Cand langa tine se afla o femeie tanara...

[Elise]

Nu imi imaginez cum as reactiona sa vina o femeie la mine in casa (fie ea si sora-mea, vara-mea etc) si sa faca bancuri cu barbatu-meu...despre mine.

 

Probabil mi-as aduce si eu un prieten de-al lui sa-l luam pe el la misto data viitoare, ca sa fie paritate.

Ce, ar fi vreo problema?

 

Doar e prietenul lui...Doamne fereste, e ca vara-mea!

 

Elise

[She]

quote:Originally posted by annie_xtreme

Am o intrebare care ma framanta de multa vreme, si imi cer scuze Iren ca o adresez tocmai pe subiectul tau: de ce trebuie sa iti "aperi" relatia cu dintzi si gheare? Vinovat in opinia mea e ala care se duce, nu ala care cheama...dupa cum frumos spunea cineva, daca te iubeste pot sa stea zece Pamele sau Angeline in fazta lui si el tot pe tine o sa te tina de mana...Relatia cu verisoara as raci o nu pentru ca se da la sotul tau, ci pentru ca are o atitudine nasoala fatza de tine, si viatza e prea scurta ca sa o petreci in compania oamenilor nasoi :D. Si de asemenea as incerca sa ii aduc aminte sotului meu ca il iubesc (ca doare de aia l am luat, ney?)

---

Cine pleaca ultimu' sa stinga luminaid="red">id="size1">[alcool]Scandinavii stiu de ceid="size1">

---

id="quote">id="quote">E..asa mai venim de acasa:)si tot asa...

[CristinaT]

quote:Originally posted by She

quote:Originally posted by annie_xtreme

Am o intrebare care ma framanta de multa vreme, si imi cer scuze Iren ca o adresez tocmai pe subiectul tau: de ce trebuie sa iti "aperi" relatia cu dintzi si gheare? Vinovat in opinia mea e ala care se duce, nu ala care cheama...dupa cum frumos spunea cineva, daca te iubeste pot sa stea zece Pamele sau Angeline in fazta lui si el tot pe tine o sa te tina de mana...Relatia cu verisoara as raci o nu pentru ca se da la sotul tau, ci pentru ca are o atitudine nasoala fatza de tine, si viatza e prea scurta ca sa o petreci in compania oamenilor nasoi :D. Si de asemenea as incerca sa ii aduc aminte sotului meu ca il iubesc (ca doare de aia l am luat, ney?)

---

Cine pleaca ultimu' sa stinga luminaid="red">id="size1">[alcool]Scandinavii stiu de ceid="size1">

---

id="quote">id="quote">E..asa mai venim de acasa:)si tot asa...

---

id="quote">id="quote">sa inteleg ca ar trebui sa o primeasca in continuare??? Cum iti aperi relatia cu dintii??? Ca nu o mai accepti langa tine??? Eu daca nu o mai accept langa mine, o fac pentru ca ma apar pe mine in primul rand si nu relatia. Daca face asta probabil ca e in stare de mult mai mult, asa ca nu e o relatie pe care sa o cultiv. Probabil ca la fel asa face daca as afla ca prietena mea isi inseala sotul. id="size1">6 ani - 14 februarie 2006

[zepellina]

Am avut si eu experiente asemanatoare.

la inceputul prieteniei cu sotul meu, eram "nedezlipita" de prietena mea. El mi-a spus ca nu e o prietena adevarata si ar vrea mai mult. Nu am crezut, mi-a demonstrat, la o petrecere ca a vrut sa il sarute. Asta demult, apoi cand nu eram , vroia sa "doarma" langa el, in camera de camin. Incet incet, nu mai stiu nimic de ea acum. Cred insa cu tarie ca o asemenea "prietena", poate strica.

