Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

alegerea mea


Recommended Posts

Ai un copil de crescut, asa ca nu e timp de lamentari. Eu te sfatuiesc s-o iei metodic:

1. Fa-ti o evaluare financiara, banii tai+alocatia copilului, fa-ti o recalculare a cheltuielilor saptaminale si vezi ce poti economisi

2. Cauta sa rafaci actele 'ratacite'[}:)], pune mina pe telefon si zi-le ca le=ai pierdut si vrei sa le inlocuiesti, la fel, fa-ti carduri noi de banca, credit

3. Daca socrii iti ofera sprijin, adika sa stea cu fata, s-o plimbe, nu refuza, iti trebuie mintea limpede sa iesi din "betia" in care te afli. Deasemenea, cauta sa fii mitza blinda cu socrii, mai multe muste prinzi cu miere decit cu otet[;)]

De fapt asta se si asteapta de la tine, sa clachezi, ca sa revina apoi victoriosi si sa iti impuna conditiile lor pt. a continua viata de familie, asa ca fii fata desteapta si intoarce situati actuala in favoarea ta, ca apoi TU sa fii cea care face regulile...

Fa-ti un dush rece si pe cai!!! Nu e timp de lamentari!!!!Bafta!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 79
  • Creat
  • Ultimul răspuns

a ajuns la apartamentul parintilor lui duminica seara, iar lunea s-a internat cu ajutorul unui prieten doctor la spital in Romania, fiind intr-o stare de soc pentru 2 saptamani, cu diagnosticul de surmenaj phihic, asta ce stiu eu- aici a avut diagnosticul de depresia sociat cu mania persecutiei pe el insusi dar pt care nu aluat tratament, refuzand total sa accepte ca e bolnav.

 

la auzul vesti ca el e in spital am colapsat total, in primul rand pt ca nu puteam face nimic, m-am simtit total neputincioasa, legata de maini si de picioare, nu mai realizam ce se intampla in jurul meu. am vrut sa plec acasa dupa el, dar socrii care erau aici au zis ca de ce sa plec la el, ca ei nu raman singuri aici cu copilul ca ei trebuie sa plece si ca eu daca nu am vrut sa plec cu el- nici nu am fost intrebata la momentul X de altfe, nu puteam sa vand totul in 2 zile si sa plec in romania, cand am discutat de o eventuala posibila intoarcere in Europa adica germania prin octombrie, am discutat de plecat impreuna toti 3...atunci de ce vreau sa ma duc acum la el. ca la ei in casa sa nu mai calc ca nu sunt binevenita dupa toate cate i-am/le-am facut, si ca eu oricum nu pot face nimic daca ma duc- ca de acum incolo ea o sa aiba grija de el, si gata eu nu mai am ce cauta in viata lui - am fost pusa la zid. de EI care nu au vrut niciodata sa accepte ca baiatul lor are nevoie de tratament medical, si eu am fost acuzata ca daca eu stiam ca e bolnav de ce nu l-am dus la doctor ....asa ca ei s-au precipitat sa plece sa fie de sarbatori acasa , mama si-a facut bagajul in 3 zile fiind obligata oarecum sa-si plateasca singura biletul, deci sa faca si rost de bani lasand datorii enormeacasa- eu nu am tata, mama are un prieten- totul lasat pe umerii lui, cu ce drept - pe cine mai intereseaza si inainte d3e Craciu s-a facut schimbul de parinti si de atunci nu mai stiu nimic. cat timp a fost in spital socrii au tinut tinut legatura cu vecinii/doctori si el- asta am aflat apoi dupa factura de telefon, in felul asta aflam si eu ce voiau ei sa-mi spuna despre el. apoi nimic comunicarea s-a rupt total

 

dar restul maine

 

azi in schimb trebuie sa semnez actul de separare si sa ma declar mama singura sa pot primi ajutor financiar sa-i pot asigura copilei un minim necesar. Si-mi plange sufletul si nu mai rezist. ma simt rupta in mii de bucatele. probabil ca el nu va intelege niciodata de ce o sa fac/ am facut asta, in primul rand din cauza influentei parintilor lui care cred ca eu gata mi-am atins scopul.

