nisipuri miscatoare

[She]

quote:Initial creeata de Elise

Amin constient, seara de seara, momentul in care trebuie sa ajung acasa.De ce?Il iubesc.Dar simt ca nu mai pot.In fiecare noapte ajung extenuata psihic de la un job unde trebuie sa zimbesc tot timpul.Si in fiecare noapte el ma asteapta in pat, la televizor, si cum intru incepe sa se jeleasca.Nu vrea sa iesim.Nu vrea sa uitam.Nu vrea sa facem altceva.Abia ma asteapta ca sa se vaite:"... in ce situatie sintem!""De ce ne trebuie atitea investigatii?!""De ce nu facem si noi copii ca toata lumea?""Cu ce ii mai crestem, daca dam toti banii pe 10 ani sa-i facem?""Daca nu reusim ?!""Eu ma simt foarte rau! Oare ce am ?""Daca o sa fiu concediat ?!"Si tot asa...Si imi spune asta mie.De parca eu nu stiu.Si nu sintem in acelasi rahat.Asteapta sa il sustin moral, pentru ca de obicei o fac.Acum constientizez ca el, de fapt, ca in multe alte dati, se bazeaza pe optimismul meu.Pe puterea mea de a ma culege de pe jos si de a o lua de la capat.Intotdeauna eu am fost cea care am zis "lasa...nu-i nimic...trecem peste!"Acum nu mai pot sa o zic.Abia mai am resurse pentru mine.Ma straduiesc sa imi refac echilibrul, si, cind zic ca am reusit, cad plocon in capul meu toate nenorocirile pe care mi le debiteaza el.Nu mai am puterea sa ne sustin psihic pe amindoi.Cum sa-i spun asta?Tendinta mea e sa evit sa mai discut.Incerc, astfel, sa ma apar.Dar nu e o solutie.Solutia e sa comunicam.Dar cum sa ii comunici unui barbat ca trebuie sa fie barbat?Daca el ma vede puternica, cum sa-l conving ca nu sint?Ca nu din rautate nu vreau sa il ajut - ci pur si simplu nu pot?Cum sa ii spun ca, daca se bazeaza pe mine, o sa ajungem la balamuc amindoi?Am incercat sa i-o spun asa... textual.Nu ma ia in seama.Nu isi vede decit deceptia lui - care probabil nici macar nu e provocata de lipsa unui copil, ci de sentimentul orgoliului ranit.Tace cinci minute si o ia de la inceput.Iar mie imi vine sa ma bag si in frigider, numai sa nu-l mai aud.Imi este GROAZA sa ma duc acasa....Il iubesc, dar o sa ma prabusesc cu el de git.Parca as calca pe nisipuri miscatoare, cu el agatzat de mine.Ce sa fac?!Elise

---

id="quote">id="quote">te vei prabusi cu el de git.Elise, draga mea draga, daca tu nu ii spui ce ne spui noua aici, prabusirea va fi numai si vina ta.Omul asta nu are de unde sa stie prin ce treci tu.este un simplu muritor de rind.Si ai dreptate, te vei goli si nu va mai ramine decit o coaja de nuca goala si vei ramine cu remuscarea si intrebarea "cum ar fi fost daca i-as fi cerut ajutorul"?vei putea cu trai cu intrebarea asta daca va despartiti?Eu nu cred.Vorbeste-i, dar nu acasa, evita locul unde se simte protejat si comod linga tine.Vorbeste-i si fa din el ce faci din noi aici:un bun prieten.Indiferent de reactia lui, vei stii ce drum sa apuci.Tine-te tare cumva chiar daca asta implica sa faci ceva impotriva firii tale, adica sa comunici cu el.daca dragostea nu merita, atunci ce merita?daca spui ca te poti aduna din bucati, nu poti face acest act de bravura sa discuti TOT cu el?Cred ca merita o sansa...da-i-o caci tu ai puterea asta.

[She]

quote:Originally posted by daniela_b

Eliseid="blue">, din felul tau de a scrie imi dau seama cita durere ai strins in rastimp. Uneori rezistenta cu orice pret in fata problemelor poate fi la fel de nociva asupra psihicului ca si renuntarea in solutionarea lor... Daca imi permiti sa-ti dau un sfat ( cu fundament in propria mea experienta dureroasa) acela ar fi ca trebuie sa luati o pauza, amindoi. In cazul meu pauza a insemnat plecarea de acasa, cind nu am mai putut duce, am lasat jos si satula de lupte interioare m-am hotarit sa-l parasesc. La momentul respectiv mi s-a parut singura solutie. Am fost hotarita sa merg pina la capat. Dar, ca prin farmec, faptul ca renuntasem la lupta incrincenata si am luat o pauza mi-a creat o liniste ciudata, m-a schimbat. Am avut mai mult timp sa ma gindesc la mine si in acelasi timp am putut sa fac in asa fel sa nu-mi mai pese de aspectele relativ banale ale vietii in doi. Nu te sfatuiesc sa renunti, te sfatuiesc sa te opresti si sa faci un pas inapoi ca sa studiezi problema in ansamblu.Cred ca nu ma fac bineinteleasa, azi nu am inspiratie...e una din acele zile in care nu-mi gasesc cuvintele.Promit ca revin.Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

---

id="quote">id="quote">Multumesc pt postingul asta..

[fatima]

elise, crede-ma, nu-i un pretext..e o chestie de orgoliu barbatesc..se simt mai putin cocosi, dupa cum zice "al meu".., si au nevoie sa o dovedeasca intr-un fel sau altul..el simte nevoia sa restabileasca "ordinea fireasca"... sa-ti spun cum gandeste:..adica nu e de ajuns ca tu castigi mai bine decat el, adica ii ranesti orgoliul o data, mai trebuie sa se ocupe si de treburile casnice, adica ii calci in picioare definitiv mandria..suna mai mult decat ciudat, stiu, dar asa e..

..stiu ce gandesti, si eu personal castig de vreo 2 ori mai mult decat el..muncind cam 10-12 ore pe zi..

..totusi, ai timp duminica 2-3 ore, nu? eu atunci fac curatenie..sau rupe-ti un pic din timpul DC..hai ca nu e un sacrificiu chiar asa mare..iar pentru o curatenie generala, cheama pe cineva sau pe mama ta intr-o zi cand e el la serviciu..nici nu trebuie sa stie..[;)]

..insist, stiu, dar insist pentru ca chiar vreau sa te ajut..si cred ca stiu exact ce simti..situatia e oarecum similara..dar tu stii mai bine ce vrei..eu stiu ca il iubeam mult, ca vroiam sa nu-l pierd si de aceea am "lasat de la mine"..

[Avalon]

Sunt de aceeasi parere cu Sheid="red">... da-i o sansa, Eliseid="red">, dincolo de cuvinte (am citit si postarile tale, si ale lui) se simte ca inca va iubiti... echilibrati balanta relatiei, va completati unul pe altul... Si poate impreuna veti rasturna toate pronosticurile medicilor! Eu asa va doresc, un copilas care sa va umple sufletul de bucurie!

 

*******************************

Este inutil sa fim mereu ingrijorati pentru ziua de maine fiindca fiecare zi vine cu problemele ei. La urma urmei, azi este ziua de maine pentru care iti faceai probleme ieri.id="size1">id="Comic Sans MS">id="navy">

 

[Elise]

quote:Originally posted by She

[te vei prabusi cu el de git.

Vorbeste-i, dar nu acasa, evita locul unde se simte protejat si comod linga tine.Vorbeste-i si fa din el ce faci din noi aici:un bun prieten.Indiferent de reactia lui, vei stii ce drum sa apuci.

Tine-te tare cumva chiar daca asta implica sa faci ceva impotriva firii tale, adica sa comunici cu el.daca dragostea nu merita, atunci ce merita?daca spui ca te poti aduna din bucati, nu poti face acest act de bravura sa discuti TOT cu el?Cred ca merita o sansa...da-i-o caci tu ai puterea asta.

 

---

id="quote">id="quote">

 

Sheid="red">, i-am spus tot ce am scris aici.

I-am aratat ce am scris, a si raspuns....

Vreau sa devenim prieteni, dar se eschiveaza.

 

Elise

[Elise]

Avalon,id="red">[flo],

asa e, ne iubm - dar fiecare in felul lui....

Curios, dar eu cred (si sper sa nu ma insel) ca pentru copii va fi un tata bun.

De ce cred asta?

Nu cred ca un om care e in stare sa adune toti catzeii si toate pisicile de pe strada, si sa il intereseze toti copii prietenilor si-ar neglija proprii "pui".

 

Deci, are capacitatea asta.

 

Cu mine nu o manifesta - si ma intreb daca e prejudecata, egoism, sau pur si simplu asa ma percepe, ca pe cea care trebuie sa aiba grija de el, nu el de mine ?!

 

fatimaid="red"> - asa e, as putea sa fac demonstrativ mai mult, dar daca asta nu face decit sa ii confirme pretentiile? Pe care in final oricum nu le pot satisface in totalitate?

 

Elise

[She]

FATIMA, esti un deliciu la citit.Cine spune ca nu exista cyberfeeling minte sau ..SAU:)

 

Elise, acum am citit tot.

Sotul tau pare sa fie deprimat.Citeste bine ce scrie fatima, dar BINE!Si asta pt ca tu pari sa-ti iubesti jumatatea.Elise, crezi ca-ti poti imagina ce inseamna sa nu poti avea copii?Nu cred.Nu ai cum.

Intreaba-l pe el.L-ai luat de mina vreodata sa-i spui ca nu-l judeci?pt infertilitatea lui?Ce crei ca simte cititnd faptul ca tu muncesti, tu dregi, tu faci, etc etc, iar el ?munceste la un "roman", platit mai slab, infertil este si vrea copii si face un efort raportat la EL, totul nu se raporteaza la tine Elise draga fata draga.

e clar ca va iubiti.sau este clar ca aveti forta sa gasiti unul spre altul un drum.Situatia e tensionata si cred ca nu numai el dar si tu esti incarcata de tot ce se intimpla.esti cumva o femeie rasfatata?fericito, sa te bucuri pt asta, ai grija ca nu toti barbatii rasfata.Se plinge?Se pare ca are motive.Pune-te in locul lui cumva.Ia aer, rasufla, vezi daca poti sa te rupi de tine si sa fii un El.Cred ca ai putea.Asa cum gindesti, ai putea.esti perfecta?daca nu esti, ce crezi ca-l face sa citeasca aici contrar parerii tale sau contrar faptului ca tu ai spus ca nu-l intereseaza?

Cred ca ti-ai pierdut rabdarea(pe drept cuvint) si ar fi bine sa respiri putin.

Tu chiar il mai iubesti?esti sigura?ca daca l-ai iubi, sincer, tu te certi cu el cind el iti spune ca este nefericit, pt ca ce faci tu cu el face el cu tine.Nu cumva sinteti foarte asemanatori?As zimbi dar nu stiu sa folosesc emoticoanele astea fir-ar sa fie!!Sinteti la fel Elise si ASTA ar trebui sa te ajute, este ca o arma de care trebuie sa te folosesti!

 

Curaj, nu te lasa si nu cade in vaicareala.Tu mai poti, si el mai vrea.E suficient.

[Avalon]

quote:Originally posted by Elise

Avalon,id="red">[flo],asa e, ne iubm - dar fiecare in felul lui....[:D]Curios, dar eu cred (si sper sa nu ma insel) ca pentru copii va fi un tata fantastic.De ce cred asta?E foarte atent si gijuliu, chiar devotat as spune, cu cei mici sau lipsiti de ajutor. Nu cred ca un om care e in stare sa adune toti catzeii si toate pisicile de pe strada, si sa il intereseze toti copii prieteilor si-ar neglija proprii "pui".Deci, are capacitatea asta.Cu mine nu o manifesta - si ma intreb daca e prejudecata, egoism, sau pur si simplu asa ma percepe, ca pe cea care trebuie sa aiba grija de el, nu el de mine ?!Elise

---

id="quote">id="quote">Fata de tine nu maifesta aceeasi atitudine protectoare pt ca esti o femeie puternica si probabil ca este putin coplesit de personalitatea ta... relatia ta semana foarte mult cu a mea, de aceea imi permit sa emit aceasta afirmatie, sotul meu este pur si simplu derutat si nu stie cum sa se comporte atunci cand eu solicit sa aiba grija de mine asa cum ai avea de un copil... pur si simplu nu poate concepe ca eu am nevoie de asa ceva, pt ca 99% din ceea ce am realizat in viata a fost prin forte proprii... Cum as putea sa-l fac sa inteleaga ca acum, in situatia in care sunt (in care suntem) de a nu putea avea copilasul dorit am nevoie de 'dadaceala'... Nu intelege... L-am obisnuit ca sunt femeia puternica, care obtine tot ceea ce doreste...Eu cred ca sotul tau are tendinta de a se plange de teama... cred ca dintr-un mecanism psihologic cere atentie tocmai pt a-ti distrage atentia tie de la problema esentiala cu care va confruntati acum... i-e teama sa nu clachezi...*******************************Este inutil sa fim mereu ingrijorati pentru ziua de maine fiindca fiecare zi vine cu problemele ei. La urma urmei, azi este ziua de maine pentru care iti faceai probleme ieri.id="size1">id="Comic Sans MS">id="navy">

[She]

Ok.ca acum ajuns cumva la final(in ce ma priveste)

Cred ca treaba sta cam asa.Elise, daca tu simti ca ai facut tot, dar absolut tot ce se putea face si ca nu mai ai energie, ca te pierzi, ca suferi, ca te schimbi, atunci draga mea, rupe-te.

Imi permit(sper cu acordul tau) sa-ti spun urmatoarele lucruri, cu MARE DRAG:

ALEGE!

Il cunosti.Il stii in toate felurile.Stii ce poate si ce nu.Hotaraste-te, avind in vedere ca situatia nu mai poate continua asa, daca mergi mai departe si mergi pe calea lui si te pui in locul lui si o REZOLVI, sau..SAU!! RENUNTA!SAU NU.

Daca te hotarasti sa mergi mai departe cu lupta pt a regasi ce ati avut, fa-o ca lumea!Nu jumate de drum ca vei innebuni si tu si el.Si nimic nu iese din jumate de masura cind e vorba de o familie si de sentimente.Totul sau nimic.Accepta si taci, sa nu te mai plingi, sa-l ti de mina, sa mergi pina la epuizare!daca asta alegi TU!100%!!!Fara obiectii, fara suspine, fara reprosuri caci deja suferiti amindoi.Mergi pe linia lui pina vei afla daca se merita sau nu si crede-ma, vine ziua cind vei stii daca s-a meritat sau nu.Important este sa nu ramii cu intrebari!Esti in stare?

Daca alegi ca nu mai vrei, nu mai rezisti si ca motivele sint logice din punctul tau de vedere, si excluzi mindria, batalia cine are dreptate, excluzi ca ai avgea si tu parte de vina, atunci lasa-l si du-te..prefera un prieten decit un dusman.O iubire ce se transforma in durere este cumplita cind iubirea moare.

Alege alba sau neagra.dar ai grija ca ceea ce alegi, va trebuie dus la capat ca la armata!ori ca el, ori ca tine.Ca asa va terminati amondoi

Parerea mea?va iubiti.va vreti.Nu renunta inca dar renunta la ambitie.Pt un om de linga tine pe care il iubesti(daca esti sigura de asta) merita sa calci peste orgoliu, fa-o inainte sa nu fie prea tirziu.Bafta!

[Avalon]

Inca ceva: un barbat care isi face cont pe forumul pe care sotia lui isi deschide sufletul este un barbat caruia ii pasa de relatia voastra... parerea mea... si printre randuri (reprosuri) citesc dragoste... Cred ca relatia poate fi salvata cu putin tact si prin comunicare.[flo]

 

*******************************

Este inutil sa fim mereu ingrijorati pentru ziua de maine fiindca fiecare zi vine cu problemele ei. La urma urmei, azi este ziua de maine pentru care iti faceai probleme ieri.id="size1">id="Comic Sans MS">id="navy">