nu mai rezist, simt ca inebunesc !!!!!

[Carolyne]

Draga Cami,

 

Dupa ce te-a inselat in stanga si in dreapta cat a putut, cu fosta, cu actuala si cu viitoarea, tu mai faci INCA un copil cu el??????????????????????????????????

Eu cred ca esti masochista si iti place tratamentul pe care ti-l aplica (adica inselat, insultata in public etc etc)

Refuz sa cred ca o femeie poate ajunge bataia de joc a unui barbat in halul asta!

Personal, dupa primele episoade cu fosta, na globurile, ia globurile, dupa mesaje de iubire vesnica si eterna, i-as fi dat papucii!

Imi cer sincer scuze, nu am vrut sa te jignesc, insa din afara privind, este peste puterea mea de intelegere cum ai suportat atata...

 

Iti doresc multa sanatate si rabdare cu "viitoarele" (asta in cazul in care nu divortezi totusi)!

 

Carolyne

 

[Carolyne]

Tot eu: cam ce atmosfera de amilie vad copiii la voi?

Asa nu te gandesti???

Si din tot ce-ai spus eu am inteles ca tu doar ai indurat, tot timpul, nici macar o data nu ai pus piciorul in prag: stii ceva barbate, ia vezi-ti de drumul tau! Sperie-l macar o data. Dar tu deja ai inghitit atatea ca nu te-ar mai lua in serios.

 

Ai grija de tine si de bobocei ca ei sunt cea mai mare avere a ta.

 

Carolyne

[CristinaT]

daniela_b [flo][flo]

 

eu as mai trimite din mesaje sau din poze sau din dovezi cuiva care sa fie neutru sau poate chiar cuiva din partea lui (nu din partea mea), dar as as mentiona tot timpul ca vreau sa-mi salvez casnicia. Incearca sa te hotarasti acum pana sa incepi serviciul. Si apoi gandeste-te sunt ataia barbati buni, care mor in accidente, tu de ce nu poti sa te desparti de al tau?? In definitiv ii faci un bine, nu se va mai chinui sa se ascunda, sa se justifice. Cat despre tine cred ca ar trebui numai sa mentionez toate bolile pe care le poti lua tu sau mai grav copii..... ai grija lor si a ta. Nu te mai lasa calcata in picioare.

 

6 ani - 14 februarie 2006

 

 

 

 

 

[Jocelyn]

Eu cred ca iti bati joc de tine stand cu un asemenea barbat. Cu laitmotivul "stau ca-l iubesc" eu nu pot sa cred asa ceva fiindca nimeni nu iubeste ceva sau pe cineva care ii face rau. Dependenta da, iubire nu. Imi pare rau, dar ti-o faci cu mana ta. Daca vrei sa mai ai liniste si sa-ti revii, trebuie sa-ti asumi responsabilitatea, sa-ti iei copiii si sa te desparti de el. Daca nu faci asta, chiar ca vei innebuni.

 

It is not enough to be good. You must be good for something. You must contribute good to the world. The world must be a better place for your presence. And the good that is in you must be spread to others. In this world so filled with problems, so constantly threatened by dark and evil challenges, you can and must rise above mediocrity, above indifference. You can become involved and speak with a strong voice for that which is right.id="navy">

[daniela_b]

