Subiect vechi, suferinta veche, mesaj nou

[nounou]

G-elaid="blue">, n-as indrazni sa-ti dau vreun sfat sau sa te intreb retoric cum de poti suporta tot ce ne-ai descris (si mult mai mult decat pot spune cuvintele, si acelea cu greu eliberate ...). Iti transmit toata sincera mea compasiune si sper ca Dumnezeu sa faca in asa fel pentru tine sa poti vedea lumina, sa poti auzi cantecul vietii tale, sa poti visa frumos din nou ...

Ceea ce as vrea sa-ti spun insa este ceva despre mine ... mama mea a trait, pana la un moment dat, o viata aproape de cea pe care ne-ai povestit-o tu, abuzata de omul cu care traia (caruia nici acum nu-i pot spune tata) pana in momentul in care m-a vazut, in sfasit, la casa mea, in viata mea .. In tot acest timp a strans din dinti si s-a straduit sa reziste doar ca eu sa nu cresc fara tata, sa nu ii reprosez mai tarziu ca m-a despartit de parintele meu ... Este o mare greseala sa consideri ca acel copil nu poate vedea raul din jur si ca traieste linistit intr-o mare iluzie care se cheama familie, am avut o copilarie plina de cosmaruri pe care nu indrazneam sa le impartasesc nimanui, am ajuns o adolescenta plina de complexe si cu o mare teama de oameni, cautand inconstient si constant singuratatea, salbateca, timida si inhibata, avand ca singura, mare dorinta si speranta pentru viitor de a avea un copil ... ca sa pot indrepta astfel toate erorile pe care le-au facut parintii mei cu mine, sa-l pot invata despre armonie, iubire, romantism, sinceritate, deschidere, comunicare ...

Mi-as fi dorit, fara absolut nici o retinere, ca mama sa fi plecat mult mai demult de langa el ...

Dumnezeu sa va ajute!

[flo]

[anaisanais]

G-ela, draga mea, nu pot decat sa-ti doresc sa iti implinesti visele legate de viata in doi, acelea de la inceputul vietii in doi! Dar, pentru ca exista un mare DAR, ai grija!Ai capatat ceea ce se cheama"dragostea simtita de victima pentru calaul ei". Nu este cea mai buna solutie, chiar de loc! In primul rand, nu esti de vina pentru nimic din ceea ce ti se intampla; si chiar daca ai fi vinovata, imi pare rau,dar "bataia nu este rupta din rai"! Nu cred ca ai ales solutia cea mai buna, suportand abuzurile sotului, sub un pretext oarecare; nici macar existenta unui copil nu justifica pasivitatea ta!Esti cumva dependenta material de sotul tau? Asta este, in procent de 95%, cauza pentru care femeile accepta sa fie batute( ca asta este termenul!)de soti si pentru care nu pleaca din relatia abuziva. Nu se pot da sfaturi; eu, cand am avut probleme ( este adevarat, s-a intamplat sa ma loveasca o singura data), am luat copilul in brate, cainele in lesa si am plecat! Dupa ce i-au trecut"cetzele negre de pe ochi", a venit dupa noi, ca o "floricica", si atunci am pus lucrurile la punct! Nu pot sa-ti spun decat atat: copilul merita IN PRIMUL RAND o viata linistita, plina de iubire, o mama stapana pe ea si echilibrata!Altfel, un principiu al psihologiei spune ca, adult fiind, copilul va reproduce in familia lui, modelul familiei in care s-a dezvoltat! Nu cred ca vrei asta pentru baietelul tau! Si, cu atat mai mult, pentru tine!

Ce-am scris eu aici, te rog sa ma crezi, nu sunt sfaturi, este o parere; in situatia ta, numai tu trebuie sa gasesti forta care sa te ajute sa mergi mai departe! Iti doresc multa putere si multa fericire, de acum incolo, si, sa stii, ca nimeni nu este singur pe Pamant!

 

madalina

[Rufus]

Da, cateodata imi este jena ca sunt de acelasi sex cu unul ca sotul tau si, la fel cum noi romanii suntem "bine vazuti" din cauza tiganilor, asa si eu, si altii, suntem categorisiti la fel ca sotul tau, doar pentru ca suntem tot barbati.

Existenta ta a trecut deja in faza inadmisibilului dpdv uman, chiar daca tu, calita fiind, mai rezisti. Acum nu mai este nimeni de vina, ci doar soarta isi bate joc de voi, dupa ce tot ea v-a pus alaturi.

Cred totusi ca tu ar trebui sa pui capat chinului amandoura, macar pentru faptul ca ai inca o responsabilitate si pentru faptul ca suferinta fizica are, totusi, o limita.

