Andrada Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 Sint in clasa a patra, in pauza dintre ore si am decis sa ramin in banca. Nu sint singura pe care fascinatia spectacolului o tine cu gura cascata spre catedra. Din cind in cind citiva colegi isi trag saliva inapoi in gura. Invatatoarea isi maninca banana si dintre toate pauzele asta e singura in care renuntz la jocul cu elasticul. Sintem in plin regim totalitar, si cu citeva zile inainte avusesem un succes teribil la masa cind le-am spus parintilor ca Bogdan n-a mincat niciodata cascaval. Mama avea ochii rosii si a plecat iarasi cu tata in camera sa discute. Bogdan insa avea mai multe probleme pe care n-am apucat inca sa i le spun mamei, poate data viitoare cind patez fata de masa aia rosie cu puf. Bogdan are parinti ingineri, asta o stim pentru ca invatatoare i-o spune de cite ori il scoate la lectie. Mai intii ia rigla in mina si merge incetisor cadentindu-si cuvintele pina la banca lui. Bogdan nu stie raspunsul niciodata.Cind isi aude numele se ridica molatec in picioare, isi lasa greutatea pe un cot pe banca si asteapta impacat palmele. Bogdan nu incearca niciodata sa se apere. Prima palma o primeste fara tresarire. Niciodata nu si-a retras miinile de sub muchia riglei. Intr-o pauza, cercetindu-i cu totii urechile vinete-rosii, smulse pe jumatate din incheietura, ne-a marturisit ca el nu crede ca il doare ca pe noi cind ne bate invatatoarea. Intre rafale isi trage nasul. Pe tabla se odihneste un triunghi, si Bogdan isi tirseste piciorele marunt ca sa nu isi departeze urechea prea mult de mina care i-o stringe ghidindu-l printre banci, ca sa-l trinteasca cu cealalta timpla exact la intersectia bisectoarelor. Abia cind incepe sa-si rearanjeze parul in cocul urias rosu, stim ca a terminat cu el. Dupa ce il asculta pe Bogdan stim ca e mai putin probabil sa ne traga de firisoarele care nu sint prinse in bentite. Usa se deschide brusc si maistrul de lucru se apropie de urechea invatatoarei si ii sopteste ceva. Brusc inveselita, se fereste ca si cum s-ar gidila si apoi se retrag linga fereastra sa discute. Ani mai tirziu, in liceu, voi afla ca gidilatul asta i-a adus mari probleme, mai ales dupa ce i-a prins un elev in sala de gimnastica dupa ore. Acum insa sint amindoi seriosi si pe fata ei infloreste un rinjet cind cheama 5 baieti in fata clasei. Vine si directoarea si baietii se inghesuie unii in altii cu capetele plecate. Printre ei si comandantul de detasament febletea invatatoarei si Bogdan care se joaca inchizind ochii pe rind. Sint trimisi la tuns asta intelegem, dar asteptam pauza ca sa pricepem de ce? In pauza uitam de incident si cu prietenele tragem ocheade la clasa de alaturi unde invatoarea clasei paralele impleteste funde de mai multe culori in parul fetelor. Toate bancile sint imbracate in huse albe, si mai stim ca le aduce prajituri facute de ea. Au flori la ferestre si citeodata o vedem jucind x si 0 cu baietii in pauze. E batrina si se misca mai greu pe culoare, dar elevii ei nu se reped niciodata in clasa inaintea ei cind se termina pauza. O insotesc pe culoar pina la usa. Si mai stim ca la ei e obiceiul de a cere la veceu ridicind o palma si cerind "afara". Cum sa ceri afara, asta era peste masura de inteles, poate la veceu, afara esti dat din clasa si trebuie sa stai lipit de perete ca sa nu te prinda jucindu-te sau uitindu-te pe geam!!! Inainte de sfirsitul orelor amutim cind cei cinci colegi patrund in clasa complet rasi in cap. Seara amintesc iar la masa incidentul si mama schimba priviri cu tata, si in timp ce spala vasele ii aud comentind ceva de fumat si apoi nervosi au mentionat un cuvint nou: mutilare. A doua zi cind ajung la scoala cei 5 sint deja in