 

O sa urmeze si capitolul cu mutarea tam nesam mai mult fortata in Quebec.

Mi-e imi place aici, atata doar ca nu stiu limba aici pe moment, am ceva intrare la parc aquarium si la zoo maine trebuie sa-l sun pe unul Francois parca sa vorbesc cu el. si deocamdata nu ma simt capabila sa ma mut oriunde ar fi mutarea asta, sunt epuizata fizic , emotional....

 

multumesc ca ma ascultati

 

 

 

 

Corina ,[zana] Stephanie + duggy Totolino prostolino id="green">id="size3">

 

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi"id="red">"

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

ok... usureaza-ti ginduriele aici. Este bine sa scoti din tine.

 

Tu insa trebuie sa ai grija de tine acum cind esti singura si trebuie sa ai grija de fetita. Si de Toto...

 

Maninca echilibrat. Nu trece peste mese chiar daca ai starea aia de voma sau de sictir fata de mincare. Daca esti in extrema cealalta de iti vine sa maninci totul ca sa iti umplii golul din tine, stapineste-te! Ai nevoie de echilibru acum mai mult ca niciodata.

 

Evita cafeaua, una dimineata este ok. Bea ceai de musetel sau lapte cald seara.

 

Rareste tigarile daca fumezi. Nu sint bune la sanatate!

 

Iesi la plimbari lungi. Te vor ajuta sa iti limpezesti gindurile.

 

Dupa ce doarme fetita, fa-ti o baie calda cu clabuci ca se te destresezi. Considera-o o bucata de timp numai a ta.

 

Incearca sa gindesti la rece cind este vorba de bani si situatia voastra. Fii egoista pentru tine si pentru fetita.

 

Pune-ti actele in ordine. Toate. Fa-ti copii, legalizeaza-le, schimba-ti conturile din banca si pinurile. Tradu-ti certificatele de casatorie si de nastere si legalizeaza-le.

 

Ai grija de tine. Pentru fetita ta TU esti cea mai importanta fiinta de pe pamint!

 

[pup]

 

Alice

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:Originally posted by Alyssa

ok... usureaza-ti ginduriele aici. Este bine sa scoti din tine.Tu insa trebuie sa ai grija de tine acum cind esti singura si trebuie sa ai grija de fetita. Si de Toto...Maninca echilibrat. Nu trece peste mese chiar daca ai starea aia de voma sau de sictir fata de mincare. Daca esti in extrema cealalta de iti vine sa maninci totul ca sa iti umplii golul din tine, stapineste-te! Ai nevoie de echilibru acum mai mult ca niciodata.Evita cafeaua, una dimineata este ok. Bea ceai de musetel sau lapte cald seara.Rareste tigarile daca fumezi. Nu sint bune la sanatate!Iesi la plimbari lungi. Te vor ajuta sa iti limpezesti gindurile.Dupa ce doarme fetita, fa-ti o baie calda cu clabuci ca se te destresezi. Considera-o o bucata de timp numai a ta.Incearca sa gindesti la rece cind este vorba de bani si situatia voastra. Fii egoista pentru tine si pentru fetita. Pune-ti actele in ordine. Toate. Fa-ti copii, legalizeaza-le, schimba-ti conturile din banca si pinurile. Tradu-ti certificatele de casatorie si de nastere si legalizeaza-le.Ai grija de tine. Pentru fetita ta TU esti cea mai importanta fiinta de pe pamint![pup]Alice


id="quote">id="quote">As adauga:si ai incredere in tine,ca te vei pune din nou pe picioare.Ai noroc ca-ti place acolo.Fara el si familia lui,care oricum mai mult rau ti-a facut decat bine,iti va fi mult mai bine.Si te vei putea relaxa si tu in sfarsit!Nu va mai trebui sa dai nimanui socoteala,doar sa ai grija de fetita.Va fi bine,ai incredere!Decat cu un asemenea barbat,mai bine fara!
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

