De ce incepem o relatie?

[numai_eu]

Am vazut in ultimele zile pe forum mai multe fete care spun ca au ajuns intr-un moment al relatiei, inainte de casatorie( cazul fericit) sau dupa, eventual cand mai sunt si copii la mijloc, sa se indoiasca de dragostea care i-a unit la inceputul relatiei. Spun ca s-au casatorit de dragul parintilor, pentru a "intra in randul lumii", pentru ca partenerul le iubea si credeau ca in timp or sa se indragosteasca si ele. Si eu in momentul in care am facut pasul nu mai eram asa de sigura de alegerea mea, dar am mers inainte din inertie, de dragul parintilor si in speranta ca o sa se schimbe ceva. Si am ajuns sa il insel. El "m-a ales" pentru ca eram "agreabila", eram indragostita de el si spera ca intr-o zi o sa se indragosteasca si el de mine. Si am ajuns acum sa ma intreb de ce ne indragostim, de ce alegem sa incercam o relatie cu persoana respectiva? Pana la urma de ce ne casatorim unii dintre noi?

[Elise]

Eu n-am vrut sa incerc nici o relatie, nici prin gind nu mi-a trecut - amindoi am crezut ca e un one-night-stand, dar a iesit un one-night-stand cam lung....

 

 

 

 

 

Elise

[forte]

Ca sa avem sex mai sigur (si chiar mai des).

glumesc.

 

Ca-mi place sa fim impreuna. Ca-mi plac dezbaterile noastre despre starea lumii, seara, la cina, ca-mi plac discutiile despre sex, dupa, ca-mi place ca nu are prejudecati legate de faptul ca se face sau nu se face ceva: totul tine doar de ce vrem noi sa facem, ca-mi arata barbati misto pe strada, ii arat femeile superbe si ridem impreuna de vecina cu sinii mari care poarta un maiou mic-micutz cind iese sa-si ude florile.

Ca ne e bine.

[ilona77]

banuiesc ca majoritatea se casatoresc din dragoste, pt ca se iubesc si isi dau seama ca nu pot sta separati unul de celalalt ... eu m-am casatorit pt ca asa fusesem invatata ca trebuie sa fac, pt ca asa mi se spusese ca e normal si firesc, pt ca altfel nu ar fi fost binecuvantarea si intelegerea de care aveam nevoie, dar mi-am dat seama ca aceasta institutie, cel putin pt mine, nu are acelasi inteles pe care am fost invatata sa il stiu, mie mi se pare ca sunt legata de maini si de picioare si asta nu pt ca as vrea sa fiu cu unul sau altul, nu asa se pune problema, ci pt ca nu ma simt eu, nu ma simt implinita si mai ales nu imi asigura acea liniste de care am nevoie.

m-am casatorit cu speranta ca voi simti si eu pt sotul meu ceea ce el simtea pt mine, dar m-am inselat si am ajuns sa stam unul langa celalalt din inertie ... inca nu s-a ajuns sa ne inselam, nici nu cred ca se va ajunge, dar totusi nu asa e casnicia pe care o visam eu sau cum mi se povestea ca va fi.

 

 

O fi bine in Rai, dar cele mai interesante persoane nu ajung acolo. (Nietzsche)

 

[conchita]

quote:Initial creeata de numai_eu

Si am ajuns acum sa ma intreb de ce ne indragostim, de ce alegem sa incercam o relatie cu persoana respectiva? Pana la urma de ce ne casatorim unii dintre noi?

---

id="quote">id="quote">

 

functioneaza instinctul de reproducere a speciei calat pe oranduirea sociala. trebuie sa asiguram urmasi, iar dragostea - recte feromonii-, rutul (dansul imperecherii) si imperecherea propriu-zisa sunt manifestari ale acestui instinct.

[Elise]

noi ne-am casatorit pentru ca ne iubeam si eram siguri ca oricum raminem impreuna pina murim si ni s-a parut "cool" ideea si am vrut sa facem copii.

 

n-am stat la mari filozofii... de ce... care e rationamentul....

 

Nici nu mi se pare mare diferenta dupa casatorie versus perioada in care am stat impreuna, inainte sa fim sotz si sotie.

 

Tot noi sintem.

Cu bune si rele.

 

Elise

[NicoletaB]

daca n-am fi inzestrati cu sentimente, n-am cauta sa stim ca apartinem cuiva, ca cineva ne iubeste, apreciaza, incurajeaza

 

probabil am fi trait in haita

[NicoletaB]

daca n-am fi inzestrati cu sentimente, n-am cauta sa stim ca apartinem cuiva, ca cineva ne iubeste, apreciaza, incurajeaza

 

probabil am fi trait in haita

[She]

Eu inca mai lucrez sa aflu de ce am facut-o:)Normal ca dragoste e, dar m-am prins intre timp ca nu ajunge.E departe de a fi cel mai important.Dragostea este un punct de plecare.

Daca aflu, spun cu voce tare.

Cert este ca personal am idealismul familiei si cultul acesteia cam adinc in mine.Mi-e ca-l vad/vazut la orice colt de strada si nu e a buna.vad eu cum ma descurc mai departe:)

 

si tot asa...

[daniella4]

Pentru ca suntem datori in primul rand fata de noi sa incercam sa ducem mai departe niste traditii..bune sau rele, depinde din punctul cui de vedere privesti!

 

Daniella, id="teal"> mama lu'Alexis