Cum trecem peste o despartire dureroasa?

[bubu0505]

Este bine sa faci ce-ti spune inima ta, si asta atunci cand te uiti in ochii copilasului tau. Eu am trecut printr-o astfel de situatie, nu chiar asemanatoare, dar la fel de dureroasa. Eram cu 2 saptamani inainte de a naste.Este greu sa te hotarasti, stiu, si asta pentru ca il iubesti, mai ales ca este tatal copilului tau si sunt multe lucruri care va leaga. Important este ca aveti un copil pe care altii si-l doresc si nu-l pot avea. Este ceva dumnezeiesc pe care nu-l putem ignora. Aveti rabdare pana face copilasul aproape 2 ani. O sa va uneasca el pentru ca el traieste din relatia voastra.Simte tot ce se intampla intre voi.Un sfat: incearca sa-ti acorzio si tie putin timp.[canada][gravi]

[aniela23]

Mara, stiu ca nu o sa iti placa ce o sa iti spun dar vreau sa te ajut sa fii realista.Nu stiu povestea in amanunt pt ca nu am avut timp sa citesc toate mesajele dar dupa ceea ce scrii s-ar parea ca el te apreciaza si nu vrea sa te faca nefericita dar din pacate flacara iubirii s-a stins, iar inimii nu-i pot comanda pe cine sa iubeasca.Am avut o data un prieten care era extraordinar, dar dupa 4 ani impreuna am incetat sa-l iubesc, nu stiu de ce, nu imi gresise cu absolut nimic, efectiv reactia chimica dintre noi s-a stins si desi ma rugam in fiecare zi sa ma reindragostesc de el pt ca era si inca mai este un om MINUNAT efectiv inima nu a mai vrut sa ma asculte.Fiintele umane sunt conduse de hormoni, si probabil degeaba isi zice el ca esti mama copilului lui si viata lui ar fi mult mai linistita daca ar ramane cu tine daca hormonii lui ''urla'' dupa partenera lui de afaceri.Sa presupuneam ca s-ar intoarce la tine , ca si-ar gasi in adancul inimii ceea ce l-a facut sa te iubeasca odata,nu o sa fii niciodata fericita pt ca intensitatea sentimentelor lui nu o sa fie la fel iar tu o sa simti asta, o sa-ti pierzi increderea in tine, increderea in el deja ti-ai pierdut-o, cred ca sincer ti-ai transforma existenta intr-un chin.Eu cred ca ceea ce trebuie sa faci e sa te rupi de el cu totul.Stiu ca problema banilor e dificila dar pune-ti sanatatea psihica pe primul loc si fa-l si pe el sa inteleaga ca trebuie sa ramai intreaga la cap sa poti sa cresti copilul.Dupa ce se muta vorbeste cu el doar strictul necesar, doar ce e legat de copil, stiu ca o sa simti nevoia de multe ori sa il suni sa ii spui ca il iubesti, etc, dar incearca sa fii tare, o sa vezi cum te intaresti cu fiecare saptamana care trece.GATA, NU MAI PRELUNGI COSMARUL.Zi-i sa se mute si incepe o noua viata, s-ar putea sa fii uimita de ce-ti poate oferi aceasta

[dicirstea]

Si pentru asta te felicit Bravo tie ca ai reusit sa treci peste atatea vicisitudini, ai invatat din ele si inteleg ca acum te respecti pe tine insati intr-atat incat nu vei deveni niciodata victima unor asemenea barbati.

quote:

