Mamici fara lapte!

[mariana tache]

 

Dragele mele viitoare sau actuale mamici, nu stiu daca s-a mai vorbit pe tema asta, dar eu am vrut sa va prezint experienta mea in domeniu, in speranta ca o sa va vin in ajutor si ca nu veti trece si voi prin ce am trecut eu.

Si o iau cu inceputul.

Tot timpul sarcinii nu mi-au crescut sanii. Am nascut prin cezariana, deci nu l-am pus pe pui la san numai dupa 2 zile. De cum l-am pus pt. prima data, Stefan al meu tragea din san cu o pofta si cu o putere, de radeau colegele de salon de el. Si nu se mai satura! Asa ziceam eu, ca e mare mancacios. Cand, problema era ca el nu prea avea ce sa manance. Vreau sa va spun ca in spital aproape nu am dormit, nici eu, nici el. Tot intr-o supt o tineam. Nu mi se parea normal ca un nou nascut sa nu doarma cel putin 3 ore neintrerupt. (el nu dormea mai mult de o jumatate de ora). Si asa tot m-am plans pe la asistente, tot le spuneam ca eu nu cred ca am lapte suficient. Veneau ma strangeau de san si imi ziceau ca am lapte si o sa imi mai vina. La insistentele mele, o asistenta mi-a adus odata un biberon cu lapte praf. Vreau sa va spun ca dupa acel biberao Stefan a dormit 4 ore. Dar pt asistente tot nu era elocvent. Eu ce era sa fac? Asteptam si eu “febra laptelui”, “furia laptelui”, dar le-am asteptat in zadar.

Am ajuns si acasa. Aici la fel s-a intamplat. Puiul nu dormea, eu nu dormeam, o tineam intr-un supt continuu. Va spun ca nu apucam nici sa mananc, ca Stefan se trezea si vroia la san. Dupa cate o repriza de supt mergeam la baie ca sa imi fac igiena sanului si ca sa ma dau cu crema pe ragade (va dati seama ca am avut, avand in vedere cat timp dura suptul la noi!) si nu apucam bine sa ma spal, ca iar o luam de la capat. A venit la noi si medical de familie, (o femeie). I-am spus ca eu nu cred ca am lapte, dar ea bineinteles ca a inceput: sa te odihnesti (ma intrebam in gand, cum si cand sa fac asta?), sa bei lapte (eram consumatoare), sa bei cate 4 litri de apa pe zi (am baut), sa bei ceai de anason, chimin (am baut), sa bei bere fara alcool (am baut, desi era groaznica; si ceaiul de anason imi provoca greata), dar nu a binevoit nici macar sa se uite la mine, la sani, sa vada ce goi imi erau.

Stresul acesta , in asteptarea laptelui, a durat cam 3-4 saptamani.

Sotul si mama imi spuneau sa ii dau lapte praf ca sa incetez chinul si pt Stefan si pt mine. Dar eu ma simteam vinovata. Toate capetele luminate (medici, asistente) mi-au spus ca o sa am lapte, iar eu sa ii dau lapte pref?! La un moment dat sotul vine acasa cu o cutie de Nan. Ma tot uitam la ea si nu ma puteam hotara. “Mai asteptam”, am zis atunci. Si am mai asteptat pana intr-o zi cand am dat de o asistenta inteligenta, care a reusit sa ma convinga ca nu faceam bine. I-am spus cum se manifesta Stefan, ca am incercat sa ma mulg, dar mai mult de 30 ml (asta inainte de masa lui Stefan si din ambii sani) nu am reusit sa colectez, iar dupa ce manca el nu mai mulgeam nimic (si manca din amandoi sanii), i-am spus ca nici in timpul sarcinii si nici dupa ce am nascut nu mi-au crescut sanii. M-a ascultat iar apoi m-a intrebat: “suge-inghite, suge-inghite?”. Nici vorba. Stefan tragea de vreo 4-5 ori pana inghitea o data. Atunci mi-a spus sa incetez cu prostiile, ca nu o sa-mi mai vina nici un lapte si sa ii dau copilului sa mance.

Asa ca am inceput sa ii dau lapte formula (pana la urma am luat Milumil) si de atunci viata noastra s-a schimbat complet. Stefan a inceput sa doarma, si eu la fel.

L-am alaptat in paralel cu laptele praf pana la 2 luni. Atata mi-a venit, atata i-am dat.

