Până la momentul acesta, cred că ziua de 16 mai a fost preferata mea. Am ajuns cu mari emoții la clinică pentru prima morfologie. Am intrat în cabinet și m-am întins pe masă apoi doctorul a început să se uite la burtică. Mogâldeața mea de acum câteva săptămâni deja prindea conturul unui copilaș. Ți-am văzut pentru prima dată fața, mânuțele, piciorușele, totul. Cât ne-ai permis, bineînțeles, pentru că ai fost foarte activ/ă în ziua aceea și te tot mișcai, dar cum voiai tu, nu cum trebuia să stai să te putem vedea cum trebuie. Ai stat cu fundul la noi, întors/întoarsă cu capul în jos, parcă voiai să ne spui "mă deranjați, lăsa-ți-mă să dorm!". Ai făcut chiar și cu mânuța în ziua aceea. Oh și, ți-ai primit oficial titlul de "cel mai rău copil din luna mai":))), pentru că doar după a doua încercare (am stat câteva ore în sala de așteptare, am băut apă, m-am plimbat mult, cu speranța că te întorci) ai putut fi examinat/ă mai bine. Dar te-am văzut și totul a mers bine, deci timpul așteptat a meritat. Am aflat și că s-ar putea, dar nu este 100% sigur până nu este confirmat peste câteva săptămâni, că ești fetiță.Mai târziu în decursul aceleași zile a trebuit să fac dublul test să vedem dacă există probabilitatea de afecțiuni cromozomiale.