---

---

Multumesc pentru aprecieri, nici nu stii cat de greu mi-a fost sa ajung aici si sa sper si eu sa nu se mai intample. Dar de multe oi nu depinde totul de noi. Chiar daca avem puterea de a face ceea ce trebuie (rational) trebuie sa avem si vointa sa facem lucrurile respective. Nici eu nu ma recunosc cat de tare m-am schimbat! Eu evit sa ma cert cu cineva ca stiu ca la nervi poti spune lucruri pe care sa le regreti, dar sunt momente in care e imposibil sau inutil sa mai faci ceva. Pentru ca stiu ce rau este, mi-as dori ca nimeni sa nu mai fie nevoit sa treaca prin asa ceva, si daca as putea sa invat sau sa ajut toata lumea care are nevoie, o fac cu cea mai mare placere. Macar asa sa am sentimentul ca nu am suferit degeaba! [gravi] [zz]

[gianina_calu]

Off topic: Iti multumesc pentru sfat foarte mult Felicia. Anul trecut am stat cateva luni in Belgia (Bruxelles) cu sotul meu si de asemenea m-am adaptat foarte bine acolo, ne-a placut enorm din mai toate punctele de vedere, deci am avea un reper pentru comparatie, insa aici sunt putine aspecte care sa ne placa, iar partea cu prieteniile si faptul ca ne simtim straini aici vine ca o completare. Si ca sa fiu mai specifica noi am plecat din Romania spre ceva mai bun, care nu l-am gasit aici. Nemultumirile noastre vis-a-vis de RO nu sunt asa de multe, in orasul din care venim noi (BRaila) ne-am simtit bine, nu ne-a impins situatia financiara sa venim aici, ne era bine si in RO. Iar daca ma gandesc la copil, cred ca si in RO ii putem oferi o educatie buna si peste ani cu siguranta lucrurile se vor schimba si acolo. Cred de asemenea, ca trebuie sa aibe si parinti fericiti ca sa fie si el fericit! Multumesc inca o data! Mama de Radu mic si scump

[bebetica]

Mara !!!!!!! Oamenii se pot schimba radical intr-o zi fara sa dea explicatii ... acesta este marele adevar .... , faptul ca tu esti o persoana care nu-si poate schimba brusc coordonatele, functie de interventia diversilor factori exteriori, depinde de natura ta psihologica, depinde de educatia pe care ai primit-o, de felul in care vezi viata si familia. Stiu ca ai vrea cu incapatanare sa intelegi de ce si cum si pentru ce, dar ... nu ti-ar folosi, Esti convinsa ca "el" mai are sentimente inca pt. tine dar de mica intensitate, si stii ca in schimb simte compasiune si detasare, pentru ca e clar se simte atasat de altcineva. Tu stii toate aceste lucruri, dar ti-e frica sa le privesti in fata. Faptul ca pana acum te-ai implicat in aceasta relatie (din care ai si un copil), fara ca sa ti-se acorde respectul necesar, adica sa fii luata in casatorie, este un mare semn de intrebare, pe care trebuia sa ti-l pui cu multa vreme in urma. Am convingerea ca "el" (nu stiu cum sa-l definesc din pacate) privea relatia voastra doar ca "interesat" , iar tu erai doar "tolerata". Acum cand relatia ar fi trebuit sa capete consistenta datorita copilului vostru, "el" continua sa fie indiferent, tolerant si obraznic, atat fata te tine cat si fata de copil, prin comportamnetul oscilant, fara sa mai luam in discutie "interesanta si deschisa lui colaborare cu presupusa lui asociata". Stiu ca doare ce am scris mai sus, DAR .... acest trai este nociv pentru tine dar si pentru copil ..... fugi, alearga cat mai departe de acest om care-ti perturba viata. Distanta, lipsa comunicarii si uitarea te vor pune pe linia de plutire. Incet, incet vei gasi un drum, cu urcusuri, cu cobarasuri, dar vei fi linistita ca sa te poti concentra sa mergi mai departe. Copilul are nevoie de o mama calma, vesela, atenta si iubitoare. Intr-o zi tatal copilului va realiza cata bucurie si implinire a pierdut ...... si nu va fii decat umbra propriei sale singuratati. In cazul "lui" viata, nu e viata cand este formata din franturi sporadice de bucurie, atunci cand cersesti un zambet fortat propriului copil, Viata inseamna ca Dumnezeu ti-a daruit ceva, dar e vina ta ca n-ai vrut sa traiesti la maxim intensitatea darului primit. Pe tine te asteapta in schimb multe bucurii alaturi de copilul tau, atat de multe bucurii incat ai sa simti ca te umpli si esti gata sa explodezi de fericire ... viata iti va fi intensa dar dulce, vei fi in priza tot timpul, dar te vei relaxa instantaneu cand iti vei atinge obrazul de cel al copilului tau si vei fii inundata de inocenta privirii lui calde. Nu esti singura femeie care trece prin asa ceva, si asta nu trebuie sa te incalzeasca, dar drumul tau este unic si numai tu il poti trasa. Iti scriu din experienta, inca mai doare si inca mai am multe de uitat dar .......... trebuie sa fim categorice in fiecare moment si trebuie sa fim foarte sigure pe noi. Nu merge unde te duce drumul, mergi pe unde nu exista drum si lasa tu o urma. Ralph Waldo Emerson Sa auzim numai de bine ............ ioana .... Ioana si al ei STEFAN DIMITRI ....... (4.5 anisori) http://share.shutterfly.com:80/action/welcome?sid=9AatGLFo3asjq