Vreau sa va spun ca nici o clipa nu m-am gandit ca eu nu o sa am lapte. Chiar imi cumparasem si tampoane pt san, asa mult lapte imi imaginam ca o sa am. Intotdeauna mi-am dorit sa imi alaptez copilul. Deci din partea mea nu a fost nici un pic de rea vointa. Dar nu a fost sa fie. La inceput m-am simtit vinovata, dar cu timpul m-am obisnuit, iar acum cand ma uit in urma si ma gandesc ca mi-am infometat puiul aproape o luna imi vine sa .

Eu sper sa nu treceti prin experienta mea, dar daca totusi vedeti ca sanii nu v-au crescut, ca nu vine laptele, si copilul nu “trage-inghite, trage-inghite” si nu doarme cel putin 2 ore neintrerupt, eu va zic sa nu ezitati; nu va infometati copiii si nu va obositi amandoi fara rost. Si cu lapte praf se traieste!

Daca mai sunt mamici care au trait experiente asemanatoare, va rog sa ne povestiti si voi ce-ati patit, astfel poate vom reusi sa reducem un pic din nesiguranta altor mamici incepatoare (eu am fost foarte nesigura in acest domeniu si mi-ar fi prins bine atunci niste sfaturi nascute din experiente).

Va pe toate mamicutele viitoare si actuale si va doresc sa aveti lapte din abundenta!

 

 

 

mariana tache, mamica lui Stefan.

http://community.webshots.com/user/tachemas - pozici.

http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34377 - O poveste de suflet.

[Lali]

Multumim, Mariana pentru ca ne-ai impartasit povestea ta. Eu urmeaza sa nasc si am aceeasi dorinta foarte mare de a-mi alapta puiutul. Sper sa am lapte, dar oricum ar fi, experienta ta este o informatie in plus pentru mine.

 

Sanatate pentru tine si Stefan.

Sa cresteti mari, sanatosi si frumosi !

 

Lali si licuriciul ei 31+

Dr. Anca, Municipal

[camys_2000]

eu am nascut de 3 saptamani si la fel am patit. Se trezea la fiecare ora si plangea. Eram terminata, nu apucasem sa ma odihnesc dupa toata oboseala acumulata in zilele cat am stat in spital. Pana cand mi-a zis cineva sa-i dau completare si m-am minunat cand am vazut cat de mult mai manca bebele meu dupa ce terminam cu sanul. Eu inca de la inceput nu m-am muls mai mult de 10 ml, chiar daca cei din jur spuneau sa mai am rabdare, ca laptele vine.

Si eu ma simt putin vinovata, dar important e ca bebele sa fie satul. Si eu folosesc tot Milumil.

Ca exemplu, de cand ii dau lapte praf pe saturate, fetitza mea mananca si doarme, in general .E o cuminte !

 

Carmen Mamica Din 21 Octombrie 2004

 

http://community.webshots.com/user/camys_2000

[ja]

Putin pe langa subiect

Are cineva o lista cu alimente permise si nepermise in timpul alaptarii?

Am o pritene ce are mult lapte,dar nu stie ce sa manance(si familia are o parte vina) si ce nu (de ex. supa cu tot ce contine ea ..rosii,cartof,fidea...are voie?)

PS Am tot cautat pe aici si nu am gasit nimic concret

multumim

[roisin]

Ja, iti zic ce mai tin eu minte din prima lectie oferita de pediatra. Ce are voie: lapte, carne, branza, oua. Preferabil nu foarte gras si nici numai prajit, dar proteine animale trebuie sa inghita cat de mult.

Dintre legume poate sa manance aproape orice sub forma gatita, mai putin varza, fasole, conopida si mazare. Incetisor poate sa inceapa si cu rosii crude (mie mi s-a recomandat sa le curat de coaja si samburi), salata verde, ardei... ideea e sa le introduca treptat, cate una la 2-3 zile si sa astepte efectele la copil: daca apar colici sau se modifica scaunul, renunta la ultimul ingredient introdus.

Dpdv fructe e mai nasol, eu am inceput cu banana si mar, apoi portocale... insa eu nu sunt o mare mancatoare de fructe, asa ca nu m-a interesat prea mult subiectul. Stiu ca pepenele si strugurii nu sunt prea indicati, cred ca nici perele sau prunele din cauza efectelor diuretice.

Daca imi mai amintesc, revin...