 

Acum, Irene11, trec prin experienta asemanatoare cu a ta, a plecat sotul cam de 2 luni,ne vedem mult si incercam sa reconstruim relatia, care a picat din nimicuri.E cam "fara motiv", nu ne-am certat sau suparat. El era ft stresat, dar are o fata la firma, ft serviabila, desteapta , ft draguta. Fata asta e demult acolo, o cunosc, dar mereu singura (fara prieten, desi e ok) si am sesizat de multe ori un comportament mai ciudat fata de el. Ca si tine, mi-am facut multe ganduri negre, multe verificari...Ei stau mereu impreuna, e "mana dreapta", si nu mi-a trecut de tot. Am discutat cu el de multe ori, i-am spus ca ma deranjeaza un anume comportament ft camaderesc. A inteles si de multe ori i-a vorbit urat in fata mea, ceea ce m-a facut sa ma simt bine, dar tot exista o prietenie intre ei.

Acum, de cand ne-am despartit mi-am dat seama ca daca era ceva, statea cu ea, dar nu cred ca e. I-am spus ca am incredere in mine, ca nu mi-e frica de nimeni (ma acuza ca sunt geloasa), iar special la intalnirile la care e si ea, arat mai bine.

O mica intamplare de acum 2 zile, cand am iesit mai multi. Avea la mana bratara de la sotul meu (din margelute, ata), pe care i-a dat-o ca suvenir din concediul de acum 2 ani (bratara primita de mine de la un vanzator din bazar [:-)))] )

 

Concluzia:

1. verisoara nu este asa naiva, dar are o mareeee lipsa de bun simt, trebuie indepartata incet si pusa in pozitii stanjenitoare prin comportament afectiv fata de sot (chiar daca stai la meci, stai si tu), prin glume usturatoare

In nici un caz ceva brusc , sau cu implicatii familiale

2. discutia cu sotul tau, pur si simplu ti se pare exagerat comportamentul, mai ales ca voi construiti acum

3. mai mare incredere in tine de fata cu ea. Te imbraci frumos, stai cu ei, glumesti, chiar si incercarea de a fii mai misterioasa. Acest lucru cred ca imi lipseste si mie, sunt ft vesela, spun tot, vorbesc, cred ca s-a plictisit, trebuie sa mai si tac si sa nu stie chiar tot.

 

Multa bafta!! E o noua incercare a vietii pe care trebuie sa o treci psihic, daca te eliberezi tu, vin toate de la sine.

 

zepellina

 

[danais]

Irene,

 

Am tot stat in cumpana daca sa scriu sau nu la subiectul tau, pentru ca pana la un punct, povestile noastre sunt aproape identice, dar dupa acel punct a mea se complica intr-un mod inca foarte dureros pentru mine, desi a trecut ceva timp. O sa va rog de la inceput sa ma iertati daca scriu prea mult, dar faptul ca scriu aici are pentru mine o functie de catharsis, pentru ca, pana acum, am fost complet incapabila sa vorbesc cu altcineva despre asta.

 

La mine a fost vorba tot de un fel de verisoara, de fapt de o ruda mai indepartata din partea mamei, de la tara. Fata asta a fost un fel de proiect de caritate al mamei mele, esuat de altfel. Ea provenea dintr-o familie cu 7 copii, ea fiind cea mai mare. Mama ei (ruda cu mama mea) a avut-o pe ea cu primul sot - un barbat betiv si violent, care nu a fost deloc tata pentru fiica lui. Dupa aceasta prima casatorie, mama ei s-a recasatorit cu un alt barbat, practicant penticostal, cu care a avut 6 copii. Ei bine, aceasta fata, pe care nu pot nici acum decat sa o plang pentru viata ei, a devenit un fel de sluga in casa, i-a cam crescut pe fratii mai mici, abia a terminat cu chiu cu vai 8 clase, vai de ea. Cand a intalnit-o mama mea, avea 19 ani si era vai de capul ei. Mama mea a adus-o la Bucuresti, a luat-o la ea acasa, a inscris-o la scoala, s-a tinut de capul ei sa invete. I-a oferit totul, ca unei fiice.