[elenus210784]

Zicea cineva la un moment dat ca dupa o despartire pe care tu n-ai vrut-o si ai vrea sa ti se ofere a doua sansa exista 2 variante: una sa te dai peste cap si sa-i arati fostului ca tot tu esti cea mai buna si astfel sperand ca el sa se impace cu tine intr-un final si a doua sa incerci o data de doua ori dar daca vezi ca nu se poate si el nu intelege sau pur si simplu nu vrea sa inteleaga sa fugi mancand pamantul cat mai departe de el. Acum din ce au scris fetele aici rezulta ca cea de-a doua varianta e cea mai viabila, dar ma intreb prima varianta a dat la cineva rezultate? Evident ca intreb cu un scop. Ma aflu in situatia asta si nu stiu ce sa fac: sa mai lupt (desi de vreo 7 luni tot asta am facut) sau sa o las balta? Doar ca pur si simplu nu reusesc sa inteleg, iar el refuza categoric sa discutam despre. M-a iubit,a tinut f mult la mine, dar au existat in ultimele 2 luni ale relatiei si unele divergente, multe din simple prostii. In aceasta perioada relatia s-a racit si stiu ca vinovati am fost amandoi. Eu am avut o stare de deprimare si plangeam aiurea la fiecare vorba de-a lui aruncata in vant si care ma deranja. Asta il enerva de fiecare data si astfel vroia sa fie cat mai liber si independent. Situatia a ajuns la punctul maxim si ne-am despartt, iar el imediat a avut o relatie de 3 saptamani cu o cunostinta comuna de-a noastra. Multa vreme am crezut ca doar a vrut sa-mi arate mie si sa-si deminstreze si lui ca nu sunt eu singura femeie de pe pamant care il poate face fericit, dar acum daca stau sa ma gandesc mai bine imi dau seama ca nu e asa. Chiar a vrut relatia aia si chiar s-a implicat, drept pentru care si acum dupa 6 luni inca mai pastreaza relatia cu ea, doar ca amic, cica (ea e sora celui mai bun prieten al lui). Ceea ce nu inteleg eu e de ce nu mai vrea sa-mi ofere sansa sa ne impacam. Chiar a fost o relatie frumoasa (cu exceptia ultimelor 2 luni) si la concluzia asta am ajuns amandoi.Acum eu asta nu inteleg, de ce refuza vehement sa mai fim impreuna, desi mi-a aratat de multe ori ca inca mai insemn ceva pt el.

