Scorpiutzele-pe unde sunt?(5)

[aldaesme]

Buna fetelor,

 

quote: fetelor, chiar...de cand sunteti voi casatorite...sau va cunoasteti sotzii?

poate ati mai discutat despre asta dar eu nu am intrat chiar de la inceput la acest topic.

---

id="quote">id="quote">

 

Noi ne-am cunoscut pe 25 octombrie 1996 in gara din Cluj Napoca, asteptand trenul care ne ducea in weekend acasa...Atunci l-am invitat la cheful cu ocazia zilei mele de nastere, care urma sa aiba loc in camera mea de camin pe 30 oct. De atunci si pana in 25 mai anul urmator am fost extrem de buni amici, desi atractia era mare nu voiam sa facem pasul spre intimitate "ca sa nu stricam super relatia noastra de prietenie".

Pe 25 decembrie 1999 ne-am logodit si pe 25 august 2001 ne-am casatorit. Dupa cum vedeti multi de 25, singurul planificat de acolo e 25 decembrie. 25 august s-a intamplat pentru ca, noi voiam sa facem nunta imediat dupa iesirea din postul sfintei Marii, din pacate pe data respectiva toate salile frumoase din oras erau inchiriate, toate "locurile" la primarie erau ocupate...Primul "opening" a fost pe 25 august si asa ne-am mutat planurile cu o saptamana...de ziua noastra (se pare) norocoasa :)

De atunci suntem sot si sotie,iubit si iubita, partener si partenera si cei mai buni prieteni si cred ca perioada noastra de inceput ne-a ajutat enorm in acest sens :)

 

Va pup, o zi frumoasa,

 

Esme

[piticasigogosica]

Apropo,noua ne place sa ne giugulim toata ziua,eu sunt mare pupoacioasa,chiar asta-i reprosez barbatului,ca nu e tantru,ca-i rece.Dar ca sa mentii o relatie,cred ca de-asta a si tinut atat de mult,nepasarea e buna,distanta e buna.Cu cat il lasi mai liber,cu atat vine mai repede inapoi si te doreste mai mult.Barbatul are nevoie sa se inchida in carapacea lui,mai ales cand are probleme,el cu televizorul,cu prietenii apoi vine spre tine ca si cum nimic nu s-a intamplat.Noua ni se pare ciudat,ca nu ne mai iubeste

 

Exact asa e SYD,bine gandit !Si eu cred ca e la fel si la noi eu cu pupaceli si non stop si el are nevoie cateodata de spatiul lui iar mie m-i se pare ca nu ma mai iubeste !

 

IRI SI IRIS...

[monica-elizabet]

ups...ai dreptate(piticasigogosica)hellene[iartama]...atunci cand o sa-l ai pe georgica langa tine totul o sa fie ok...rectificare si semnatura din data de 22.03 2005 hi hi

 

monica

 

http://pg.photos.yahoo.com/ph/hapciu18/my_photos

[monica-elizabet]

asa fetelor...continuati...tare-mi place sa citesc cum au inceput povestile de dragoste.

 

eu asa cum am zis l-am cunoscut la discoteca...eram in sesiune si mersesem la o colega acasa sa invatzam impreuna cu inca 2 colege...si acolo a venit prietenul uneia dintre ele si cuplul acesta vroia sa plece la discoteca...timp de o ora s-au rugat de mine sa merg si eu si...tot nu vroiam...deh...eu fata sarguincioasa vroiam sa invatz...pana la urma am cedat si am mers la discoteca unde l-am intalnit pe sotzul meu...am iesit impreuna cateva luni si apoi ne-am mutat impreuna la mine acasa(in aceeasi casa in care stateau si ai mei)...mama mea fiind o tipa din aia care zicea....aoleu ce-or sa zica vecinii??? si in prima seara cand a ramas sotzul meu la mine acasa mama m-a intrebat...unde o sa doarma...in sufragerie??? hi hi am zis eu...nu draga cu mine in pat...s-a uitat saraca mama cam ciudat la mine dar asta a fost...nu a mai contat ce zicea lumea. eu am luat hotararea asta fiindca in loc sa stam mai mult timp impreuna stateam tot timpul pe drum...ba el se ducea acasa sa se schimbe, ba eu si tot asa...