 

http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro

[adita]

mie mi-e teama ca nu o sa am lapte nici de data asta. la prima sarcina a fost foarte evident ca s-au marit sanii, erau foarte sensibili si ma deranjau. am avut lapte din belsug, am alaptat aproape exclusiv pana a facut copilul un an. la a doua sarcina nu prea am observat schimbari la sani, am zis ca poate nu se modifica la fiecare sarcina, s-au marit la prima si le ajunge. dar de data asta am avut foarte putin lapte. m-am chinuit in toate felurile, ma mulgeam, alaptam foarte des, de cate ori vroia copilul, am luat fel si fel de pastilute,doar-doar oi avea si eu lapte, dar n-a fost sa fie. am "alaptat" pana la 6 luni, daca se poate numi alaptat picatura de lapte pe care i-o dadeam fetei in fiecare zi, pe langa laptele praf. ce ma sperie este ca acum, la a treia sarcina, din nou nu observ modificari la sani, si sper sa nu patesc iar ca data trecuta

[Jasmine]

As crede ca eu am postat mesajul asta,mariana.Am patit exact la fel.Am foarte putin lapte,reusesc sa colectez cu pompa maxim 15 ml de la ambii sani.In spital am patit la fel cu asistentele.Ma strangeau de sani,vedeau ca iese o picatura de lapte si-mi spuneau "ai lapte,pune copilul la san".Am stat cu el la san si cate 4 ore ,apoi pauza jumatate de ora dupa care iar se trezea si plangea.Nopti intregi.Si zile intregi.Eram zombie,nu mai puteam de somn si de dureri de spate.El plangea saracul si nu putea sa doarma.Si asistentele o tineau una si buna.Intr-o noapte o asistenta mi-a adus lapte praf,i-am dat in noaptea aia din 3 in 3 ore,pe saturate si dupa fiecare masa a dormit neintors.

 

M-am simtit tot timpul vinovata.Stiu ca nu am ce face,daca nu am lapte nu am si gata,dar asta nu ma impiedica sa simt ca nu e bine,ca nu-i pot oferi ce e mai bun pt el.Stiu ca laptele matern e cel mai bun,ca are anticorpi,ca e steril,ca are temperatura potrivita,ca e ieftin...stiu toate astea...dar CE POT SA FAC???

Beau ceai de chimen cu anason,iau galactogil,pastile Nutrinatal,beau si lapte...degeaba.Lapte nu e si gata.Cred ca daca mai stateam in spital ma uitam pur si simplu cum imi moare copilul de foame.Imi pare tare rau ca l-am chinuit degeaba.Acum ii dau lapte praf si e OK.El e OK,ca eu nu reusesc deloc sa scap de sentimentul de vinovatie.

 

Jasmine

[gravi] 35 saptamani

[carina]

Aproximativ la fel a fost si la mine cu cateva exceptii: a durat chinul pana la 4 luni jumate, copilul meu dormea toata noaptea (nu ii trebuia mai mult ), nascuta cu 3500 de grame, la 4 luni avea 4500 de grame, nu a plans niciodata de foame. La fel ca voi, nu am reusit in 24 de ore sa scot cu pompa electrica mai mult de 20 de ml. Si cu toate astea, toti (medici si asistente) imi spuneau ca e doar problema mea, ca daca copilul doarme bine si nu plange de foame asa o fi ea (ia mai putin in greutate). Am mers in primele 4 luni ale Carinei pe la o gramada de medici si toti ma trimiteau pe mine sa ma tratez la cap, pana intr-o zi, fara sa intreb pe nimeni, i-am dat lapte praf (l-a acceptat dupa 14!!! ore de nemancat) si la 6 luni copilul meu avea 6500 de grame. In plus, pentru mine intarcare nu a insemnat nimic: nu am avut nici cea mai mica durere de sani , nimic, ceea ce imi spune ca am avut dreptate de la inceput- nu aveam lapte. Si eu m-am simtit vinovata ca nu mi-am putut alapta copilul asa cum trebuie, dar credeti-ma ca mai vinovata m-am simtit de faptul ca mi-am infometat copilul timp de 4 luni jumate.