[georgetaim]

Draga mea,chiar daca suna urat eu te sfatuiesc sa-l dai la naiba,cel putin acum.tipul e un nenorocit nesimtit.Si nu tu trebuie sa pleci.De ce sa renunti tu? daca iti place in Capitala ramai acolo.Asta-i culmea sa mai renunti si la viata ta din cauza unui cretin,ca altfel nu pot sa-i spun.te pup si-mi pare tare rau pentru situiatia ta,dar vorba aia,broaste sunt destule in lac ami

[flaviutza]

chiar asa fetelor(baietilor). hai suferi o perioada, dai atacul la inghetata, la prajituri,umpli 3 batiste pe zi...da' pana cand? sunt doua solutii. indiferent de cat de mult l-ai iubit (ai iubit-o), indiferent cat de lunga a fost relatia 1) te lasi prada melancoliei si suferi incontinuu si culmea la un moment dat chiar incepe sa-ti faca placere aceasta situatie de om suferind din iubire si 2) inchizi cu cheia sertarul(ok,a fost si s-a dus,esential e ca am invatat ceva din asta) si cauti sa te regasesti pe tine cea(cel ) dinainte. si o iei de la capat, ca pasarea phoenix. ALEXIA,02.mai.2004- filmulete noi http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

[serendipindity]