fata clasei fiecare flancat de ambii parinti. Comandantul de detasament este tinut de ambele miini de parinti ca si cum ar incerca sa fuga. Din cind in cind mama lui plinge si ii stringe mina. Bogdan sta cu ai lui intr-un colt si toti 3 se uita unii la altii ca si cum acum s-ar vedea prima oara. Dintre toti mi-e mila de Danutz. Danutz vine mereu cu vinatai la scoala dupa ce ia cite o nota mica, dar nu povesteste decit cum il bate tatal lui pe fratele lui. Din cind in cind face pipi pe el si atunci trebuie sa parasim toti clasa. Acum tatal lui se misca in cerc si isi fringe pumnii. Toti baietii sint cu ochii pe el. Inavatoarea patrunde cu directoarea in clasa. Directoarea are fermoarul mereu cusut la fusta si isi curata urechea cu unghiile, aruncind apoi in jurul ei rezultatul cu un bobirnac. Nu-i ascultam discursul, in spate tatal lui Danutz mormaie de cite ori directoare apasa pe cite un cuvint ca fumat, pedeapsa, famile, cheltuiala... Danutz se tine cu greu pe picioare si cei din primele banci fac citeodata gestul de a-l apuca cind se clatina mai mult. Dupa ce directoarea pleaca invatatoarea ii cheama pe rind si intelegm ca fiecare familie trebuie sa ne spuna cite ceva. Comandantul de detasament incepe primul, rosteste clar cuvintele si are obrajii inrositi (ca atunci cind a stat doua saptamini cu pneumonie acasa si cind s-a intors in clasa au ris toti colegii ca l-am pupat). In spatele lui, parintii se tin dupa umeri. Tatal scoate o batista curata si i-o da mamei care a boti-o toata pe a ei. Fara sa rosteasca un cuvint, il iau apoi pe baiat si ies din clasa. Intr-a sasea va emigra in Israel, dar deja nu mai eram indragostita de el. Ceilalti care urmeaza isi vor lasa copiii sa ramina insa la ore. Mai putin Danutz care isi astepta rindul inaintea lui Bogdan. El va fi dus acasa de mama lui. Mama care isi tine acum miinile strins in fata cind merge iar Danutz este adus de tatal lui cu o mina in jurul cefei pina la catedra. Primul pumn il trinteste la pamint. Colegii din primele banci sar spre fundul clasei. Sfirsitul pedepsei cu Danutz ne va gasi pe toti ingramaditi in ultimele banci cu citeva fete ascunzindu-si ochii in paltoane. Mult nu mai vedem ce se intimpla, totul se petrece in fata clasei sub primele rinduri, auzim numai gemete, si picioarele tatalui care se misca brusc din incheietura. Mama lui Danutz isi roteste privirile pe toti peretii, si jumatate de fata ii zvicneste odata cu urletele baiatului. Parintii lui Bogdan isi trimit baiatul in spate linga noi si incearca sa ajute cumva fara efect pe Danutz. Invatoarea isi aranjeaza plictisita citeva suvite in par si intervine abia in final cind Danutz auzim a ajuns cu capul de citeva ori pe tevile de calorifer. Ridicat in picioare de subraturi Danutz e plin de singe si va lipsi toata saptamina de la scoala. Abia acum parintii lui Bogdan reusesc sa-l scoata pe tatal lui Danutz din clasa . Seara abia astept sa povestesc cu amanunte si pozitii toata scena. N-am acelasi succes, mama nici macar nu asteapta sa ii povestesc finalul si fuge in camera cu tata, lasindu-ma cu surorile, care fireste nu sint la fel de interesate. Cea mare arunca nervoasa niste cuvinte pe care le ador la adresa parintilor lui Danutz, dar atit. Pregatisem si trintirea pe jos, si ma asteptam ca macar una dintre surori sa ma ridice de subtiori si Doamne ce mi-as fi lasat capul intr-o parte, exact ca Danutz! A doua zi mama vine cu mine la scoala, n-am pachet, am numai citeva foi in mina. habar n-am ce se intimpla, sint asezata pe un scaun la directoare in birou, apoi plec cu mama spre....clasa vecina!! Adica trecem pe linga clasa noastra, nici nu ne oprim, nici n-am deschis usa, macar sa le rinjesc putin scurt, si ma