 

La inceput, totul a fost minunat. Am devenit prietene, mergeam impreuna peste tot. Cam vreun an a fost foarte la locul ei, s-a tinut de scoala, si-a gasit un serviciu, cam prost platit, dar la 8 clase, asta e. Dupa un an, eu am avut-o pe Denisa, si situatia s-a mai schimbat pentru ea. Mama mea inainte o cam tinea din scurt - monitoriza unde pleaca, cand se intoarce, cu cine (chestii pe care, de altfel, le-a facut si cu mine). Dupa ce eu am nascut fata, mama mea s-a ocupat mai mult de noi, ne ajuta mai mult pe noi, si ea era libera sa umble brambura, cu tipi care de care mai dubiosi. A inceput si sa lipseasca noptile de acasa, mama mea nu a gestionat situatia bine si in loc sa aiba o explicatie cu ea, s-a ratoit la ea si i-a impus niste limite exagerate. Si-a pierdut serviciul, nu a incercat sa-si gaseasca altul si multe altele. Eu am incercat de mai multe ori sa vorbesc cu ea, dar mereu aveam parte de aceeasi replica: "Sunt tanara, vreau sa ma distrez, nu vreau sa ma atasez de nimeni, toate sunt distractii"

 

Ratacirea asta a durat cam un an, dupa care s-a potolit brusc, dar i-a casunat pe maica-mea. Nu ii mai placea sa stea la ai mei, se plangea tot timpul ca nu poate sa se uite la televizor la ce vrea ea, ca nu are libertate, etc. Drept urmare, a inceput sa-si faca aparitia din ce in ce mai des pe la noi. Ma ajuta, ce-i drept, foarte mult cu Denisa, ea crescuse practic 6 frati mai mici si se pricepea la tot felul de lucruri bebelusesti. Azi asa, maine iar, a inceput sa ramana noptile pe la noi, ca voia sa se uite la nu stiu ce film, dupa care se facea tarziu si nu mai putea sa plece...din ce in ce mai des.

 

Era foarte prietenoasa, in stilul camaraderesc, dar nu cu mine, ci cu sotul meu. A inceput sa-i faca mici cadouri, sa o intereseze tot felul de chestii care il interesau pe el si stia ca pe mine nu ma intereseaza (curse de formula 1, meciuri, electronice). Daca exista un cuvant care sa ma defineasca pe mine, asta ar fi oarba (probabil si bleaga ar fi la fel de nimerit). Pentru ca nu mi-am dat seama nici pana in ceasul al 13-lea ca ar putea reprezenta un pericol pentru casnicia mea. De asta te sfatuiesc pe tine, Irene, sa iei masuri cat mai curand. Eu mi-am dat seama numai retrospectiv ca incerca sa demonstreze in orice fel ca este mai buna decat mine in toate domeniile: copilul nu mi-l cresteam bine (tot timpul venea cu comentarii cand mai lasam fata cate un pic la ai mei, sau cand nu-i faceam hatarurile, i le facea ea); critica pe fata felul meu de a ma imbraca (iar eu, ca proasta, consideram asta tachinare prieteneasca). Daca ieseam undeva cu totii (fapt care se intampla din ce in ce mai des), se imbraca foarte provocator si se agata de sotul meu cu orice ocazie, facea glumite cu el si alte asemenea. Greseala mea este ca am considerat-o intotdeauna o copila cam fara minte si mai mult ma amuzau toate chestiile astea.

 

La un moment dat (mai precis de un Mos Nicolae, cand i-a oferit un cadou exagerat de scump, iar mie o cutie de bomboane ieftine), am deschis discutia cu sotul meu, dar la modul ca ar trebui cumva discutat cu ea sa nu-si cheltuie banii pe prostii si ca ar trebui descurajata in ceea ce mie mi se parea o pasiune infantila fata de sotul meu. Nici un moment, repet, nu am crezut ca ar putea sa se intample ceva intre ei, am avut o incredere oarba in sotul meu si permanent i-am gasit ei scuze pentru problemele de comportament. Fraiera, stiu. Probabil pentru ca am crescut intr-o familie foarte mare si foarte unita - matusile mele erau mereu la mama mea, la bunica mea, faceau mancare impreuna, isi cresteau copiii impreuna, mergeam in concedii cu trupa, asa ca nu mi s-a parut ciudata imixtiunea acestei rude in viata mea de familie. Da, ma deranja cateodata, de ce sa spun nu, dar treceam peste.