da accept sa i-au viata in frau, dar il iubesc, si pe de o parte ma simt vinovata ca nu-l pot ajuta cumva. si nu stiu cum....inteleg ca este si a fost bolnav in ultima perioada, inteleg ca si parintii lui au bagat zanzanie intre noi si i-au cam oferit totul pe tava, cateodata cred ca-l manipuleaza sentimental si nu-si cunoaste prioritatiile in viata, in fata mea cel putin aici el era cel care are dreptate si eu aia rea, ei il alimentau tot timpul ca tu nu esti bolnav(ca o paranteza la ei omul care sufera de depresie este un om nebun), de ce trebuie sa vezi un doctor, ca nu ai nimic, ca uite conduci.....ca daca eu le stiu de ce nu fac...de cand au venit ai lui am fost eu impotriva la 3, ca tot ce discutam cu el se dicuta in casa- cand totusi s-a internat si le-am spus ca trebuiau sa ma asculte ca are nevoie de tratament mi-au zis ca da ca tu tot timpul vrei sa ai dreptateid="red">si totusi suntem familia lui, consider in mintea mea de gaina ca ar trebui sa ne puna inainte familiei lui....eu uita asta nu o pricep, alegerea lui de a pleca si a ne lasa aici, cand totusi imi spune ca noi suntem familia lui si ca pe noi ne iubeste si parintiiid="red">-

 

Corina ,[zana] Stephanie + duggy Totolino prostolino id="green">id="size3">

 

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi"id="red">"

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Of, eu nu prea inteleg mare lucru din cum a inceput de fapt toata aceasta parte trita a vietii voastre impreuna... asta si pentru ca nu te-am citit inainte pe forum si nu te stiu decat din ceea ce scrii acum. Am simtit totusi nevoia sa scriu pentru ca se simte foarte multa singuratate in mesajele tale si nevoia de un umar pe care sa plangi, chiar daca poate un sfat concret nu prea are cum sa te ajute, pentru ca inainte de toate tu trebuie sa iesi ca persoana din starea asta prin care treci.

 

As vrea totusi sa spun ca mi se par foarte bune sfaturile practice ale lui dodo si ale Alyssei referitor la acte si reglementarea cumva a situatiei voastre materiale. Poate daca pui cumva ordine la acest capitol n-o sa te mai simti chiar ca o barca in deriva si o sa ai un pic de teren ferm pe care sa construiesti ce vei face in continuare. Plus ca iti va da un pic de incredere in tine.

 

Mi se pare foarte trist ce povestesti de reactiile fetitei tale. Cati ani are? Si pe fetita mea o cheama tot Stefania [:)]. id="size1">Cred ca e foarte greu pentru ea tot ceea ce se intampla si ca nu intelege ce se intampla, poate ca se simte si parasita si abandonata, oricum sotzului tau ii va fi foarte greu sa si-o apropie din nou in viitor.

 

Despre sotzul tau nu stiu ce sa zic, daca sufera cu adevarat de stres/surmenaj sau un fel de depresie, sau ce-o fi avand, nu stiu daca ai cum sa-l ajuti sau cum sa comunici cu el. Poate ca se inchide in el. Cred ca si reactioneaza total ilogic si cum spui tu, in loc sa se apropie de tine si de Stephanie care sunteti familia lui a ales sa plece la asa mare distanta. Nu stiu daca poti sa il judeci sau sa il condamni dupa purtarea de acum. S-ar putea ca distanta asta dintre voi sa ii faca bine, poate se echilibreaza intai pe el si se intoarce un om nou inapoi, sau poate dimpotriva, o sa va distanteze si mai tare si iremediabil.

 

Si prima mea tendinta a fost sa iti spun "lasa totul si mergi acasa in Romania". Dar daca ma gandesc mai bine, nu cred ca ar fi ajutat in vreun fel. Ar fi insemnat sa te lasi si mai mult in bataia valurilor. Si nu cred ca el poate interpreta ramanerea ta ca o parasire din moment ce el este cel care a fugit, si din moment ce sunt atatea alte aspecte practice/obiective care te fac sa ramai in Canada.

