehe... super povestile fetelor. Bine ca ati scapat cu bine. Mai oameni buni sa va spun si eu… Aventura tot de la mare … desi nu are nimic de a face cu hoteluri si indigestii dar cred ca era buna pentru un scenariu romanesc “BD la mare… “ Deci ma hotarasc eu cu prietena mea, ceva mai molateca, gen pisicutza, sa plecam vreo cateva zile la mare. Mai mult, plina de ambitie si de mandrie ca acum pot sa merg cu masinutza mea super, marca Dacia break , ma apuca dorul de nebunii din adolescenta si imi vine si o idee cum ar fi sa dormim ca hipistii in masina pe saltea. Asta din pacate nu a tinut, prietenii s-au alertat ca este posibi sa ne piarda , ca nu e bine sa riscam sa fim praduite sau… stiti voi ce, asa ca ni s-a facut rost de un apartament cu doua camere dintre care una era ocupata de baiatul propietarului. Hmmm … in sfarsit, zis si facut, ne urcam noi in masina, inarmate cu harta Romaniei (habar aveam de drum, am fost cu masina de multe ori, dar niciodata nu m-a interesat drumul daca nu conduceam) si plecam pe la 7 dimineata din sud. Pline de voiosie si speranta, spunem acasa ca in 4-5 ore suntem la mare si ii sunam , sa stea fara grija. In afara de fapt ca eram cu ochii in patru sa vedem indicatoarele care ne aratau drumul, mai eram si disperata sa nu cumva sa dau peste vacile si animalele de pe soseaua din sate. La ora aceea oamenii isi duceau animalele la pascut. Asta a facut sa micsoram putin viteza de “bolid” a Daciei de 60 Km/ora. Asa se face ca noi conduceam de ceva timp, nici nu-mi amintesc de cand dar eram deja cam plictisita, si tot ii spuneam prietenei ca in nici un caz nu trebuie sa mergem cu bacul pentru ca asta ar insemna inca vreo 2 ore de drum, cand ea saraca striga disperata sa fac dreapta ca a vazut in sfarsit indicatorul cautat de vreo ora care indica “Constanta”. Iau eu curba in viteza si tare fericita si dupa vreo ora, cred, ne desumflam. Unde credeti ca ajunsesem? La Bac, ati ghicit. Ce injuraturi, ce nervi, deja era 12 si noi de-abia la bac eram. Normal ca bacul de abia plecase, iar noi am mai asteptam vreo 40 min. In sfarsit am prins bacul, am trecut, am mers deja fara sa ne mai grabim fiind prea dezamagite ca sa mai “alergam”, am mai facut si pe bunele “samaritene” si am tot luat “la ocazie” lume necajita cu copii in brate, bineintels fara bani, de se cruceau bietii oameni; si in sfarsit pe la vreo 16 am reusit sa ajungem in Mamaia. Nu mai mentionez ca am mai pierdut vreo ora deoarece am luat-o pe un drum gresit la indicatiile unui nenea politist. Sa nu mai lungesc vorba aventura abia acum incepuse… ne-am cazat la apartamentul cu pricina, unde baiatul propietarului a facut o pasiune subita pentru prietena mea (fapt pentru care sunt impreuna si astazi J ). A doua seara baiatul, indragostit nevoie mare, vrea sa ne duca sa vedem un debarcader, noaptea, cam fara luna si normal fara lumini pe langa debarcader… Mai oameni buni si nu stiu cum se face, dar eu am un talent mare sa ma “autodistrug”… si din toata zona aia nu ma las pana nu gasesc o groapa in asfaltul ala, chiar pe chei, si la un moment dat simt cum imi fuge piciorul in jos pana mai sus de genunchi de ma trezesc cu un picior deasupra si unul in groapa. Normal ca neavand cine sa ma sprijine si pe mine si sa-mi arate stelele, raman cateva secunde gesticuland disperata din “aripi” fara sa ma ajute nimeni, julindu-ma si mai rau, cu grija mai mult a sandalei scumpe si noua (dee… noi femeile!!! ) Asa se face ca in urmatoarea zi nu prea am mai avut parte de apa si soare pentru ca eram jupuita rau de tot. Si ca sa nu se termine calvarul ala, seara urmatoare eram tare suparata ca nu prea am avut parte de distractie, din cauza durerilor dar si a faptului ca prietena mea amorezata si ea pana peste cap nu mai avea ochi pentru mine si ajunsesem de vorbeam singura. Curajoasa ca intotdeauna, mai bine zis inconstienta, ma apuca vitejia sa ma dau in asa zisele “Ciocanele” din parcul de distractii Mamaia (chestia aia ca doua ciocane , care ajung pana sus pe verticala si te tin cateva secunde in aer cu capul in jos). Asa ca, fara junele indragostit, dar nu suficient de nebun ca sa se urce cu noi, ne dam noi in acea “distractie ingrozitoare” . Sfatul meu pentru oricine, sa nu va dati daca nu aveti nervi tari! Si imaginati-va, urlete ca din gura de sarpe, nu cred ca toata muzica aia din parcul de distractii acoperea urletele celor din “comedie”. Si ca sa fie totul full, dupa ce plecam, totusi intregi de acolo, mi se pune pata ca eu vreau sa fac baie in mare noaptea si ca nu-mi mai pasa de nimic.Si cum nimeni nu a avut sanse sa ma convinga sa nu o fac, foarte incapatanata, nu ma las si fac si baia in mare, care imi cam ingheata sangele in vine. Rezultatul : a doua zi eram la medic.Nu mai puteam vorbi, aveam corzile vocale grav afectate si dupa cum spunea doctora o saptamana nu aveam voie sa vorbesc. Eram racita si cu piciorul destul de frumusel ranit (mi-au ramas semne si astazi). La intoarcere nu va mai spun, alt calvar, normal ca tot eu am condus si cu un pasager in plus, junele nostru indragostit. Nu mai avea nimeni permis de conducere si oricum chiar daca ar fi avut cei doi erau prea preocupati sa se uite ochi in ochi si sa-si sopteasca diverse chestii Am oprit la un popas sa mancam si ne-a cam prins inserarea, astfel ca drumul noaptea prin sate, duminica, a fost o teroare. Acum in afara de animale mai trebuia sa feresc si oamenii care nu aveau nici o grija, stiau ei ca soferii daca nu erau si ei beti, ii va ocoli pe ei cumva… Si asa am tras vreo doua saptamani cu “amintirile” de la mare, am cheltuit pe medicamente mai mult de cat am cheltuit pe distractie si mancare… Si… am promis ca nu mai plec niciodata cu cei doi undeva. Va las cu bine.

