Cum va retraiti copilaria alaturi de copiii vostri

[ML]

Zilele trecute am iesit afara in curte cu copiii si am facut baloane de sapun. Era roua pe iarba asa ca multe dintre ele au ramas "intregi" spre mirarea si bucuria copiilor. Amandoi, mititei, chiuiau de fericire si alergau cu manutele prin aer sa le pocneasca. Abia acum ca parinte ma joc pentru prima data cu asa ceva si descopar cu BUCURIE ce minunat e sa-ti retraiesti copilaria alaturi de cei mai dragi copiii.

Asadar cum va jucati cu cei mici prin prisma propriei copilarii? Ce descoperiti abia acum alaturi de ei? Ce va relaxeaza si va binedispune deopotriva pe dvs. si pe copiii?

Mie una si acum imi vine sa rad cand imi amintesc cum impreuna cu fratele meu umflam un balon si apoi ii dadeam drumul nelegat prin bucatarie. Abia astept sa fac asta cu copiii. Sau cum puneam la tara la bunici discuri de ale parintilor cu "Los Paraguayos" sau Ludovic Spiess si schimbam turatia pickupului , cand mai repede ca ajungeau sa cante toti ca soriceii cand mai incet, ca ursii. Din pacate asa ceva nu am aici ca tare le-as mai asculta asa!

Cand am fost gravida cu al doilea copil am redescoperit ce minunat e sa te dai in leagan, nu cine stie ce leagan ci doar o scandura cu 2 sfori legate de un copac dar ce bucurie!

Apoi a venit si baietelul si ii luam pe amndoi langa mine in hamac si ne uitaaaam la cer, avioane si copaci pasari si veverite lacome pana cand cel mic adormea.

Dar gargara? Abia astept sa fac cu copiii concursuri de gargara. Ce mai radeam cu fratele meu!

Si gadilatul si "hai la groapa cu furnici" si topaitul in baltoace si pungi umflate si pocnite si zmee pe care niciodata nu am ajuns sa le trag si Baba Oarba si urmaritul broscutei mecanice intoarse cu cheita si uitatul cu jind la baloanele din fata Romartei copiilor ( mai scapa cate unul si mi se lungea gatul urmarindu-l) si stat in bataia vantului si lasat jacheta sa ti-o umfle cum a facut fetita prima data cand a descoperit ca vantul exista si suflatul in papadii si rostogolitul la tara pe deal si fragile si ciupercile gasite cu greu, slabanogii pocniti, mirosul marii, florile de visini si mar cazute in baltoace, jocul in care scrii pe fasii de hartie un nume de fata, indoi, dai hartiuta urmatorului copil, scrii un nume de baiat, indoi, dai hartiuta, etc, etc desfaci, citesti si ce mai rasete pe seama tuturor prostioarelor astea....

Ce altceva? Ce va mai bucura? Ce va mai amintiti? Ce ati mai incercat si v-a luminat ziua?

 

 

[sinzi_ana]

Eu ma gandesc cu groaza la nebuniile pe care le-am facut si sper ca David sa nu ma mosteneasca...pentru ca mi-e teama de ce m-ar astepta.

Eu nu pot sa spun ca imi retraiesc copilaria prin David, ci mai degraba traiesc o alta copilarie.

 

Sinzi [avion]si David[marinar]

Poze cu David si Cora nebunatica

 

[joxy]

Imi retraiesc copilaria, privind-o pe a lor.

http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=35124

 

Cu respect,

Florin

 

Choose lifeid="size1">

[Rayuela]

ML,io imi aduc aminte cu cit jind ma uitam la cutiutza aia a ta cu clame americanesti de prins parul ,aveai de toate culorile si cind veneam in vizita te milogeai si imi mai puneai si mie cite una in par(marturisesc ca am incercat sa-ti sterpelesc citeva,dar nu mi-a iesit figura ca eram tare fricoasa)id="size1">

Asa ca o sa-i cumpar lu fi-mea o gramada ca sa-mi pun io in par!

 

Elenaid="Lucida Console">id="blue">[hippi] si pisicutza Amelieid="Lucida Console">id="blue">[copil]

poze Amelie

 

 

[ML]

Alina si eu m-am simtit la fel la Toys-R-Us si as petrece ore in sir intr-un magazin pentru copiii.

Rayuela hotomanco,

Imi amintesc agrafele. Ce le mai iubeam. Aveau culori vii si le-as fi mancat. Imi placea sa pun mana pe bobitele floricelelor. He, he, he asa zi ai sa ti le pui tu in cap pe cele pentru Amelie?

Azi mi-am amintit cum tata ne lua cu randul pe mine si pe fratele meu in cosmelia de la tara unde isi facuse singur un atelier de fotograf amator. Ce minune ca in lumina aia rosiatica sa vezi cum apareau fetele noastre, ale parintilor. Si si mai mare minunea cand ne lasa sa facem si noi fotografii! Nu pot uita nici mirosurile substantelor chimice, nici cum impacheta cu grija apoi hartia alb - negru sa nu se voaleze, nici fluturii prinsi cu ac pe o bucatica de lemn pe care ni-i mancase un paianjen...