 

Ei si deznodamantul, pe care probabil oricine l-ar fi prevazut in afara de mine, cea oarba si mult prea increzatoare, a fost ca intr-o noapte, dupa ce ma chinuisem sa adorm fata si atipisem si eu langa ea, m-am trezit brusc si m-am dus la sufragerie, unde credeam ca sotul meu este singur, facandu-si contabilitatea. Numai ca nu era singur si nu oricum. Nici nu stiam ca ea ramasese peste noapte. Cand ma pregateam eu sa culc fata, ea se pregatea de plecare. Nici nu m-au auzit cand am deschis usa, erau prea ocupati. In noaptea aceea parca mi s-a naruit toata lumea. A mai fost o data un subiect cu ce ati face daca l-ati gasi pe sot cu alta. Ei bine, eu am inchis usa, incet. M-am imbracat si am inceput sa plang singura in intuneric. Parca eram paralizata, incercam sa imi adun gandurile si nu puteam. Dupa un timp, habar n-am cat, a venit sotul meu si l-am pus in fata adevarului. Nici nu mai stiu ce a fost in noaptea aceea atat de lunga, in care eram hotarata sa divortez si el ma ruga in soapta, langa fetita mea adormita, sa nu fac asta, pentru ca ma iubeste, ne iubeste, si nu a fost decat o chestie pur fizica, pentru ca ea a fost cea care a venit la el si l-a "sedus". Nu mai stiu ce mi-a spus, dar stiu ca nimic nu m-a convins atunci. I-am spus ca nu mai vreau sa o vad sau o aud niciodata, si asa a fost. Cat despre noi, am avut o perioada ingrozitoare, in care nu mai eram sigura pe nimic din relatia noastra, in care m-am maturizat fortat si m-am asprit. Am trimis fata o perioada la bunicii mei, ca sa-mi limpezesc gandurile, ca aveam mereu o senzatie de ireal, de somnambulism. Pana la urma, am ramas impreuna. Nu va mai fi niciodata ce a fost intre noi, eu nu voi mai fi la fel, si probabil nici el, dar asta e viata. Eu nici macar nu o judec pe ea, copil cu mintea necoapta si plina de prostii telenovelistice, ci pe mine insami, ca am permis sa mi se puna casnicia, fericirea copilului meu intr-un asemenea pericol. Si desigur, il judec si pe el, ca nu a stiut sa spuna nu, ca dragostea fata de mine si de copil nu a fost atat de mare incat sa-l impiedice sa faca pasul necugetat. Sper sa avem un viitor impreuna si sper ca pana la urma vom lasa in urma povestea asta urata si vom restabili increderea intre noi. Dar asta numai viitorul o va demonstra.

 

De asta, Irene, te rog eu mult sa nu lasi lucrurile sa se complice prea mult. Nu risca familia ta, siguranta si fericirea copiilor tai, pentru niste scrupule de familie. Taie raul de la radacina. Situatia voastra nu are cum sa evolueze in bine daca nu o raresti cu verisoara. Daca nu merge cu subtilitati, spune-i direct ca te deranjeaza prezenta ei asidua in casa ta. Stabileste limite, impune-le. Poate casnicia voastra este mai solida decat s-a dovedit a mea, tu cu siguranta ai ochii mai deschisi decat erau ai mei, pentru ca vezi semnele pe care eu nu am stiut sa le vad. Poate ca nu s-ar intampla nimic niciodata, dar merita oare sa intretii o astfel de relatie in care tu te simti ranita si jignita numai pentru ca ea face parte din familie? Eu zic ca nu. Familia ta trebuie sa fie formata numai din tine, sot si copii, fara altii. Asta am invatat eu pe propria mea piele, din pacate intr-un mod mai mult decat neplacut. Cred ca in momentul in care va veti vedea mai rar (si vreau sa zic muuuuult mai rar), se vor stinge si toate aceste manifestari deplasate ale ei, care provin dintr-o mult prea mare familiaritate.