quote:Originally posted by zanazanelor

Prima mea impresie dupa ce am citit ce ai scris tu: am ramas socata!Am atatea in cap, ca nici nu as sti cu ce sa incep si in ce ordine sa le pun, dar pentru ca nu vreau sa ma intind chiar asa de mult, incerc sa fac o sinteza.Prima ta greseala: te-ai aruncat cu capul inainte si te-ai casatorit cu un barbat care nu te iubea si nu te dorea suficient de mult. Sunt convinsa ca stiai/simteai ca mai are lucruri neterminate cu fosta, dar ai crezut ca daca il convingi sa semneze actul ala de la primarie sotul tau se va schimba, va constientiza ca esti sotia lui, va lasa totul in urma, nu se va mai gandi la nimic decat la tine, se va face barbat de casa si va deveni cel la care visai tu de fapt. Daca gresesc, te rog sa ma corectezi.2. DACA totusi nu aveai habar de ceea ce "clocea" sotul tau vis-a-vis de fosta (desi era DATORIA ta sa te asiguri ca a lasat definitiv trecutul in urma inainte de a-l lua de sot)...dupa ce ai aflat ce grozavenii facea cu fosta...atitudinea ta fata de situatie a lasat de dorit! Ai trecut cu vederea prea usor, i-ai dat prea mult credit, sotului tau drag i s-a urcat la cap, asa ca s-a gandit ca poate sa greseasca si alta data...Ce scrii tu de tampeniile alea cu camera video, ca se tineau de mana si alte alea, iar el ti-a raspuns ca tot ce face face pe fata si fara sa se ascunda de tine...mie nu imi vine in minte decat un lucru: ca sotul tau e atat de nesimtit, incat ar fi/ar fi fost in stare sa se culce cu alta in patul vostru, sa se filmeze si sa-ti mai dea si caseta sa te uiti...doar nu se fereste de tine, nu???Asadar...nu este de ajuns ca este un magar (scuze daca ti-l jignesc...dar vorbeste parerea din mine)...mai esti si tu fraiera (scuze daca te jignesc, dar chiar asta e adevarul).Spui ca te-ai casatorit cu el din dragoste, ca inca il iubesti in ciuda a tot ce ti-a facut. Chiar este un subiect pe aici in care cineva se intreaba cum unele femei pot iubi niste pramatii... Cam din categoria aceea faci si tu: in loc sa iti alegi cu grija un sot, te-ai grabit sa alegi tocmai bruta asta. Acum, scuze de intrebare: a fost cumva primul barbat din viata ta? Nu de alta, dar cunosc muuuulte femei care se marita cu primul lor barbat si nu CONCEP altceva!Mai departe... Un copil este o minune la casa omului, dar nu-mi explic cum ai putut sa crezi ca inca un copil iti va salva tie casnicia sau iti va schimba pramatia de sot. Serios...unele femei nu inceteaza de a se FOLOSI de copii pentru a-si tine/schimba sotul! Nu pot sa inteleg cum nasteti copii avand ca motivatie salvarea unei casnicii...sincer...mintea mea e prea "primitiva" pentru astfel de minti!Mai departe... Ai dat cu bata in balta pentru a nu stiu cata oara, ai mai facut inca un copil, sotul iti era prin alt oras, cazat cu o "cordelie" la hotel, de fata cu toata lumea, iar tu? Tu afli si treci peste!Hai ca vreau sa termin...nu te cunosc, dar te-as ruga sa-mi raspunzi la niste intrebari...poate asa te inteleg intr-un final:- ai crescut la tara? ai niste parinti care doar stiu sa dea cu sapa?- ai facut si tu o facultate?- ai avut si tu prieteni ca lumea, sau numai taranci batute-n cap si lipsite de orice perspectiva in viata?- esti ambitioasa? crezi ca poti mai mult? crezi ca meriti mai mult?- consideri cumva ca femeia nu trebuie sa iasa din cuvantul barbatului si trebuie sa asculte de soacra?- in adancul sufletului tau crezi ca daca te-ai casatorit o data trebuie sa iti porti crucea toata viata?- mai crezi in scalvagism? consideri ca femeia este proprietatea barbatului?- esti deschisa la nou, sau nu stii decat sa privesti fix inainte, doar la 1m in fata ta?- ai fost foarte saraca pana ti-ai intalnit sotul?- esti orfana? ai crescut pe la case de copii?- cand te-ai maritat sotul te-a luat de mila sau chiar era indragostit de tine?De ce te intreb toate astea? Pentru ca in conceptia mea NUMAI o femeie aflata in unele din situatiile de mai sus, sau altele SIMILARE poate sa accepte sa fie bataia de joc a unui barbat!Altceva: de ce ai impresia ca fara barbatul tau esti un nimeni? Pentru ca daca nu ai avea aceasta senzatie, i-ai fi dat papucii demult...De ce spui ca inca il mai iubesti? Ce simti tu nu este iubire, draga mea... Tu vrei un barbat langa tine, vrei un suflet, dar nu esti in stare sa-ti gasesti pe altcineva. Te temi de singuratate si crezi ca nu ai putere sa mergi mai departe... Altfel spus: DOAR TE COMPLACI in situatia asta de rahat!Concluzia: pentru ceea ce traiesti TU NU este EL de vina! Singura vinovata esti tu! Ceea ce vrei tu...facand o comparatie...dintr-un rahat sa faci un cristal! Ei bine, draga mea, cristalele nu se obtin asa. Iar stofa din care e facut barbatul tau nu este prelucrabila...in cel mai bun caz se uzeaza si se rupe ca o carpa tinuta zeci de ani intr-un beci... Un astfel de om este barbatul tau!Iar tu nu esti decat o biata femeie care nu tine la viata ei deloc...Of...imi pare tare rau daca te-am suparat sau ti s-a parut ca sunt rea...dar mor pe femeile care isi distrug frumusete de viata pentru niste canalii!