16 FEBRUARIE - ziua in care am incetat sa-l iubesc! Este ciudat cum o dragoste atat de mare poate disparea intr-o singura clipa, asemenea unui copac batran, smuls din radacini de furtuna. Este ciudat cum poti sa fii atat de lucida, de constienta de catastrofa din jurul tau si totusi sa fii incapabila sa spui stop, in momentele de delir ale unui suflet ranit din dragoste. La capatul bataliei, am pierdut! Sunt insa in viatza, ma clatin, dar am mintea inca treaza. Ma tine in putere bunul Dumnezeu si imaginea copilul meu, al carui zambet valoarea mai mult decat o mie de iubiri ca-n filme. S-a intamplat asa... L-am rugat sa privim impreuna un filmuletz cu bebele nostru, insa pe el il interesa mai mult serialul de la televizor. Si telefonul, ascuns sub plapuma, pipait cu infrigurare, telefonul pe care astepta sms de la EA – cealalta, noul sens al vietii sale. Am incercat sa imi ascund durerea din glas si l-am intrebat de ce se chinuie, de ce nu vrea odata sa dam cartile pe fata. Nu am obtinut decat sa-l fac sa se intoarca cu spatele si sa-mi tranteasca, plictisit : « Ce momente proaste iti mai gasesti si tu pentru conversatie ! » In acel moment, parca mi s-a pus o pacla pe ochi. Am zarit sticla de suc langa el, am desfacut-o si i-am turnat-o pe toata in cap. Apoi s-a dezlantuit infernul. M-a infascat de umeri, asa cum infasca ofiterii SPP pe indivizii suspecti de atac la presedinte: ii prind pe la spate si le pun tot bratul in dreptul gatului, sa-i imobilizeze. Am inceput sa plang, din cauza socului, cel mai probabil.... Omul in care eu vazusem mai bine de 4 ani calmul intruchipat isi pierduse controlul. Cand mi-a dat drumul, ca sa se duca la baie sa se schimbe de tricoul ud, am apucat sa-i iau telefonul si sa ma inchid in dormitor. Nu mai judecam.... am apelat numarul ei.... tremurand din tot corpul... la celalalt capat nu raspundea nimeni. El, dincolo de usa, striga sa-i deschid. I-am dat inapoi telefonul.... nu aveam ce face cu el... furia imi intunecase mintile... am vrut sa-l lovesc... sa-l fac sa simta macar o parte din durerea cu care ma luptam de mai bien de sapte luni. Mi-a parat insa toate loviturile, m-a laut pe sus si m-a trantit in pat. Cu ura, cu dezgust! Apoi a tras usa dormitoului dupa el. Daca ar fi avut cheie, m-ar fi inchis acolo. Urlam deja cand am pus mana pe clanta si am inceput sa trag de usa. Stiti sentimentul acela oribil, care te incearca langa mormantul proaspat sapat, in care niste necunoscuti coboara sicriul cu trupul unei persoane dragi ? Cand durerea taie in carne vie? Asa ceva am simtit in acea noapte de februarie. Ceva din mine murise, iar eu urlam de durere... invinsa! Derulez filmul, sar peste scene care nu mai merita povestite si ajung spre final, in momentul in care el a pus mana pe telefon sa cheme Politia. Imi aduc aminte chipul mirat al celor doi tineri in uniforma, un baiat si o fata, care au batut la usa noastra in miez de noapte. Eram deja obosita, imi secasera toate lacrimile cand taanrul politist m-a rugat, extrem de politicos, sa-i povestesc ce s-a intamplat. Ea, politista, ma privea cu o mila in ochi care mi-ar fi rupt inima, daca ea, biata inima, n-ar fi fost deja facuta bucati. Chiar nu mai stiu cum am gasit puterea sa vorbesc, sa le povestesc de ce fostul meu logodnic « a considerat necesar sa-i cheme ». Dupa ce mi-a asculat povestea, tanarul politist s-a intors catre « reclamant » si l-a informat pe un ton neutru : « Ne pare rau, domnule, dar noi nu ne amestecam in probleme de familie. Cel mai mult pot sa va dau o amenda, la amandoi, ca nu aveti viza de flotant pe aceasta adresa». A plecat politia, a plecat si el, la scurt timp dupa aceea. Cu o parte din haine si salteaua de dormit. Doua zile mai tarziu, a venit pe furis si si-a luat si televizorul la spinare. A lasat calculatorul, un filtru de apa, un cos de haine murdare si vreo 8 milioane datorie de platit la intretinere si chirie. Nu mai stiu nimic de el din acea seara. Au incercat sa-l contacteze colegii de apartamanent, carora le datoareaza milioane, dar fara rezultat. Nu raspunde pe nici unul dintre cele trei telefoane. Eu, de atunci, lupt sa-mi regasesc echilibrul. Am ajuns la psihoterapeut, ce-i drept, insa, in acelasi timp, Dumnezeu mi-a deschis o fereastra. Dupa ce o noapte intreaga m-am rugat pentru O SANSA, orice fel de sansa, a doua zi a sunat telefonul. Mi s-a propus o colaborare pe care nu am putut sa o refuz. Astazi, scriu scenarii de televiziune. Joia trecuta am predat primul material si mi s-a spus ca am facut o treaba foarte buna. Uitasem cum e sa primesti aprecieri. Invat, din nou, sa zambesc. Sunt stangace, asemenea fiului meu care invata primii pasi, ni se mai face frica, si mie si lui, dar avem sustinatori. Si pe Dumnezeu deasupra. POST SCRIPTUM: V-am scris, in primul rand, ca sa va multumesc pentru tot sprijinul acordat si, in plus, pentru ca va eram datoare cu acest deznodamant. Poate ca nu este cel mai fericit final, dar nici cel mai trist. Eu cred ca putetm invata din greselile altora. Poate povestea mea foloseste cuiva, vreunei fete care trece prin ceva asemanator. Sa fiti iubite! Mara

[Qamar]

Mara, [q][pup]...ti-am scris pe messenger... Noe si Anne-Bianca(14.03.2006) [cit] [url="http://dragos.roua.ro/"]Ce mai citim noi[/url] [url="http://community.webshots.com/user/Trutzulica"]Pe unde ne mai plimbam[/url] [url="http://family.webshots.com/album/558167318jguaKo"]1 an[/url], [url="http://family.webshots.com/album/558220104NtCAvR"]1 an+[/url] [url="http://www.dropshots.com/day.php?userid=198885&cdate=20070317&ctime=110911"]dansez![/url]