ne-am inteles f bine din prima clipa si ne-am iubit, nu pot spune ca tot timpul a fost o dulce si senina primavara, au fost si mici certuri(din nimicuri), au fost si momente grele cand eu am fost singura in tzara si el plecat...pentru 7 luni...al doilea copilas l-am nascut singura aici si el abia a reusit sa vina in ziua cand ne-am externat eu si ruxi din spital...dar multumesc lui Dumnezeu totul e bine intre noi si sper din suflet sa fie asa mereu.

ei...sunt multe de povestit dar eu nu am talent la scris.

va pup si mai vorbim

 

monica

 

http://pg.photos.yahoo.com/ph/hapciu18/my_photos

[Anina_n]

Ca sa vezi, ca si noi ne-am cunoscut tot la dans !

13 oct. 1990, prima oara fata in fata, desi, Cristi era prieten de cativa ani cu fratele meu. Pentru el a fost dragoste [amoras] la prima vedere. Pentru mine a fost la a 2-a vedere, adica dupa 2 sapt., la urmatorul chef, cand a inceput sa ma vrajeasca. [;)]

Au trecut 9 ani de vrajeala [alcool] , pana ne-am casatorit(27 noiembrie 1999) civil, cununia religioasa fiind pe 27 mai 2000.

Si o tinem tot intr-o vrajeala, nu ne lasam ! E minunat sa iubesti si sa fii iubit ! [9cer] In ian. 2002, Dumnezeu ne-a binecuvantat si cu o fetita, Nina-Cristinaid="red">, minunea noastra mult dorita ! Iar vrajeala continua....

Vezi, Roxyid="purple">, mai sunt si cupluri fericite unde dragostea invinge, chiar daca nu este totul miere si lapte!

Sanatate si numai zile senine va doresc ! id="blue">

 

---

Ninaid="red">, mami deid="blue"> Nina-Cristinaid="red"> (10.01.2002), Povestea nasteriiid="blue">

 

Copilasi din 2002

id="blue">

 

Copii capricornid="blue">

Scorpiuteid="blue">

id="right">id="size2">id="Times New Roman">

[syd]

Bravo voua AninaSa va tina..sa sarbatoriti nunta de aur![flo]

[aldaesme]

Drag Syd,

 

vorbind din punctul meu de vedere...da, cred ca asa e mai bine...dar...

Stiu perechi care au fost 10 ani prieteni, logodnici si mai stiu eu ce, dupa 10 ani s-au luat si dupa inca 2 ani s-au lasat...Asa cum stiu si perechi care dupa doua saptamani de la momentul cand au facut cunostinta s-au luat si acu' dupa aproape 20 de ani sunt tot impreuna, zic ei, fara regrete...

 

Cum ziceam, din 25 mai 1997 eram oficial prieteni, in august 1997 m-a cerut de nevasta, am zis da, dar am stabilit ca o sa ne casatorim dupa ce terminam amandoi studiile...Intre timp ne-au casatorit cei de la Coca-Cola pentru o zi...hihihi.

 

Ce cred eu ca are relatia noastra foarte special este prietenia, faptul ca putem discuta orice, de la politica pana la imbracaminte, de la cura de slabire pana la ultima carte citita.

 

 

Facem cumparaturile (alea de-ale casei) impreuna, curatenie, mancare (el face in general supele, fripturile de porc sau miel, ciupercile, pestele, toate maionezele, si salaltele cu maioneza, si cateodata clatitele si foile de dobos) eu restul. Indiferente care ce face o mica manutza de ajutor ofera si celalalt, la curatat sau spalat una alta de exemplu. Cred ca unicul lucru pe care nu il face e sa calce, a incercat dar fara succes si cu o pata maro :)

 

Eu cred insa ca asa e in majoritatea cuplurilor, desi exista o sansa sa ma insel, la ai mei nu e asa (desi si ei se iubesc foarte tare nu e asa).

 

Noi iesim cu prietenii totdeauna impreuna, am reusit de vreo 5 ori de cand suntem casatoriti sa il trimit singur cu prietenii (mai ales ca era vorba de fotbal sau karting) dar in rest ori nu merge, ori insista pana ma duc si eu. Altfel preferam sa mergem la sporturi pe care le putem executa impreuna...inot, tenis (si aici subliniez ca el a invatat cu antrenor eu sunt un fel de ghimpe, sa fiu in locul lui dupa primele minute m-as arunca afara de pe teren:) ), squash, baschet, fitness, bicicleta, bowling (acu sa nu va imaginati ca asta facem in fiecare seara...nu, nu...e in general in uikend si nici atunci nu in fiecare uikend).