---

id="quote">id="quote">Zanaid="blue">, cu tristete remarc *** ca desi intentiile tale sint bune, vorbele cu care intelegi tu sa "sfatuiesti" o femeie aflata intr-o situatie delicata sint atit de veninoase incit nu ma pot abtine sa te sfatuiesc eu de data asta sa incerci sa-ti temperezi revolta. Stii de ce e nevoie de asta? Pentru ca mesajul tau de mai sus mi se pare foarte jignitor pentru Camiid="blue">, o arati cu degetul si o pui la zid,ii pui intrebari umilitoare : - ai crescut la tara? ai niste parinti care doar stiu sa dea cu sapa?- ai facut si tu o facultate?- ai avut si tu prieteni ca lumea, sau numai taranci batute-n cap si lipsite de orice perspectiva in viata?si apoi tragi de una singura concluzia, fara sa-ti pese de sensibilitatea persoanei implicate: DOAR TE COMPLACI in situatia asta de rahat! toate astea de sub mantia unei obiectivitati false. Vorbesti cu prea multa autosuficientza, cu atit mai mult cu cit si tu ne-ai cerut sfatul mai deunazi si sint sigura ca te-ai fi suparat daca cineva ti-ar fi trimis un mesaj de genul "de unde vii tu? din padure? ...ia mai lasa-ne, adevarul este ca te complaci in situatia asta". Autosuficientza este daunatoare.Te asigur ca nu de aceste vorbe are nevoie Cami id="blue">( si nici un alt om aflat intr-o situatie disperata).Daca ai solutii constructive, voi fi prima care sa te felicite. Pina atunci ma vad nevoita sa te consider o persoana de treaba dar care interactioneaza agresiv cu semenii sai.Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

[val77]

la inceput am crezut ca citesc o carte de groaza, nu imi vine sa cred ca dupa tot ce ti/a facut afirmi ca il iubesti

pe tine cine te iubeste?

nu este nicodata prea tarziu sa ii refaci viata, gandeste/te la copii si la tine

te pup si ai multa grija de tine

 

A sti, a putea sã te opresti exact unde trebuie, iata marea putere in viata

[april]

ai sarit calul rau de tot zanazanelor [:(!]

daca putem ajuta cu un sfat, bine, daca nu atunci mai bine ne vedem de drum.

 

Fericirea e alcatuita din lucruri marunte.id="blue">[floare3]

[ina78]

 

Draga Cami,

Nu sint in masura sa-ti dau sfaturi dar as vrea sa-ti pun citeva intrebari si raspunzindu-ti la ele ai sa vezi cam ce vreau sa evidentiez:

1. Tu il mai iubesti? Sau este ideea de a ramine impreuna de dragul copiilor.

2. Crezi ca el te iubeste dupa ce a facut si a spus?

3. Te-ai descurca singura cu cei doi copii?

Eu sint cea mai putin in masura sa comentez, asta dupa ce eu ma tot gindesc la divort si asta numai datorit faptului ca nu-l iubesc suficient ... sau in aceiasi masura in care ma iubeste el.

