Pentru ce motive ati divorta?

[lana]

Multumesc din suflet pentru raspunsuri.

Revin acum cu alte detalii.

axia cand ne-am casatorit bineinteles ca nu era asa sau oricum nu asa l-am cunoscut eu.Atunci eram studenti,traiam din banii parintilor,aveam alte prioritati.Daca inainte ne petreceam aproape fiecare sf.de saptamana la mare sau la munte acum nu se mai poate ca munceste.Prioritatea lui este acum firma ,isi doreste sa o dezvolte,sa fie cat mai profitabila in detrimentul familiei.Pot sa spun ca atunci cand fetita avea 4-5 luni nu se linistea deloc la el in brate,ba chiar plangea mai cu foc.El o iubeste dar ...intra in atributiile mele cresterea copilului.

 

Si daca el este plecat da la 8 dimineata pana la 9 seara cum sa nu te simti singura in doi?(mentionez ca familia mea traieste in alt oras si eu sunt doar cu fetita non stop).

 

Si ce ma mai deranjeaza la el este faptul ca atunci cand este acasa bineinteles ca nu schimba un pampers,sau nu ii pregateste mancare copilului ca este obosit,nu-si strange masa nu ma ajuta la treburile casei....

[cristiama]

Ce inseamna munceste f mult?

Eu ajung acasa pe la 7 seara si sotul meu totdeauna mai tarziu.

 

Cand as divorta, cand n-as mai fii FERICITA in relatie. Si nu cred ca fericirea depunde de banii care-i aduce si nici de timpul pe care il are.

 

Si asta cu certatul urat: am citit undeva ca in cuplurile in care nu sunt certuri, se acumuleaza tensiune si de obicei se despart!!

 

cristiama

[gabibarta]

 

 

Aoleoooo !!!!!!!! Parca ai fi bunica-mea. Ma dor ochii de ce citesc !

Nu te supara pe mine, dar mi se pare aberant cand omul de langa tine te face nefericita, sa inghiti si sa zici merci ca nu bea si nu te bate. Fiecare cu scara lui de valori si cu sensibilitatile lui.

Ma pregateam sa te aprob si sa fiu 100% de acord cu tine, pana am ajuns la fraza asta cu "zi merci" unde mi s-au aprins ledurile de avarie.

 

Eu una as divorta in momentul in care as simti ca nu mai pot trai cu elid="red"> si ca mi-ar fi mai bine fara el, indiferent de ce.

Lana este important cum te face pe tine sa te simti. Daca te simti singura in doi, atunci mai bine singura ......si libera. Important e ce se gaseste in sufletul tau si bineinteles este important sa-i dai o sansa si sa incerci sa-i spui ca felul lui de a fi te face sa te gandesti la despartire.

Dar daca vrei sa fii corecta pana la capat gandeste-te daca asa a fost mereu - si atunci intreaba-te de ce l-ai luat, iar daca l-ai iubit asa atunci de ce ti-a trecut. Daca s-a schimbat intre timp, intreaba-te de ce s-a schimbat si poate il ajuti sa-si revina.

In orice varianta taci si inghite este cea mai gresita atitudine.

 

 

 

 

Andreea, mama lu' Tiberiu

Micul Print

Spiritele mari discuta idei; oamenii normali discuta fapte;

spiritele meschine flecaresc pe seama celorlalti.id="red">

 

 

Andreea, exact pt. acest motiv m-am despartit de primul meu sot. Nu ma batea, nu a baut, nu s-a drogat, era dragut, tandru, era destept, tot ce si-ar dori o femeie de la un barbat...

dar nu m-am simtit bine cu el, la 26 de ani am ajuns la concluzia ca nu vreau sa imbatranesc alaturi de el, nu vreau copii de la el... Deci aparent fara motiv, am divortat.

 

 

Gabi+Robert 20.05.1997+Lili 17.05.2002

http://community.webshots.com/user/gabibarta

 

[Elise]

Eu l-as lasa daca nu l-as mai iubi si/sau nu m-as mai simti iubita. Punct.