 

Evident avem si noi micile noastre ciondaneli, ca altfel am fi prea departe de normalitate, dar nu sunt mai dure decat ciondanelile pe care le aveam cu fratele meu in copilarie, sau cu cea mai buna prietena in liceu.

 

 

Ar trebui sa ma si opresc...

 

O zi frumoasa,

Esme

[syd]

Mai ce bine suna Esme. Cate lucruri mai faceti impreuna.Va mai si ciondaniti? Mai aveti de ce ? Asta zic si eu un partener de viata,nu doar cu numele.Si cred ca e genul de dragoste care se cledeste,nu la prima vedere,cand cu timpul,va descoperiti si niciodata nu incetatzi sa va surprindeti[cool].

 

Apropo,eu nu sunt casatorita cu acte,mi-ar fi fost mai usor sa bag divort decat sa plec singura si nesilita de nimeni.

[syd]

Tare ma bucuram ca s-a schimbat timpul,in sfarsit.Azi a plouat,am stat in casa,la calculator,Julie se joaca cu papusile.Ma enerveaza vremea[bang],daca ieseam nu mai mancam atata!

[roxy79ro]

Anina_nid="red"> ma bucur ca ai o casnicie asha de frumoasa.Sa o tzinetzi tot asha.

Hai sa va povestesc shi eu pe scurt cum l-am cunoscut pe viitorul meu sotz.Se intampla prin clasa a 5-a, cand am fost in tabara.De atunci in fiecare an pana in clasa a 8-a ne-am tot intalnit in tabere, an de an, fiind amici.Cand eu am intrat in clasa a 9-a shi el in a 10-a ne-am imprietenit un pic mai mult.El a fost primul meu prieten, nu pot spune iubit pentru ca eram mult prea mici pentru altfel de relatzie.Ne plimbam prin parc, mergeam la plaja, el ma lua de la liceu, etc.Dupa vreo 2 luni ne-am despartzit din cauza mea .El a suferit tare mult shi multa vreme nici nu m-a mai bagat in seama (unde mai punetzi ca am terminat acelashi liceu, shi el era doar cu un an mai mare).

Tot timpul insa am regretat ca m-am despartzit de el shi mi se parea ca am fost nedreapta cu el.Normal ca intamplator ne mai intlneam prin orash sau vara prin Mamaia.Shi cand ne intalneam nu ne mai dezlipeam de la poveshti (asta se intampla dupa ce-i trecuse lui supararea pe mine).

Ca sa scurtez un pic povestea,dupa 10 ani de cand am fost impreuna,ne-am reintalnit la votare, cand a fost referendumul, pe 18 octombrie 2003.Eu atunci aveam o relatzie cu un baiat, care dura de aproape 5 ani, dar care era aproape de a eshua.Eram mai ceva decat parintzii mei care-s casatoritzi de 33 de ani [mariaj][mariaj][mariaj].Fiecare era observator din partea unui partid.Asha ca am stat la poveshti 2 zile fara intrerupere, cat a durat votarea.Imediat dupa votare mie mi s-a facut lumina in cap shi am avut curaj sa ma despart de fostul meu prieten.Problema era alta insa.Nu mi-l puteam scoate pe Dasi din cap [il][il][il][amoras].Asha ca l-am sunat sa ieshim la un suc sa mai stam la barfe.A acceptat imediat.Eu ma ashteptam sa se dea la mine shi s ma vrajeasca dar el nimik.Asha ca am ieshit impreuna vreo luna ca 2 amici foarte buni cu toate ca eu deja simtzeam ca nu mai pot shi simtzeam shi din partea lui acelash lucru.Cand am vazut noi ca nu se mai poate altfel am stat shi am discutat despre ce vrem de la relatzia noastra shi am hotarat sa mai incercam inca o data sa fim impreuna.

Shi uite asha a evoluat relatzia noastra shi am ajuns la casatorie.Va zic, sunt super indragostita de el shi el de mine shi amandoi simtzim ca ne-am gasit sufletul pereche.Locuim impreuna shi ne intzelegem perfect.Parca ne completam unul pe altul.abia ashtept sa ne juram credinza unul altuia.

va pupacesc, Roxi

 

http://community.webshots.com/user/roxy79ro