Dar am ajuns la concluzia ca avem o singura viata, si meritm sa iubim si sa fim iubite, sa fim fericite ... oare scrificiile tie iti aduc fericirea?

Dar copii... crezi ca vor creste intr-un mediu sanatos, plin de iubire, intelegere, liniste....???

 

 

 

 

[violeta69]

Cami,

tu spui ca nu mai rezisti si intrebi cine credem noi ca greseste in cazul acesta!

Tu sau sotul tau........

dupa mine vina e doar a ta!

el se simte bine asa si de ce ar renunta la ce are!

Tu nu stii ce vrei pt. ca-l iubesti si n-ar trebui,dar parca cine poate spune cum sa faci sa scoti pe cineva de acolo......

va veni insa vremea cand nu vei mai putea sa-l vezi cum te umileste,acum depinde cand va veni ziua aceea.......se spune "cand se umple paharul!"...ca e tare cumplit sa ajungi la batranete sa-ti dai seama ce ai facut cu viata ta!la tine nu s-a umplut inca paharul,probabil......

iti doresc sa-ti fie bine,orice vei face pe viitor,

 

Elena-V.

[Elise]

Cami,

 

eu nu sint de principiu ca trebuie sa iti lasi barbatul balta si sa pleci... exceptind cazurile extreme.

Si asta mi se pare un caz extrem.

 

Cind eram eu pustoaica am avut un prieten de acest fel - da, eu eram una dintre "ele".

Deci am cunoscut situatia din cealalta parte a baricadei.

 

Aveam 19 ani, si mi-am facut un rau si un bine: un rau, pentru ca nu voi mai putea avea incredere 100% in barbati niciodata, si un bine, pentru ca nu as mai fi socata indiferent ce-as descoperi.

 

Tipul era genul de om care imi spunea MIE "oare de ce o fi geloasa nebuna?" Imi spunea asta cind dormea cu mine in pat, la mine acasa.

 

Au fost n cazuri cind mergeam la el.

La un moment dat am "parcat" in apartamentul lui, el asigurindu-ma ca nu e nici o problema.

Am intrat in bucatarie, a pregatit niste friptane, si a incuiat usa. Am mincat, am vorbit, am ris... dupa citeva ore l-am intrebat de ce a incuiat, totusi.

Si a spus ca erau ai lui acasa.

Adica nevasta si copiii.

Si a incuiat-o preventiv.

 

In acel moment am inghetat.

A ris, mi-a spus ca nu e nici o problema...el le cunoaste biceiurile, nu se trezesc peste noapte.

 

Am insistat..."dar totusi, poate li se face sete?"

"Nu li se face sete niciodata noaptea. Oricum, au apa in dormitor"

 

Mult timp dupa faza asta n-am mai calcat pe la el.

A doua oara cind "m-a convins" pur si simplu era sa intre fie-sa peste noi.

Am vazut o umbra pe hol, i-am spus, s-a dus si a trimis-o inapoi in pat.

Cea mica a intrebat "E cineva pe la noi?"

El a zis nu, se aude televizorul....

 

Au fost si alte faze, mult mai "horror".

 

Si, da... era atit de "pe fata" totul incit eu, la mintea mea de 19 ani, eram sigura ca si nevasta-sa stie tot si accepta.

Din pacate...nu stia.

Asta am aflat mai tirziu.

La mult timp dupa ce i-am dat papucii.

 

Sfatul meu: gindeste-te ca tot ce vezi si stii tu este doar virful icebergului.

Nu stii niciodata cine doarme in patul tau, pe cine vad copiii tai prin casa noaptea, gindeste-te ca te speli intr-o toaleta publica si tot ce inseamna intimitatea ta, de femeie, la tine in casa, de fapt nu exista.

 

Poti trai cu ideea asta?!

 

Elise