 

Toate valorile astea nu-si au locul aici. Poti sa iubesti un om si daca il vezi din an in Paste, si daca zbiara toata ziua si nu spala vasele sau mai stiu eu ce... la fel de bine cum poti sa nu iubesti un altul care le face pe toate. Si care se poarta perfect.

 

Eu nu condamn nici macar cuplurile care se bat, se injura dar a doua zi se iubesc si mai tare. Eu nu as fi genul. Dar am prietene care cam asa fac cu sotii lor: au o "relatie pasionala" - spun ele. Se pocnesc reciproc, se iarta reciproc, si chiar se iubesc. Ei, si ce? Nu exista reguli general valabile...

 

 

 

Elise

[mamica dulce]

cred ca lanei nu ii este usor si nu trebuiesc trase concluzii dupa o postare asa scurta.

EU as divorta fara sa stau pe ganduri daca m-ar lovi,viola daca m-ar insela.Astea deja sunt clasice.

Dar as divorta si daca nu am mai fi fericiti impreuna,daca nu ar fi nimic sa ne spunem,sa radem,daca comunicarea ar fi aproape nula-asta daca certurile nu intra la categoria comunicare.

Pe de alta parte..dupa ce ai un copil cred ca inchizi ochii la mai multe si pui punct doar daca deja e peste limita suportabilului .(nu ma refer la prima categorie,cea cu bataile,ci la a doua,de uzare sufleteasca.

Am cunoscut cateva femei care ajunsesera ,fara sa se cunoasca,la aceeasi concluzie.

Daca inainte de casatorie sustineau ca n-or sa stea intr-o relatie care nu le face fericite doar de dragul copiilor...ei bine chiar asta fac acum.

Dar totul are o limita si pragul asta e diferit de la o femeie la alta si sunt multi factori de luat in consideratie.

Axia-sunt intru totul de acord cu tine!

 

Insula Mainau,Bodensee-Marc 2 ani jumate aprilie 2005

http://de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/album?.dir=/8c1c

[axia]

quote:Originally posted by lana

Multumesc din suflet pentru raspunsuri.Revin acum cu alte detalii.axia cand ne-am casatorit bineinteles ca nu era asa sau oricum nu asa l-am cunoscut eu.Atunci eram studenti,traiam din banii parintilor,aveam alte prioritati.Daca inainte ne petreceam aproape fiecare sf.de saptamana la mare sau la munte acum nu se mai poate ca munceste.Prioritatea lui este acum firma ,isi doreste sa o dezvolte,sa fie cat mai profitabila in detrimentul familiei.Pot sa spun ca atunci cand fetita avea 4-5 luni nu se linistea deloc la el in brate,ba chiar plangea mai cu foc.El o iubeste dar ...intra in atributiile mele cresterea copilului.Si daca el este plecat da la 8 dimineata pana la 9 seara cum sa nu te simti singura in doi?(mentionez ca familia mea traieste in alt oras si eu sunt doar cu fetita non stop).Si ce ma mai deranjeaza la el este faptul ca atunci cand este acasa bineinteles ca nu schimba un pampers,sau nu ii pregateste mancare copilului ca este obosit,nu-si strange masa nu ma ajuta la treburile casei....

---

id="quote">id="quote">Draga mea, in mare masura seamana cu sotul meu, numai ca pe mine lucrurile astea nu ma deranjeaza. El e un tata minunat 2 ore seara si in w/e, dar in rest vine tarziu, nu-l schimba niciodata si nici nu-i face de mancare.......Dar pentru mine e ok si nu ne certam. Daca tu nu poti trai asa, adica esti nefericita, atunci aplica standardele tale. E clar ca aveti prioritati diferite si imagini diferite despre "familie". Ai fi surprinsa, poate, sa afli ca el considera ca face tot ce face pentru familie si pentru voi, in timp ce tu poate te-ai multumi cu mai putini bani si mai mult .....EL si timp impreuna. Vorbeste-i despre ceea ce simti - nu-i va pica bine (stiu din experienta) dar trebuie sa insisti. Azi se supara, maine tace si asculta, dar poate poimaine vorbeste si el si saptamana viitoare chiar intelege........sau nu. Nu rabda, pentru ca atunci cand iti va ajunge la semn si vei izbucni, vei primi eticheta de nebuna si replici gen : Ce ai draga ce-ti veni acuma, dupa atata timp ? Pana acum nu te-a deranjat ? Cat am adus bani a fost bine ? samd Am vazut scenariul asta de cateva ori in viata.Faptul ca mai vrea copii cu tine arata ca te iubeste si mai aveti o sansa. Pentru asta merita sa incerci, altfel .....gura lumii doar pamantul o astupa. Bafta si intelepciune iti dorescAndreea, mama lu' TiberiuMicul PrintSpiritele mari discuta idei; oamenii normali discuta fapte; spiritele meschine flecaresc pe seama celorlalti.id="red">