Maine iesim iar in gradina si incercam treaba cu balonul. Abia astept sa vad ce spun copiii desi, mai stii, poate ca se vor speria...

[Rayuela]

ML,cum a fost cu baloanele?[flo]

Pe mine ma lovesc citeodata crimpeie din copilarie,dar nu pot sa le adun intr-un "tablou" ca sa zic asa,sint mai mult bucatzele de puzzle,cu farmecul lor,evident.De exemplu,am in nari citeodata ,cind ma apuca melancolia,mirosul din casa bunicii(Traiasca Proust,ca bine le-a zis cu prajitura in ceai),dar nu oricare,ci cel din timpul iernii.Lemnele care troznesc si ma "vad" cum stau rasturnata in pozitia "gindac",cu picioarele lipite de soba.

Evident ,cum imi aduca mainte de casa copilariei,imi aduc aminte si de ruinele ei[q].Am vazut-o darimata alaturi de bunica mea,care a vrut neaparat sa incuie poarta ,(culmea,gardul era inca intreg),inainte sa plecam pentru ultima data de acolo.

Sper ca fetita mea sa nu aiba astfel de amintiri,ca pe mine ma fac sa pling si acum[q]

Cred ca am batut cimpii cu gratie,pe linga subiect..las ca am o scuza[;)]

 

 

Elenaid="Lucida Console">id="blue">[hippi] si pisicutza Amelieid="Lucida Console">id="blue">[copil]

poze Amelie

 

 

[Donia]

Eu ma simt copil de cate ori merg in magazinele de jucarii, si nu ma gandesc ce sa-i cumpar Roxanei, ci ce mi-ar place mie!

De cate ori facem cate ceva impreuna parca ma vad pe mine cu mama mea, si ma intreb cum de putea avea atata rabdare sa-mi explice si sa ma invete de toate!

Imi retraiesc copilaria cand mergem la plaja si ma asez cu ea pe malul marii, in bataia valurilor (uitand ca mi se va umple slipul de nisip) sau facem castele de nisip... sau mergem cu galetusa sa facem cumparaturi si luam pietre care sunt cartofi, bete care sunt carnati, frunze care sunt patrunjel, apoi ne intoarcem la cearceaf si facem cate o supa in galetusa... si ma trezesc ca sunt mama doar cand o vad ca ia cate o inghititura din asa zisa supa!

Cateodata mergem pe malul lacului de langa noi si dam cu pietre in apa sau pescuim cu cate un bat pe care ni-l face tata...

Acasa ne jucam cu bucataria ei si cu vasele ei de jucarie, dar eu de obicei sunt copilul mic si prost, caci Roxana imi spune importanta ca eu ma ard sau ma tai, asa ca nu am voie sa pun mana nicaieri...[xx(] (asa am ocazia sa vad cum trebuie sa se simta ea uneori).

Si m-am simtit copil aseara cand la ora de nani Roxana mi-a spus ea o poveste, cu mama masa si baby masa, care erau bagati in povestea Albei ca Zapada... o incurcatura teribila cu happy end, cand printul i-a spus mamei masa ca o iubeste pe baby masa si au trait fericiti pana la adanci batraneti... si eu eram aproape sub masa de ras

Si de abia astept sa vina Craciunul... sa vezi atunci trei copii in jurul bradului la impodobit... sper sa nu ne si incaieram!

[ML]

Va multumesc ca scrieti. M-ati facut sa rad.

Donia si mie mi se intampla la fel cu jucariile si proiectele pe care intentionez sa le facem impreuna. Nu m-am gandit sa o rog pe fetita sa-mi spuna ea poveste desi toata ziua ii turuie gura. Si noi abia asteptam Craciunul, cu putin regret insa ca nu avem pe cineva sa faca pe Mos Craciun si nici zapada.

Rayuela,

Nu stiam ce-mi spui tu despre casa "noastra". Imi amintesc insa ca am facut o petrecere acolo cu invitati ai fratelui meu si el desenase in carbune paianjeni si plase si fete caraghioase pe pereti. Apoi cand a fost demolata muncitorii lasasera peretii acelei camere in picioare in mijlocul partii de strazi daramate. Ne-a impresionat ca i-au mai lasat o zi.

Dar inapoi la lucruri mai vesele. Ce mai chitaieli cu balonul! Credeam ca daca il umfli mai mult se rasuceste mai repede si face zgomote mai caraghioase dar am descoperit ca este invers. Fetitei ii placea mai mult sa ii dau drumul in aer, baietelului sa il pocnesc cu el. Le-am promis ca maine vom umfla unul si il vom lega de casuta de pasarele ca sa-l poata vedea si in bataia vantului. Iar o data vom cumpara unul si il vom lasa sa zboare. Doamne ca bine mai e sa razi si uiti de toate alaturi de copiii!