[Marina]

acu dragii mey sa nu va ingrijorati ca nu toate vacantele sunt ca ale monicai...la noi a fost super..e drept ca nici lift nu am avut si nici copilul nu era capabil sa mearga singur. Un lucru bun a fost ca raceala de acasa nu s-a agravat....am indeplinit planul la mucisori pentru tot litoraalul dar ne-am limitat la atat. si la 7 luni juma ne-am balacit in mare, iar la piscina nu mai spun.... Asa ca luati bunicii (f. f. f. folositori) si la mare cu voi!!!! Marina

[parpalak]

Sa-nteleg ca acuma, pina nu merge bebe, e de facut concedii, ca dupa aia.. :) Sanatate la bebei si mamici.

[DanaR]

Fetelor... sunteti de coma... M-am distrat copios citindu-va povestile. Deci si prin urmarea am cam vazut ce ma va astepta la mare... Urmeaza sa va povestesc cand ma intorc... Va pup DanaR

[mirela.mustaciosu]

Ba sa ma ierti, Monica, chiar cu mult talent in ale scrisului! Am stat incruntata toata ziua pana am citit povestea ta. Sunt la birou si am strans toti colegii in jurul meu care mureau de curiozitate sa vada de ce rad cu lacrimi.

[denissa]

super vacanta la mare!!! da' luati-l si pe Dudutz la munte, poate ne mai povestesti ceva... multi pupici si vreme "buna" denissa si Raducel

[monica]

ce-a dracu' e lumea ma!! de bine ce ma bucuram, ma pizmuira unii shi altzii ca'mi fac de cap shi io o noapte ca tot omu', si uite ca acu' pica tante Nutzi! E bolnava rau shi nu mai îndraznesc sa-i cer sa stea în WE cu Dudutz...So, LUAM COPILU' CU NOI, AFURISITILOR!!!! Numa' din cauza voastra!!! Huooooooooooooooooo!!! Las' ca'mi iau io revansha!! P.S. Am refuzat acu' ceva vreme, ca o onesta ce sunt, postu' de moderator! Am zis de'atunci ca io st iute la mânie shi nu st obiectiva! Acu' îmi pare rau, ca v-ash fi tocat pe toti marunt pâna ati fi cedat nervos!! :-) Pompice Monica

[vilma]

Monica, adu-l pe Dudutz la noi, ca are ce face si avem noi grija de el. Ce zici? Pompice de la Ancuta special pentru Dudutz

[monica]

quote:

---

Originally posted by vilma
Monica, adu-l pe Dudutz la noi, ca are ce face si avem noi grija de el. Ce zici? Pompice de la Ancuta special pentru Dudutz

---

Vilma, vrei sa dai în damblageala?? Io tin la tine, sa shtii! Multumesc mult oricum pentru oferta! Si ashtept sa'mi spui când veniti! Pupici la tot familionu'! Monica