[dulcetica]

Atunci cind ti-a creat un gol imens in suflet si oricum iti e indiferent totul,cred ca e momentul!

 

dulcetica

[criss]

lana draga,

 

Nu-mi vine sa cred ce aud...citesc.

 

Adica cum sa divortezi pentru ca lucreaza mult?

Spune merci ca lucreaza si tu poti sta acasa sa cresti copilul. Nu este usor sa cresti un copil , dar gandeste-te ca va ofera confortul necesar prin munca lui.

 

Noi, amandoi plecam de acasa dimineata la 7 si ne intoarcem seara la 8.

Asa ceva eu nu am mai auzit, crede-ma.

Serviciul este servici, casa casa...ca visezi la viata din studentie...cine nu viseaza, dar gata, a fost o perioada, trebuie constientizat ca se trage din greu...nimic nu se obtine usor in viata.

 

Nu te supara pe tonul meu ....dar nu mi se pare deloc corect cum judeci

 

O seara placuta si ganduri bune,

Criss

 

[marius]

Atunci cand sotia nu mai este sotie. Atunci cand lipseste femeia din ea. Atunci cand desi iti bati capul sa faci sa fie bine lipseste sustinerea morala. Atunci cand pretentiile depasesc posibilitatile. Atunci cand simti ca orice ai face niciodata nu e bine sau suficient sau corect. Atunci cand in mod inevitabil daca zici da vei fi sigur ca raspunsul ei va fi nu iar daca vei zice nu in mod sigur raspunsul ei va fi da. Atunci cand esti satul de cicaleala, atunci cand gasesti in loc de afectivitate doar cuvinte goale, atunci cand apare indiferenta fata de tine sau fata de lucrurile ce va inconjoara, atunci cand realizezi ca defapt chiar exista pe lume persoane de sex feminin carora le pasa si nu e vorba de sotie. Pot fi multe motive de a merge mai departe singur sau cu altcineva chiar daca nu te certi, chiar daca nu strigi, chiar daca nu esti violent, chiar daca sunt la mijloc copii. Si reciproca este valabila.

Partea dureroasa insa cred ca e in alta parte. Uneori apare divortul desi cuplul nu este pregatit pentru asa ceva. Uneori sentimentul cand te dai jos de pe un vapor pentru a te urca pe altul, e ca va fi daca nu de lux cel putin navigabil insa descoperim ca este o barja ruginita, si pe jumatate scufundata intr-un port pustiu si fara trafic.

 

Marius Pernes

home page - www.marius.rdsor.ro

[ruxij]

quote:Originally posted by criss

lana draga,Nu-mi vine sa cred ce aud...citesc.Adica cum sa divortezi pentru ca lucreaza mult?Spune merci ca lucreaza si tu poti sta acasa sa cresti copilul. Nu este usor sa cresti un copil , dar gandeste-te ca va ofera confortul necesar prin munca lui.Noi, amandoi plecam de acasa dimineata la 7 si ne intoarcem seara la 8. Asa ceva eu nu am mai auzit, crede-ma.Serviciul este servici, casa casa...ca visezi la viata din studentie...cine nu viseaza, dar gata, a fost o perioada, trebuie constientizat ca se trage din greu...nimic nu se obtine usor in viata.Nu te supara pe tonul meu ....dar nu mi se pare deloc corect cum judeciO seara placuta si ganduri bune,Criss

---

id="quote">id="quote">Subscriu!