Ajutor dupa nastere

[gabi_fer]

Creem vreau sa iti spun ca eu m-am descurcat f bine cu bb dupa ce l-am nascut . Am iesit din spital la doua zile dupa o nastere grea si o sarcina si mai grea. Cand mi-am luat copilul in brate totul a inceput sa merga ca pe roate. Cred ca dragostea ptr bb te ajuta f mult. Ar fi bine dc ar fi sotul acasa macar o sapt. Chiar dc nu este posibil eu sunt sigura ca te vei descurca. Nastere usora si bebe cumintel. Gabi si Alexandru-Ionut 19.04.2006

[blackpanterro]

Eu chiar dupa ca am nascut am ramas singura 2 saptamani ca sotul a plecat pe mare.Singura cuc cu un bebe de 3 zile... Daca eu am putut sa ies la capat.....si eu ma plang si ma vait de obicei si nimic nu imi convine....sunt sigura ca vei face fata tuturor problemelor legate de nou nascut si de viata in 3 :) Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)

[ramonuta]

Draga mea, stai linistita. Ai sa te descurci de minune! Eu m-am descurcat foarte bine singura(cu ajutorul sotului seara). Intr-adevar primele 2-3 zile dupa nastere m-am simtit foarte obosita dar pana am ajuns acasa mi-a trecut. Este uimitor ce resurse fizice si spirituale poate avea oa femeie odata ce ajunge mama. Eu n-am crezut ca voi avea putere sa ma descurc dar cred eu ca am facut-o destul de bine. Si daca imi permiti iti dau an sfat: incearca sa alaptezi cat mai mult bebe-ul. Economisesti o gramada de timp pe care alfel l-ai pierde cu spalatul, sterilizatul biberoanelor si cu prepararea laptelui. Nastere usoara si un bebe sanatos!

[sim_stoian]

La mine a venit mama in ziua in care am nascut si a stat 2 saptamani. Mi-a fost de mare ajutor atat in perioada in care am stat in spital, cat si dupa. Cat am fost la maternitate, mi-a adus ceaiuri si supe, mi-a facut curat acasa. Dupa ce ne-am externat, mi-a fost de un real ajutor in sensul ca mi-a facut mancare, cumparaturi, mi-a spalat, calcat. Eu am nascut prin cezariana, nu am avut probleme cu ridicatul din pat, dar oricum ma miscam destul de greu. Dupa ce a plecat, m-am descurcat bine cu bebe pentru ca deja trecuse perioada de acomodare si ne facusem un program cat de cat. Multa sanatate si nastere usoara! Sim si [copil] [url="http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=107323"]Stefan[/url] (25.08.2007) [url="http://community.webshots.com/user/sim_stoian"]Poze[/url] [url="http://b1.lilypie.com/V2z7p3.png"]BB Stefan creste [/url]

[m_monique]

eu am avut noroc ca am nascut aproapede craciun si sotul a putut sa stea mai mult pe acasa. in primele doua zile cand am ajuns acasa am chemat-o si pe soacra sa vina pe la noi sa calce niste haine si sa stea cu mine cand sotul era plecat. la mine nu era problema ca nu ma descurc, ci aveam ameteli si imi era teama sa nu cad prin casa. [mamica] [bebic] Andrei (16.12.2006) [url="http://photos.yahoo.com/micumonica"]poze[/url] [url="http://new.photos.yahoo.com/micumonica/album/576460762399536837"]botezul lui Andrei[/url]

[adita9]

Stai linistita. Te vei descurca cu bb. Eu am nascut prin cezariana si mi-am revenit f bine inainte de externare. Nevoie de ajutor vei avea la cumparaturi insa - copilul te imobilizeaza oarecum in prima perioada - nu e ca si cum ai putea sa-l iei dupa tine in supermarketuri [cool]

[tanima_i2002]

Daca nu ai incotro te vei descurca, daca are cine sa te ajute nu refuza ajutorul. Eu am vrut sa ma descurc singura si in afara de mandria de a ma fi descurcat singura nu am castigat nimic, decat nopti nedormite, durere de burta, de spate... Eu am ramas inca de a doua zi dupa ce am nascut cu copilul singura, sotul venea seara tarziu sauu la sf de saptamana, mai venea mama cand o sunam din cand in cand, dar a fost tare greu, abia ma ridicam din pat, copilul il ridicam si mai greu din patut, curatenia si mancarea era un chin. Parerea mea este ac daca are cine sa te ajute sa nu refuzi... Primele saptamani sunt mai grele ptr tine iar refacerea dupa cezariana nu este chiar floare la ureche, acum nu spun ca nu trebuie sa faci nici un efort, chiar este indicat sa faci efort, sa ridici copilul ca in felul asta pui muschii la lucru si se refac mai repede. Mamica lui Rares (15 oct 2006) [url="http://new.photos.yahoo.com/tanima_i/#page1"]poze diverse[/url] [url="http://new.photos.yahoo.com/tanima_i/album/576460762381183313"]Botez Rares[/url] [url="http://good-times.webshots.com/album/559430640ldFdZa"]7-8 luni[/url] [url="http://good-times.webshots.com/album/560120082pZkhoB"]Litoral 2007[/url]