Si te asigur ca, in nemernicia lui, sotului tau nu-i este bine nici lui, deci curma-i suferinta si du-te!

 

http://community.webshots.com/user/tora97

 

"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[ciocolata cu piper]

[huta]Hello,

Sunt alaturi de tine. Cred ca nu as suporta sa stau langa un barbat care a avut nesimtirea sa dea in mine.Nu l-as mai putea privi, nu as mai putea discuta cu el. Cred ca l-as uri.In momentul cand ar ridica mana la mine l-as lovi si eu sa vada ce bine este. Cu sotul meu asa fac . Daca ma face 'proasta'si se intampla, i-o intorc.De injurat nu ne sta in fire. De ridicat mina la mine nu a indraznit pana acum. Sper sa n-o faca niciodata.Cred ca barbatilor nu trebuie sa le dam ocazia sa se simta puternici, sa simta ca detin controlul, sa simta slabiciunea femeii. Femeia in ziua de azi are norocul de a-si putea castiga independenta, are privilegiul de a fi independenta.

Incearca sa-i arati sotului ca esti independenta. Incerca sa nu depinzi de el, sa nu apelezi la el pentru orice.Incearca sa faci in asa fel sa depinda el de tine, asta te va face puternica si el va simti asta.

Sotul meu nu face nimic acasa. Casa este pe mainile mele. Eu conduc caminul. Eu detin controlul chiar daca el crede viceversa.

Barbatului trebuie sa-i spui ce vrea sa auda si sa faci ce vrei tu.

Eu asa fac.Barbatilor le place sa fie apreciati, nu le place sa fie sacaiti, nu le plac prea mult vaicarelile.

Sotul meu pot sa spun ca este destul de dragut si de usor de manevrat.

Sper ca si tu sa reusesti sa intri pe aceiasi lungime de unda cu sotul tau. Incerca sa gasesti lucrurile care-i plac.Incearca sa ocolesti gesturile sau obiceiurile care il deranjeaza sau macar sa nu le scoti prea des in evidenta.Sotul meu nu suporta sa cheltui bani. Inainte ii spuneam in fiecare zi cat am cheltuit si tot timpul ne certam.Acum nu-i mai spun decat foarte rar o data pe luna cand facem un bilant si atunci ii le ametesc eu incat sa iasa bine.

Cand iti doresti ceva cu care sti ca el nu este deacord incerca sa-l convingi cu o seara romantica printre cuvinte de dragoste convinge-l ca este bine sa luam sau sa facem asa ....

La mine tot timpul merge. Barbatii in pat devin scavi.

Incearca sa nu mai fii victima lui.Imi pare foarte rau ca nu te pot ajuta.Nu stiu cum e sotul tau, eu nu pot sa-ti spun decat ce merge cu sotul meu. As vrea sa-l intilnesc pe sotul tau si sa-i dau o mama de bataie, sigur asta l-ar lecui.

Iti doresc sa depasesti cu bine incercarile prin care treci si sper sa ne tii la curent cu schimbarile.Sfaturile cred casunt de prisos pentru ca oamenii difera.

Spera....speranta nu moare!!!!!

 

Cu drag Ciocolata cu piper!!!!!!

[cristiama]

"scopul" - daca poate fi numit asa- al unei relatii este sa fii fericit.

 

De ce uitam asa de des asta?

Daca EU vreau sa am o relatie fericita si stiu ca o merit NU voi accepta altfel de relatie.

 

Eu am crescut intr-o relatie abuziva, si inca ii reprosez mamei mele ca nu ne-a protejat, ca ne-a lasat sa crestem terorizate, nu existau batai doar o atmosfera de teroare cand tata ajungea acasa.

Era asa de bine fara el.

A murit si desi ne-a parut rau, am plans luni de zile, ne simtim libere.

 

Cum poti sa-i faci asta copilului tau? Crezi ca nu simte tensiunea, nefericirea ta?

Mie mi se pare o scuza mediocra sa stai cu el pt copil. Da-ti sansa sa fii multumita cu tine. Orice fiinta umana merita asta.

 

cristiama

[martha78]

G-ela, imi pare rau ca treci prin acest cosmar, dar trebuie sa faci ceva in acest sens, stiu ca e usor de spus, dar nu te mai lasa dominata de sotul tau, trebuie sa-ti stabilesti niste prioritati, sa-ti asumi viata. Intreaba-l pe sotul tau daca vrea sa fie iubit sau vrea sa tremuri de frica lui sau intreba-te pe tine ce vrei cu adevarat sa stai langa el si sa suferi in tacere sau sa fii libera si sa iubesti din nou pe cineva care sa te merite cu adevarat? In functie de raspuns, tu poti lua cel mai bine o hotarare fiindca iubirea si libertatea exclud frica

Impuneti sa nu mai fii dependenta de el, incearca sa faci primul pas, si gandeste-te ca faci asta nu numai pentru tine ci si pentru copilul tau si chiar si pt el

 

Daca poti sa-ti imaginezi victoria, poti si sa invingi.