 

[pup]

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Corina, vreau doar sa-ti spun ca sunt alaturi de tine si iti citesc toate mesajele.

Imi pare nespus de rau ptr ce ti s-a intimplat.

Nu stiu ce sfat sa-ti dau decit ca trebuie sa te intaresti si sa-i dai impresia lui Stephanie ca esti stapina pe situatie, chiar daca sufletul tau e pustiit.

 

Ai grija de tine, de voi.

 

Dana si gemenii

Voiculestii

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Corina, stiu ce grea e singuratatea intr-o tara straina, ah de nu as fi trecut si eu prin asta!Asa ca imi permit sa adaug si eu citeva sfaturi:

- daca ti-e greu sa vorbesti cu sotul tau, incearca sa ii scrii scrisori, cite una in fiecare zi, in care spune-i cit de mult il iubesti si ce reprezinta el pt tine. Eu cred ca el fiind depresiv si el se simte singur si are nevoie sa se simta iubit si un pic (poate) rasfatat (ca orice bolnav). Trimite-o pize cu fetita si cu tine, scrie-i ce s eintimpla pe acolo, arata-i ca te descurci singura si nu de asta l-ai luat de sot ci pt ca il iubesti. Sa nu ii faci reprosuri, daca e bolnav, nu le va accepta si nici intelege ori cit ar fi de justificate. Iti va trebui multa diplomatie, dar cred ca se merita efortul [pup]. Scrisorile sunt o legatura foarte intima, pacat ca lumea a uitat de ele [pup].

- eu am luptat impotriva singuratatii intrind in diverse grupuri/cluburi cu aceleasi hobbyuri ca ale mele: cor, dansat,etc.

- te inteleg ca iti lipsesc gastile din Romania, dar sa stii ca si aici dispar gastile de la o anumita virsta cu cit mai multi isi fac familie si incep sa aiba probleme...asa ca nu le mai regreta, ai tot timpul sa iti gasesti amici, poate nu asa de buni ca in tara, dar cu care sa te distrezi!

- incearca sa te simti bine cu tine insuti, sa iti accepti singuratatea si sa nu o vezi ca pe o povara! Mici moftulete ca o baie fierbinte, o carticica sau un film asa mai de femei zic eu ca ridica moralul (nu rideti eu am vazut Jurnalul lu Bridget Jones si cite o data pe zi cind eram depresiva ca sunt singura). Fa-ti niste ritualuri de optimism! (un buchet de flori pe saptamina, un produs cosmetic, o plimbare cu fetita in parcul vostru favorit).

 

Ai curaj si rabdare, nici nu stii cum se rezolva lucrurile spre fericirea ta!

 

------------

 

 

 

Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Corina imi pare rau ca treci prin ce treci dar incearca sa te aduni si sa pui putina ordine in gandurile si actiunile tale.

Citind mesajele tale imi dau seama ca si tu esti pe cale sa faci o serioasa depresie (daca nu ai facut-o deja).

In primul rand, asa cum spunea si alyssa, ordoneaza-ti actele si conturile bancare, inchide-ti liniile de credit, schimba-ti cartile de credit care sunt pe numele tau (zi ca le-ai pierdut si sa le anuleze si sa-ti trimita altele - toate, si cele secundare).

 

Incearca sa-ti ordonezi gandurile si sa ne dai ceva detalii ca sa te putem ajuta. Unde te muti? De ce te muti? Cati ani are fetita ta? Nu poate merge la gradinita? De ce nu poti sa-ti iei o zi "libera"? Nu poti conta pe mama ta?

 

Hai, ridica-te, scutura-te de praf si mergi mai departe. Esti tanara, esti puternica, esti motivata de Stefania si Toto [:)]

[pup]

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Corina, nu-ti pot spune cat de rau imi pare ca trebuie sa treci prin momente atat de grele.

 

La sfaturile concrete care deja ti le-au dat fetele eu nu am acum de adaugat nimic, insa vroiam numai sa-ti spun ca sunt si eu alaturi de tine. Si... nu s-o spune degeaba ca ce nu te doboara te face mai puternic!

 

Iti doresc numai bine,

 

Laura

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...