[khrisu]

Depinde si de tine daca vrei si poti sa accepti ajutor. Eu spre exemplu in timpul sarcinii imi faceam probleme ca n-o sa ma descurc (n-am tinut in vita mea un copil atat de mic in brate) dar n-am luat in calcul un lucru : INSTINCTUL MATERN. A doua zi cum am ajuns acasa s-au infiintat la usa soacra, mama, matusa, cica sa ma ajute. Nici macar nu am putut sa le las sa-mi ia copilul in brate (pur si simplu mi se taiau picioarele daca il vedeam in bratele altcuiva decat ale mele sau sotului). N-au facut decat sa dea prin casa cu aspiratorul si sa stearga praful dupa asta le-am invitat frumos sa plece pt ca pur si simplu imi stricau echilibrul. Vizitele in primele saptamani mi-au facut mult rau in sensul ca nu puteam sa-l alaptez pe bb cand stiam ca am musafiri in casa. Intr-o seara cam la o saptamana am avut niste musafiri mai galagiosi si insistenti (o mamica incerca sa mi-l puna pe bb la san ca sa-mi arate ea cum e bine). Am cedat nervos..eram uda leoarca de transpiratie, bebele plangea cumplit de foame, eu deja ma luptam cu problema sfarcurilor care lipseau cu desavarsire si foloseam tetine de silicon, apoi am izbucnit in plans... Am pus mana pe pompa si m-am dus la baie sa ma storc.. si asa am creat un precedent..la urmatorii musafiri la fel am facut etc etc Si uite asa bb s-a obisnuit cu biberonul si la 7 luni jumate s-a intarcat definitiv. Am spus ca in viata mea n-o sa fac vizite proaspetelor mamici.

[Vivela]

Khrisu, imi pare rau ca ai trecut prin experienta musafirilor nepoftiti. Eu am avut noroc ca m-au lasat toti in pace, celor care se autoinvitau fie le spuneam direct ca sunt obosita, ca nu-mi arde de vizite sau le inventam motive sa nu vina. Asa ca dupa ce am venit din maternitate, m-am trezit singura cu omuletul meu (sotul nu a avut liber deloc, are propria afacere si nu putea lipsi). Nu mi-a fost teama niciun moment (desi inainte sa nasc, gandul ca o sa am in casa o fiinta asa fragila si 100% dependenta de mine ma inspaimanta). Si mai erau si prietenele "binevoitoare" care imi spuneau ca va fi foarte greu, ca nu voi reusi sa ma descurc singura [bang]. Eu am reusit pana acum (si sper ca si de aici inainte) si, din cate vad din postarile de aici, suntem multe in situatia asta. Deci, Creem, nu e cazul sa-ti faci probleme, te vei descurca singura fara niciun fel de probleme, mai ales ca in primele 2-3 saptamani bebe doarme foarte mult, si nu trebuie decat alaptat si schimbat, in rest, nu prea protesteaza. Dup-aia incepe sa se agite un pic mai mult, dar deja te obisnuiesti pana atunci. Mult succes iti doresc si nastere usoara. Gabi, [mamica]fericita de [url="http://good-times.webshots.com/album/559878184OSjEkI"]David scump[/url] [url="http://b1.lilypie.com/aPdxp3/.png"]Asa crestem noi[/url]

[Ioana13]

Eu am nascut foarte greu si pina la urma am ajuns la cezariana, dar am parte de un bebe foarte cuminte, primele 3 luni aproape nu a plins, si m-am descurcat doar cu mine si tati. Ceilalti parca mai mult te incurca.[huta] DAca bebele e cuminte, si daca e satul si sanatos - nu are de ce sa nu fie, cred ca se descurca orice mamica din primele zile [bum]. Si dupa cezariana cu cit esti mai activa cu atit te vindeci mai repede.. trebuie sa stai linistita doar primele 30 de ore...si in timpul asta te odihnesti si nu mai mergi la baie din 10 in 10 minute precum in ultimele saptamini ale sarcinii Ioana