redactor

Am o mare problemă cu somnul. Într-o noapte în care nu puteam să dorm, iar, am intrat pe un site și mi-am făcut un cont. E un forum pentru ăștia ca mine care nu pot să doarmă, insomniacii. Unii iau diverse tratamente alții însă sunt în negare, ca mine. Adică, știu că am o problemă, dar încă nu cred că somnologul este doctor adevărat sau că a fi consilier pe probleme de somn este o meserie.
Noaptea trecută am intrat iar pe forum. Dacă nu dorm, măcar să văd ce fac cei ca mine...mai schimb o vorbă cu cineva. Ce faci? mă întreabă un utilizator. Nu dormi? Nu dorm, zic eu...doar vezi că sunt viu. I-am pus și o față care râde.
Tu ce faci când nu poți să dormi? mă întreabă el. Cred eu că este un el dar poate să fie și ea. Acum în spatele unui nickname și a unui ecran poate sa fie oricine sau orice, poate să fie chiar o mașinărie.
În fine… păi, stau treaz, îi răspund eu.
El, o să zic în continuare că e un el, îmi pune multe fețe vesele care râd...nu prea înțeleg de ce.
Și ce faci, stai așa degeaba? Ce tehnici folosești ca să adormi?
Nu am tehnici. Doar stau. Despre ce tehnici vorbești?
Mai întâi sunt cele clasice, știi tu...
Nu prea. Care?
Știi tu, numeri oi, sari pe norișori pufoși, te duci cu gândul într-un loc din copilărie unde îți era bine, un loc cald, unde te simțeai în siguranță. Dar la.mine nu funcționează metodele astea.
Aha. Păi și la tine ce funcționează?
Mai e și varianta să rememorezi ziua care se încheie și să îți faci o listă, mental, cu ce planuri ai pentru a doua zi.
Pai și asta nu te stresează mai tare?
Ba daaaa, maxim!
Încep să cred că m-am înșelat și este o ea. Și ca să nu uite ideea de la care pornisem întreb iar: la tine ce funcționează?
Încerc să citesc în fiecare zi o povestioară amuzantă, o știre fără implicații emoționale negative și apoi mă gândesc la asta. Despic firul în mai multe fire și fac cumva o dezbatere cu mine și pentru că nu mă afectează, îmi distrage atenția de la probleme și apoi adorm.
Pare cumva logic. Și mie îmi place sa citesc, zic eu. O să încerc varianta ta.
Ai citit ceva astăzi?
Da. Chiar e haios că numai ce am citit un pasaj dintr-o carte și am pus-o în coș, la precomandă.
Înseamnă că e interesantă, dacă te-a atras de la primele pagini. Povestește-mi, poate după asta adorm.
Păi - cred că am dezvoltat un tic verbal cu păi - e despre un tip care se duce la super market. Bagă o fisă, ia un cărucior, lipește lista de cumpărături pe bara din față ca să o aibă la îndemână și urca pe banda rulantă. Brusc realizează că mâinile îi sunt lipite de mânerele căruciorului. Nu cu lipici sau superglue, nu e o glumă, ci căruciorul pare că are viață și s-a contopit cu el, cu mâinile lui, care acum par niște rădăcini înfipte adânc în carnea de metal a căruciorului. Omul se sperie cumplit și începe sa alerge, dar nu se poate desprinde de cărucior în nici un fel. În doar câteva secunde își dă seama că metalul a pus stăpânire pe el și că nu poate să facă decât ce îi dictează obiectul. Pare să fie o mașinărie complicată. După mai multe încercări nereușite de a se desprinde din simbioza ciudată omul se hotărăște să își taie mâinile ca să scape.
El sau ea, nickname-ul de pe forum, mă întrerupe: Și omul visa? Sau care e chestia mișto?
Clar e o ea, e gagică, că prea e sensibilă.
Nu dormea, nu visa, pur și simplu asta se întâmpla. Era real. Cred că e vorba de un semnal de alarmă referitor la inteligența artificială și alte asemenea, nu am stat să mă gândesc la simboluri, semnificații. Stai să îți zic mai departe Și alergă ăsta cu căruciorul atașat de el și încercă să îl așeze pe linia de tramvai, dar nici căruciorul nu se lasă, se opune și începe un fel de lupta și când omul aproape se dă bătut, fiind sleit de puteri, căruciorul îl împinge în fața tramvaiului care îl spulberă și îl secționează în mai multe bucăți. Și când se adună mulțimea curioasă, cineva ia căruciorul și îl mută ca să vadă mai bine grozăvia...și așa căruciorul își găsește următoarea victimă.
Nu pot să cred că mi-ai povestit așa ceva la.miezul nopții. Acum chiar că nu voi mai putea adormi.
Nu am mai apucat să zic nimic pentru că partenerul meu de discuție s-a deconectat. Îmi pare rău, dar el, sau ea, mi-a cerut să  povestesc. Oricum, la mine a funcționat, după ce am terminat de povestit am dormit foarte bine.
Îmi pare rău doar că nu a stat mai mult logat ca să aflu în ce zonă locuiește, pe unde își face cumpărăturile. Părea un candidat foarte bun.