[Adilushu1]

Daca l-as intalni l-as lua la bataie pe sotul tau...sa vada cum e.

 

Esti tanara, lasa-l. Ai o viata intreaga in fata, nu acepta sa o traiesti asa.

 

Hai ca m-am enervat, cum dracu' pot fi unii asa de tampiti sa dea in neveste? Mai te superi, mai te imbufnezi, nu vorbesti o ora, mai ridici glasul, dar sa o lovesti...ia-ti nene sac de box daca ai energie neconsumata si frustrari.

 

Eu aici sunt pentru solutii radicale, despartirea - mai ales daca vorbim de oameni tineri, au o viata in fata, nu se merita a fi traita asa.

 

Recunosc ca n-am auzit de asa ceva nici in familia mea, nici la prieteni, nici la cunoscuti, doar la TV si pe forum. E foarte posibil insa, cum zicea Loma, ca femeile sa nu spune nimic, de rusine sau de frica. Eu zic insa ca e mult mai bine sa glasuiti, numai asa se ajunge la o solutie.

 

Mult noroc si gandeste-te la tine si la copilul tau!

 

Adilushu

[CAMIRA]

G'elaid="blue"> cineva mi-a spus odata ca pana nu voi constientiza ca locul unde stau , omul cu care stau , nu au nimic de-a face cu mine , nu voi fi capabila sa iau hotararea de a pleca ...

Probabil ca inca mai recunosti omul ( chiar daca ti-a facut atata rau ), inca mai ai afinitati cu locul in care stai ... Incearca sa-ti alini suferinta si sa faci ce-i cel mai bine pentru tine si baietelul tau ...Spune-ti " Casa asta , clanta asta , omul acesta ....oare ce legatura au cu mine ? "

 

Paradoxul vremurilor noastre in istorie este ca avem cladiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrazi mai largi, dar minti mai inguste.

..................

Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa impartasesti gandurile pretioase pe care le ai.

 

Tuturor prietenilor mei, va multumesc ca existati

 

[Jocelyn]

Scoate-ti certificat medico-legal, ia-ti copilul, pleaca de langa el si da divort. Asta nu e viata.

 

 

If there were in the world today any large number of people who desired their own happiness more than they desired the unhappiness of others, we could have paradise in a few years.id="blue">[flo]

[Mirunaa]

G-ela, sa nu crezi ca baietelul tau iti va ridica o statuie pt ca ai stat si ai suferit atata pentru el.Din contra, poate la un moment dat sa-ti reproseze(culmea!) faptul ca nu ai luat o masura din care sa ii asiguri o copilarie linistita si chiar si tie o viata linistita.

 

Sincer, imi este greu sa cred ca ai putut sta atat timp cu un barbat care nu te merita, care nu-si merita copilul....care nu merita nimic.Chiar daca spui ca aveti si momente fericita.

Povestea ta, viata ta m-a cutremurat cu aceeasi intensitate ca cea a lui Mihaita Hogas sau al altui copilas bolnavior.Este peste puterile mele de a intelege.

 

Bineinteles ca tu esti cea care poti lua o hotarare...sfaturile noastre, discutiile noastre nu pot fi decat o alinare a suferintei tale.

Sunt atatea femei care si-au luat viata in dinti si au mers mai departe singure.Sunt convinsa ca si tu ai puterea asta.Cred ca o despartire faptica ar fi indicata.Si tu, si el v-ati pune ordine in ganduri.

Ai senzatia ca il iubesti dar eu nu cred asta.Nu cred ca-ti poti iubi calaul.Ce-i mai rau este ca ajungi sa te simti tu vinovata pt ce ti se intampla(nu esti singura femeie care gandeste asa...si eu am gandit uneori asta cand am avut probleme in casnicie).Nici-un conflict nu poate fi stins prin bataie.Eu sunt de principiu ca...chiar daca un barbat ar prinde sotia cu altul in pat....nu are dreptul s-o bata.Are dreptul s-o paraseasca, poate are dreptul sa-i ia copilul....dar in nici-un caz nu are dreptul s-o bata.

 

Multa intelepciune iti doresc si tot atata putere....

 

 

Toate cele bune!

 

M.P