 

Cam asta a fost povestea mea, imi cer din nou scuze ca am scris atat de mult si sper ca va folosi si altor fete la fel de naive cum am fost si eu.

 

Daniela si [copil] Denisa

[Guestus]

Cind linga tine se afla un barbat tinar......va doresc si voua ca femei sa aveti norocul acestei doamne. Succes

 

KUALA LUMPUR, Malaysia (AP) -- A 33-year-old man in northern Malaysia has married a 104-year-old woman, saying mutual respect and friendship had turned to love, a news report said Tuesday.

 

http://edition.cnn.com/2006/WORLD/asiapcf/05/02/malaysia.wedding.ap/index.html

[Elise]

quote:Originally posted by Guestus

Cind linga tine se afla un barbat tinar......va doresc si voua ca femei sa aveti norocul acestei doamne. SuccesKUALA LUMPUR, Malaysia (AP) -- A 33-year-old man in northern Malaysia has married a 104-year-old woman, saying mutual respect and friendship had turned to love, a news report said Tuesday.http://edition.cnn.com/2006/WORLD/asiapcf/05/02/malaysia.wedding.ap/index.html

---

id="quote">id="quote">da, multumim!si tie la fel.iti uram sa ai cu cine, n-ai cu ce, in schimb "mutual respect" cit cuprinde. [^]Elise

[IRENE11]

draga mea danais,

oribila experienta...

foarte trista...

am recunoscut tot contextul,cu mame,bunici,frati si surori,toata increngatura de relatii de care te impiedici cand hotarasti ceva...

eu,asa cum ai remarcat,am vazut insa lucrurile astea,le observ in continuare si sunt hotarata sa le ajustez la propria mea ordine interioara,la binele meu...

sper sa-mi dea d-zeu tactul si puterea de care am nevoie si sa nu ies in pierdere pe nici o parte.

apreciez si sfaturile celorlate fete in legatura cu felul in care ar trebui sa ma comport,in legatura cu usuratatea de care a dat dovada sotul meu in relatia pe care a dezvoltat-o cu noi doua,cu raportul de forte care s-a destabilizat ...

sunt un om cu un temperament vesel,usor coleric dar care,fara nici o indoiala,am dat dovada de caldura si de generozitate ,si,la fel de bine(desi mi s-a intamplat foarte rar),in momentul in care am scos un om de la suflet e bun-plecat.

nu vreau sa jung acolo si de aceea am nevoie de diplomatie,lucru pe care nu mi l-am insusit inca destul,inca nu l-am adus la rang de performanta.

dar vremea inca nu e pierduta,iar o lectie pe care a incasat-o danais nu are decat sa ne foloseasca tuturor,noua,naivelor...

mai scrie-ti,fetelor...

deocamdata pe planul meu familial nu a intervenit nimic nou.

nici ea nu a mai aparut la orizont(de saptamana trecuta),iar o discutie cu sotul meu trebuie pornita intr-un anumit context,care sa aiba clar legatura cu cele petrecute...

 

 

[Tino]

guestus, multumim pt. urare. super!!!![:-)))]

danais, imi pare nespus de rau pt. experienta traita.

 

irene11, daca nu vrei sa iti pierzi familia "joaca tare" asa cum ti-am si spus in mesajul anterior.

curaj si mult tact!

 

mamitza lui Papitza[baietel]

[giulia71]

Irene asa cum te-au sfatuit fetele, taie raul de la radacina cat mai curand posibil cu/fara explicatii. E totusi o persoana fara pik de bun simt daca dupa tot binele pe care i l-ai facut isi permite sa faca astfel de "poante".

Asa ca, fruntea sus si la treaba...

Sa auzim de bine![;)]