 

Anda si printesuca Carina (2 ani)

http://community.webshots.com/user/andamihai

[didita]

Nu reusesc sa fiu calma cand vorbesc despre alaptat si sper sa nu fie cazul si acum. In Franta teoria vrea ca medici incurajeaza alptatul, dar practica... te dezgusta. Eu mi-am alptat amandoi copii pana la 1 an in ciuda tuturor. Am avut noroc prima data de o moasa destepata care mi-a pus copilu imediat la san (aproape cu cordonul dupa ea). Pusul copilului la san dupa 2 zile... e cam tarziu. Durerile nasterii si mai ales suptul copilului in primele zile (4-5) este f important. In astea 4-5 zile trebuie luptat. Eu a trebuit sa ma lupt contra asistenteler care mi-au spus ca n-am lapte (desi cand copilul sugea celalat san curgea garla). Ca un copil trebuie sa ia in greutate 15 g pe zi si 1 kg pae luna in primele trei luni si ca la 4 luni ptrebuie sa aibe dublu de la nastere!!!!Ai mei nu lua mai mult de 500 de g pe luna, dar nu aveau nici un fel de probleme cresteau constant, faceau tot ce trebuia (tinut capul, intors pe burta etc)deci i-am lasta pe doctori sa spuna si eu am facut cum am simtit.

daca dati biberoane de complement puteti sa va luati adio de la alaptat. ceea ce nu inseamna ca trebuie lasat copilul sa moara de foame, dar daca totul e OK (al meu dormea bine, nu urla de foame la fiecare sfert de ora) ... Am incercat si eu sa-mi trag laptele ca sa-l pot lasa altcuiva cat timp eram si eu la cumparaturi si nu reuseam niciodata sa trag mai mult de 30 de ml, desi am incercat in toate felurile (cu copilul sugand la celalalt, inainte de alaptat, dimineata devreme) si noapte udam asternuturile cu toate pansamentele puse (n-am incercat cu scutece?!) Deci nu cred ca daca atunci cand tragi nu vine mult inseamna ca nu ai deloc!!! Copiii i-am alptat exclusiv pana la 6 luni (nici un fel de complement, nici macar apa chioara). Am incercat sa donez lapte (aici se cauta pt prematuri), dar nu a fost posibil.

 

 

[roisin]

Sunt de acord ca alaptatul e cea mai buna solutie pentru bebelus (si chiar si pentru mama) si ca e bine sa incerci sa prelungesti cat de mult perioada de alptare, dar numai atata vreme cat nici bebelusul, nici mama nu au de suferit.

Ar trebui sa intelegem o data pentru totdeauna ca nu toate organismele sunt la fel, daca eu am avut lapte si bebelusul meu s-a saturat nu inseamna ca toate mamele au cu ce alapta pana dupa 1 an, si nici ca toti bebelusii sunt multumiti cu cei 20ml pe care ii primesc la o masa.

 

Am vazut mamici care au alaptat la modul super-relaxat pana cand bebe era in stare sa mearga singurel, oricand i se facea copilului foame sau pofta ridicau bluza si gata rezolvarea. La mine n-a mers treaba asta decat vreo 2-3 luni. Daca dormeam mai prost intr-o noapte (si stim toate cat de bine se doarme cu un bebe mic in casa), a doua zi productia de lapte scadea dramatic. Am stat cateva saptamani cu stresul "nu cumpar formula, mai bine ma umflu cu ceai/apa/suc, incerc sa dorm, sa ma chinui cu pompa, numai sa vina laptic". Stiam sloganul "biberonul omoara sanul" si ma ingrozea ideea. Asa ca in fiecare seara faceam alba-neagra cu copilul de la un san la altul, pentru ca 2*10 ml sunt total insuficienti pentru un copil de 3 luni. Ca o paranteza, biberonul si sanul pot convietui in buna intelegere perioade foarte lungi, nu e musai ca odata ce a dat de lapte praf copilul sa refuze laptele mamei.

 

Apropo de pompa, am avut perioade cand scoteam aproape 200ml la o "sedinta", si am avut perioade cand nu scoteam nici 30ml. Si sa fim serioase, nu e nevoie de pompa ca sa-ti dai seama ca sanul nu mai produce cat trebuie. Sau ca bietul copil e mort de foame.

 

Una peste alta, e foarte important ca bebelusul sa fie alaptat cat mai repede dupa nastere (in Romania e mai greu, de multe ori nici nu apuci sa vezi ce ai nascut, daramite sa-l mai tii pe copil la san), si e foarte important ca mama sa fie relaxata si sanatoasa mintal. Personal mi-am promis ca la al doilea copil sa nu ma mai las cuprinsa de paranoia: cat va fi lapte va primi copilul, daca tipa de foame am sa-i ofer un biberon de formula, ca sa nu ne chinuim niciunul.

 

PS Ah, si pentru fetele care indura acel sentiment de vinovatie: ingrijiti-va ca piticii vostri sa se simta iubiti, ocrotiti, sa va stie aproape... mama inseamna mult mai mult decat laptele de la san!

 

http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro