nisipuri miscatoare

[Elise]

Cred ca sint foarte multe cazuri expusa aici in care femeia, mama, sotia, are ca principala preocupare casa.

Si, da, se "plafoneaza".

 

Dar se plafoneaza pentru oamenii pe care ii iubeste, si-a creat universul ei in care se simte bine, si-a asumat acest rol si e fericita cu el, se simte in siguranta.

 

Mama mea a fost acest tip de femeie.

"Mama" lui - femeia care l-a crescut - a fost la fel.

 

Am crescut amindoi intr-un mediu cald, in care veneam acasa si gaseam intotdeauna pe cineva care ne deschidea usa, ne aseza masa si ne asculta "aventurile" de peste zi, neconditionat....

 

Uneori si mie mi-e dor de asta.

Si am 30 de ani.

Uneori si eu ma duc la mama, dupa job, cind el nu e acasa, numai din dorinte de a ma simti din nou 5 minute copil.

Si ma intimpina la fel. Ca acum 20 de ani.

Sint tot copilul ei.

 

El nu mai are unde sa se duca, si il inteleg.

Cind a murit cea care i-a fost cu adevarat mama, s-a destramat tot universul lui.

Si era pusti cind a inceput sa vina acasa fara sa il mai intimpine nimeni.

A ramas, probabil, cu nostalgia acelor timpuri, si acelei familii.

 

Deci, inteleg ce simte.

Dar unele vise sint realizabile, altele nu.

Imi e frica de faptul ca a cautat - si cauta in continuare la mine - ceva ce nu sint eu. Un rol pe care nici eu, nici el nu putem sa-l jucam.

Si imi e teama ca nu iubeste si nu accepta ceea ce sint, ci doar ceea ce isi imagineaza el ca ar trebuie sa fiu, sau ca o sa devin, in timp.

 

Traieste prea mult in trecut.

Si percepe prea putin prezentul, situatia de acum, raporturile in noua familie, diferita de familiile noastre, de baza.

 

Elise

[Victoria]

Am vorbit cu multe prietene care, atunci cand si-au anuntat sotii ca vor sa aiba sau k vor avea un copil, unii au intrat intr-un soi de panica: nu va mai fi el copilul nr.1 din casa, cel alintat si rasfatzat, va avea competitie, si inca una serioasa...Unul chiar a recunoscut deschis asta...

Stiu ca multi sunt gelosi pe timpul care se aloca subit numai pentru bebe, timp care pana acum era pentru ei...

Si, asa cum a spus cineva pe la inceputul subiectului: te simti pregatita sa ai grija de 2 copii?

 

V

 

veni, vidi, Victorie!

[ruxandra_sb]

quote:Originally posted by Elise

Cred ca sint foarte multe cazuri expusa aici in care femeia, mama, sotia, are ca principala preocupare casa.Si, da, se "plafoneaza".Dar se plafoneaza pentru oamenii pe care ii iubeste, si-a creat universul ei in care se simte bine, si-a asumat acest rol si e fericita cu el, se simte in siguranta.

---

id="quote">id="quote">In ultimul numar din National Geographic, am gasit ceva apropo de femeile dedicate total familiei, care in viziunea unora nu fac ... mai nimic (este vorba de femeile de evrei libavici):In Tora, femeile sunt numite akeret ha-bahyit, temelia caminului. Asta nu inseamna spalatul vaselor, ci educarea copiilor nostri cu privire la tot ceea ce credem despre viata. In asta consta esenta a ceea ce este o mama.id="size3">Cum spuneai si tu, sa creezi acel mediu cald, sa creezi un camin adevarat...Mi-ar placea sa ajung, intr-o zi, o astfel de femeie. Pentru ca, sincer, mi se pare mult mai greu&solicitant. Sper sa ma ajute convingerea ca ai mei oameni dragi vor profita enorm mai mult daca ma dedic lor, decat unei slujbe; indiferent cat de interesanta/banoasa ar fie ea. Iar pt neplafonarea mea, am eu planuri. id="size1">Ruxandra & Matei (4 ani) & sotul drag

[Rufus]

Cam naspa sa-ti formezi o idee si sa vezi si parerea celuilalt, desi banuiam ca ar avea si dansul ceva de spus. Poate ca in primul moment ai tendinta sa le spui sa se duca sa se maturizeze un pic, dar daca oamenii vor si alte pareri, ce-i rau in asta? Ganditi-va ca multi nu accepta nici o alta parere...

Elise, eu continui sa-ti spun ca acordarea de atentie problemelor lui nu este un lucru injositor. Desi poate altfel se crede, intre doi soti nu exista competitie. Nu stiu cine a hotarat ca femeia face mancare sau curat, dar evident nu se mai respecta asa ceva de multa vreme. Iar daca un barbat este absurd sa ceara asa ceva, in pofida faptului ca femeia nu are timp, la fel de absurda este si femeia care sare de fund in sus cu replica "eu nu sunt servitoare".

In casnicie nimeni nu este servitor. Menajul este insa un subiect delicat si multe fete se simt amenintate atunci cand li se cere asa ceva.

Cat am fost singur cu fata mea mi-am luat o menajera. Ma depaseau problemele casei, plus serviciul. Dupa ce m-am insurat, am pastrat-o; Tora era gravida, plus ca aveam nevoie de mai mult timp sa petrec cu ea. S-a mirat mai multa lume de aceasta alegere, insa asa am considerat eu. Tora nici macar nu mi-a sugerat asa ceva. Dar i-am spus si ei si va spun si voua: niciodata casa nu arata mai bine ca atunci cand are ea timp sa faca ordine si nu exista mancare mai buna ca cea facuta de ea. Asa mi se pare mie. Printre noianele de acuze aduse sotului tau, o singura fata (sper sa nu gresesc) a sesizat aceasta nevoie barbateasca. Aceea de a fi "alintat" de cea pe care o iubesti. Nu le poti avea pe toate in viata, sunt deja batran ca sa stiu acest lucru, dar daca ar fi dupa mine, n-as manca altceva decat ce gateste iubita mea.

Au fost destule subiecte, unul chiar recent, cariera sau casnicia- care-i mai importanta? Toata lumea- ca sa le imbini, si una si alta, dar de fapt nu vrem sa cedam punctul de vedere personal.

Elise, pastrandu-ti punctul de vedere, nu-ti vei salva casnicia. Acum esti mult prea pornita si nici cu dragostea nu stiu cum mai stai.

N-am spus nimic despre postarile sotului tau. Iti aduce acuze grele si explica exact invers spusele tale. Nu stiu care are dreptate si de aceea nu ma risc.

Dar in acest moment nu faceti copii. Ei nu vor rezolva problema voastra.

 

poze multe cu noi

 

 

"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[conchita]

quote:Originally posted by Elise

conchita, eu chiar cred ca discutia asta a luat-o pe o panta ilara.De la "de ce nu ne mai intelegem" a ajuns la "de ce nu spal mai multe farfurii".Raspunsul ar fi simplu: daca asta e variabila in mariajul nostru, nr. de farfurii, prefer sa renunt.Inseamna ca e o casa pe care as putea sa o salvez, dar nu merita salvata.Daca pentru barbatul meu iubirea= nr. de "indatoriri casnice" pe care le indeplinesc si cit m-a dresat in sensul asta, raspunsul e simplu: "wrong person".N-am nimic cu a face toate kestiile astea.Dar am o mare problema cu modul de abordare.Nu sint spalator de vase.Si fericirea mea nu depinde de asta.Daca am ajuns aici, inseamna ca fara sa stiu am luat undeva o decizie proasta.Indraznesc sa sper ca a postat asta din dorinta de manipulare.Daca nu vrea sa manipuleze si chiar asa gindeste, atunci a fost ghinionul nostru.Cu asemenea mentalitate nu negociez.Eliseid="red">id="Tahoma">

---

id="quote">id="quote">Elise , nu negocia nimic, mama draga. da ordine si asteapta tu sa le execute el, pana la Pastele Cailor. chiar nu vad ce e asa de degradant sa ITI speli farfuria in care mananci. si de ce esti refractara la ideea de a imparti treburile gospodaresti. asta mi s-a parut bizar, ca astepti intelegere, dar nu o oferi...ma rog, parerea ta, viata ta, tu faci ce crezi ca e mai bine pentru tine. ne-ai cerut sfaturi si pareri si m-am exprimat si eu dupa cum m-am priceput. sincer va doresc sa va fie bine. [flo]

[Elise]

quote:Originally posted by Rufus

Cam naspa sa-ti formezi o idee si sa vezi si parerea celuilalt, desi banuiam ca ar avea si dansul ceva de spus. Poate ca in primul moment ai tendinta sa le spui sa se duca sa se maturizeze un pic, dar daca oamenii vor si alte pareri, ce-i rau in asta? Ganditi-va ca multi nu accepta nici o alta parere...

---

id="quote">id="quote">Poate ar trebuie sa ma maturizez.Si sa nu-i mai cer parerea a doua oara, daca scoate atitea prostii pe gura.

quote:Elise, eu continui sa-ti spun ca acordarea de atentie problemelor lui nu este un lucru injositor. Desi poate altfel se crede, intre doi soti nu exista competitie. Nu stiu cine a hotarat ca femeia face mancare sau curat, dar evident nu se mai respecta asa ceva de multa vreme. Iar daca un barbat este absurd sa ceara asa ceva, in pofida faptului ca femeia nu are timp, la fel de absurda este si femeia care sare de fund in sus cu replica "eu nu sunt servitoare".

id="quote">id="quote">Nu stiu daca ai citit postarile mele - eu n-am spus ca nu sint servitoare, ci:1- n-am suficient timp de casa2- nu consider ca asta e cel mai important aspect al relatiei noastre.

quote:Cat am fost singur cu fata mea mi-am luat o menajera. Ma depaseau problemele casei, plus serviciul.

id="quote">id="quote">De ce pe tine te puteau depasi problemele casei + serviciul, si pe mine nu ma pot depasi?!Probabil aveai acelasi tip de serviciu ca si al meu.

quote:S-a mirat mai multa lume de aceasta alegere, insa asa am considerat eu. Tora nici macar nu mi-a sugerat asa ceva.

id="quote">id="quote">Oare de ce s-o fi mirat asa multa lume?

quote:Elise, pastrandu-ti punctul de vedere, nu-ti vei salva casnicia. Acum esti mult prea pornita si nici cu dragostea nu stiu cum mai stai. N-am spus nimic despre postarile sotului tau. Iti aduce acuze grele si explica exact invers spusele tale. Nu stiu care are dreptate si de aceea nu ma risc.Dar in acest moment nu faceti copii. Ei nu vor rezolva problema voastra.

id="quote">id="quote">"Acuzele alea grele" care sint?Ca nu-i spal si nu-i calc?Mi se par de gradinita, nu grele.Si cu dragostea stau acceptabil, din moment ce incerc inca sa lupt cu prejudecata asta sinistra... ca barbatul vineaza si femeia sta in pestera. Imi repunga stilul asta de oameni, iar faptul ca eu stau cu unul demostreaza ca inca nu cred ca asa gindeste, ca asta e principala lui problema.In ce priveste copilul - O SA IL FAC, nu stiu daca e cazul sa spun "o sa-l facem".Misogismul e kestie de educatie, nu e genetic.Ruxandraid="red"> - n-am facut teoria jobului versus casnice.Crede-ma ca sint destul de blazata si de satula eu insami de stress, oboseala, delegatii, suturi in fund, ipocrizie, politica, si alte chestii care totalizate dau o paine. In genere, imi place ce fac, dar si eu as lua o pauza. N-am nimic cu femeile care prefera sa nu aiba un serviciu.Maica-mea asta a facut, si, cum am spus mai devreme, si eu duc dorul perioadei in care ma astepta acasa cu masa pusa. Pe de alta parte, ma indoiesc ca tu ai sta acasa daca si barbatul tau ar munci din an in paste.Ca sa stai acasa iti trebuie un provider.Providerul sint eu, pentru noi 2. N-am insistat pe asta, nu vreau sa-l jignesc mai mult de atit, desi as putea sa o fac - nu asta e scopul.Elise

[Elise]

quote:Originally posted by conchita

 

Elise , nu negocia nimic, mama draga. da ordine si asteapta tu sa le execute el, pana la Pastele Cailor. [flo]

---

id="quote">id="quote">

 

Conchitaid="red">,

 

Daca asta ia inteles tu...ca eu sint satrapul care nu face nimic da' da ordine si el le executa... multumesc pentru sfaturi si ne mai auzim!

 

Elise

[ruxandra_sb]

quote:Originally posted by Elise

prejudecata asta sinistra... ca barbatul vineaza si femeia sta in pestera.

---

id="quote">id="quote">

 

Din pacate/fericire cam asta s-a facut cateva zeci de mii de ani la rand; iar ultimii treizeci-patruzeci de ani nici nu cred ca se simt, acolo in esentza.. [parerea mea]

_________________

 

Nu ti-am spus sa stai acasa; nici eu nu sunt sigura daca voi reusi.

Cumva au fost mai mult gandurile mele, doar ti le-am impartasit; in nici un caz n-am vrut sa le impun.

 

P.S. Normal ca daca este sa fie impartite sarcinile pe stil "vechi"=> unul tine casa/celalalt aduce papa. Si tinut casa nu exclude o menajera .

 

Ruxandra & Matei (4 ani) & sotul drag

[Victoria]

Eu tot nu inteleg...Elise se plange de aspectul comunicarii in cuplu, spune clar ca ii lipseste, ce are nevoie, iar Calin ii tot da cu " nu isi spala farfuria".

 

Da-o in ma-sa de farfurie( scuze) dar nu asta mi se pare a fi problema lor in cuplu, ori el nu raspunde la nici una din problemele povestite de ea.Si sar sfaturile cu " da' spala-ti draga farfuria, ca n-oi muri" - ceea ce, tehnic, e adevarat, dar nu vad cum o sa rezolve asta problemele lor.Deci, lui ii convine ca ea lucreaza din greu " la o multinationala" si aduce banu' acasa, si e desteapta, etc, asta e ok. Singura lui problema e cu farfuria ei...de ce nu raspunde la cele de mai jos?id="blue">

 

" De ce?

Il iubesc.

Dar simt ca nu mai pot.

 

In fiecare noapte ajung extenuata psihic de la un job unde trebuie sa zimbesc tot timpul.

 

Si in fiecare noapte el ma asteapta in pat, la televizor, si cum intru incepe sa se jeleasca.

 

Nu vrea sa iesim.

Nu vrea sa uitam.

Nu vrea sa facem altceva.

 

Abia ma asteapta ca sa se vaite:

 

"... in ce situatie sintem!"

"De ce ne trebuie atitea investigatii?!"

"De ce nu facem si noi copii ca toata lumea?"

"Cu ce ii mai crestem, daca dam toti banii pe 10 ani sa-i facem?"

"Daca nu reusim ?!"

"Eu ma simt foarte rau! Oare ce am ?"

"Daca o sa fiu concediat ?!"

 

Si tot asa...

 

Si imi spune asta mie.

De parca eu nu stiu.

Si nu sintem in acelasi rahat.

 

Asteapta sa il sustin moral, pentru ca de obicei o fac.

 

Acum constientizez ca el, de fapt, ca in multe alte dati, se bazeaza pe optimismul meu.

Pe puterea mea de a ma culege de pe jos si de a o lua de la capat.

Intotdeauna eu am fost cea care am zis "lasa...nu-i nimic...trecem peste!"

 

Acum nu mai pot sa o zic.

Abia mai am resurse pentru mine.

Ma straduiesc sa imi refac echilibrul, si, cind zic ca am reusit, cad plocon in capul meu toate nenorocirile pe care mi le debiteaza el.

 

Nu mai am puterea sa ne sustin psihic pe amindoi.

 

Cum sa-i spun asta?

Tendinta mea e sa evit sa mai discut.

Incerc, astfel, sa ma apar.

Dar nu e o solutie.

 

Solutia e sa comunicam.

Dar cum sa ii comunici unui barbat ca trebuie sa fie barbat?

Daca el ma vede puternica, cum sa-l conving ca nu sint?

Ca nu din rautate nu vreau sa il ajut - ci pur si simplu nu pot?

"

 

veni, vidi, Victorie!

[Mirunaa]

Singurul repros al sotului tau, Elise, este ca nu-ti speli farfuria din care mananci.Ti s-a spus sa faci "efortul" , ca sa-ti salvezi casnicia de a-ti spala farfuria.De ce nu ti se spune sa faca sotul tau "efortul" da a accepta o menajera?

 

Cand va veni si copilul veti avea si alte discutii de genul...trebuie sa stai cu copilul acasa cel putin doi ani...pentru ca asa face o mama responsabila....Eu cand am facut cel de-al doilea copil i-am spus foarte clar sotului meu ca stau acasa cu cel mic numai 4 luni, cat il alaptez.Faptul ca m-am intors la serviciu(un serviciu bun) nu m-a transformat intr-o mama denaturata ci doar intr-una foarte solicitata.

 

Intre voi e ca o joaca de copii incapatanati.Si cand te gandesti ca totul s-ar rezolva de la simpla angajare a unei menajere....Hmmmm!

 

Elise, esti o femeie demna de admiratie!

 

Toate cele bune!

 

M.P