trezesc dintr-odata in bratele invatatoarei grase, cea care merge incet pe culoare. A doua zi voi avea huse albe pe banca si voi gusta din prajituri facute special pentru venirea mea!!! Imi va impleti parul si imi va da coronita la sfirsitul anului. Din cind in cind am mai jucat elasticul cu fostele colege, dar numai pina cind o vedeam venind leganindu-se pe culoare pe draga mea invatatoare. Atunci era musai sa alerg spre ea, poate apuc sa mergem putin de mina pina in clasa. A L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante Iubirea misca soarele si celelalte stele
Donia Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 Andrada [flo] Doare dar e tare frumos! Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
descintec Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 [flo] Modul cel mai sigur de a corupe un tanar este sa il inveti sa ii pretuiasca mai mult pe cei care gandesc ca el, decat pe cei care gandesc diferit. Nietzscheid="Arial">id="size1">
Ortansa Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 chiar asa invatatoarea ai avut???nashpa. oricum o floricica(nu mi se deschide iconul cu floarea) pentru povestitoare,ca bine le mai zice. ~flying without wings~id="Book Antiqua">id="teal">
valentinag Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 Hmmm,mi-ai adus aminte de invatatoarea mea,trebuie sa ma duc pe la scoala sa-i spun ce mult o iubesc[flo]si sa-i multumesc ca a facut parte din viata mea si a contribuit la educatia mea! Doamna Rodica Sambris va iubesc! Andrada,fara cuvinte....[flo] Valentina Never say never!
Arhistefy Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 Si eu am avut o invatatoare minunata,numai suflet pentru noi, mai ales ca am fost la internat (de luni pana sambata stateam in scoala). Au fost ani hotaratori pentru formarea mea si a fost alaturi de mine asa cum a fost alaturi de toti ceilalti. Doamna Elena Radu[asia][flo] Povestea ta am citit-o cu lacrimi in ochi. Daca este reala, Doamne fereste! ________________________________________________ Nu te teme de ziua de maine, Dumnezeu este deja acolo. Cu drag, Mihaela
lorelei_19 Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 Andrada, mi-au dat lacrimile. superba povestea. din pacate exista atat de multzi Danutzi si atat de multe invatzatoare sadice! Paul are nevoie de noi: http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm
Anina_n Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 Andrada, [flo] ! Doamne, ce invatatoare, ce parinti(ai lui Danutz) ! [V] Mi-au dat lacrimile pentru Bogdan, pentru Danutz si pentru multi altii... id="Times New Roman">id="size3"> Ninaid="red">, mami deid="blue"> [copil] Nina-Cristinaid="red"> (10.01.2002) Povestea nasterii !id="blue"> Paul are nevoie de noi:id="size1"> http://www.ana-design.ch/paul/paul.htmid="blue">
Kehleyr Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 E reala povestea? Sau e o parabola?
smillaraaq Postat Noiembrie 12, 2004 Raport Postat Noiembrie 12, 2004 E frumos povestita istorioara. Invatatoarea noastra isi fabricase la comanda o rigla lunga si flexibila, ca sa ne poata bate la palma fara se ridice de la catedra Iar mamei (profesoara si ea) ii spunea, ca justificare a faptului ca nu luam niciodata premiu: "Haideti, doamna, ce naiba, pai daca dam la ai nostri premii cu ce ne mai alegem?!?" Din pacate eu am aflat asta in liceu, cand deja traisem 4 ani de zile cu complexul ca-s "proasta clasei" ... Si cate si mai cate n-as povesti de "tovarasa", dar n-are rost. A trecut si m-am vindecat; altceva nu conteaza. Ceea ce nu ma ucide, ma caleste. [flo] Andrada! Smilla crocodila
Postări Recomandate
Arhivat
Acest subiect este acum arhivat și este închis pentru alte răspunsuri.