Semnalul de alarma!

[sanziana72]

quote:Originally posted by miria_cristina

Va citesc, mai nou, de cand prietena mea are necazuri, si ma ingrozesc de asemanarile care sunt acuma in viata ei cu ale voastre.Nu pot sa vorbesc in numele meu pentru ca nu trec prin asemenea probleme, dar am inceput sa le cunosc de cand Ana, fata cu care sunt ca si o sora mi le-a destainuit.Nu stiu cum s-o ajut si ma simt totusi implicata in problema ei.As vrea sa va spun si voua situatia prin care trece si sa va dati cu parerea!Intai, trebuie sa va spun cine e Ana. Ne stim de 15 ani. Nici ea si nici eu nu avem frati. Amandoua avem parintii departe si, practic, noi ii ajutam pe ei. Nu are pe nimeni in afara de familia mea. Desi pare o femeie cu initiative se pare ca nu stie cum sa procedeze acum. S-a casatorit inaintea mea si totul era bine. Asa ca a facut si un baietel.Problemele au inceput de cand era gravida, adica dupa 3 ani de la casatorie.Sotul a inceput sa:- o injure si sa foloseasca cuvinte de genul: caretino, proasto, tampito...- banii stau numai la el in portofel (toti ai casei), daca ia ceva din ei trebuie sa-i spuna si are senzatia ca parca i-ar fura- in afara de mine nu-i cunoaste decat pe prietenii lui cu care nu are mari legaturi- numai el vorbeste oriunde se duce, dar ii face observatie ei ca nu stie sa socializeze cu oamenii pentru ca-i proasta- o demoralizeaza si-i face observatii tot timpul din orice- ii spune ca nu-i in stare de nimic bun- a ridicat mana la ea in prima luna dupa sarcina si, mai nou, acuma cand mi-a marturisit tot ce i se intampla- ultima data a tras-o de par si a batut-o cu copilul in brate- tipa la ea de fata cu copilul fara sa tina cont ca ala mic incepe sa planga- ii cere socoteala oriunde se duce, in concluzie, nu mai iese nicaieri- nu face absolut nimic in casa, dar nici ei nu-i recunoaste un merit sa au casa mereu curata si copilul ingrijit- nu fac dragoste cu lunile (dar ea zice ca nu crede sa aiba pe cineva pentru ca sta tot timpul acasa, iar cand pleaca undeva se intoarce repede si stie unde se duce)Acuma ea nu poate sa se intretina singura ca sa plece. Are un salariu mic fata de al lui. Nu au casa, stau cu chirie. In afara de noi, nu stie pe nimeni in Bucuresti. Copilul este mic. Nu are martori si nu a lasat urme prea vizibile cand o lovea ca sa mearga la spital sa ceara certificat medico-legal. Nu are internet, ca sa mai obtina informatii despre situatii asemanatoare. Ar vrea sa consulte un jurist care sa-i de-a sfaturi nu neaparat cum sa divorteze, ci de ce trebuie sa tina cont, ca sa poata fi aparata in caz ca astfel de intamplari vor mai aparea. Cu ce sa se protejeze ca sa se simta cat de cat aparata in fata sotului. Poate chiar sa-l aiba la mana cu ceva ca sa-l tempereze.Disperarea ei e ca nu se poate intretine singura si cu un copil.Eu nu stiu ce sfaturi sa-i dau, dar din experientele voastre anterioare, nu ati putea sa o ajutati voi?Cristina si D[bibe]amiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

---

id="quote">id="quote">Miria_cristina, din ce povestesti despre Ana din pacate nu cred ca mai are rost sa stea cu el. Trebuie sa gaseasca o solutie ca sa se descurce singura.Din cate mi-a spus o asistenta sociala specializata in cazuri din astea, la foarte multi barbati violentele incep la primul copil, probabil dintr-o gelozie fata de copil. Asa ca ar trebui sa plece daca nu vrea sa ajunga si copilul cal de bataie, mai ales ca spui ca a lovit-o deja cu el in brate. Nu e o solutie sa il aiba cu ceva la mana pentru ca se va simti si mai amenintat si frustrat si la un moment s-ar putea sa izbucneasca mult mai rau decat pana acum.Vezi ca la subiectele cu abuzul domestic era parca si o lista cu asociatii unde se poate apela in astfel de cazuri. Din cate stiu eu in sisetmul juridic romanesc se pune mare accent pe martori. Daca el incepe sa faca scandal sa iasa din casa ca sa vada si sa auda si altii ca e violent, eventual chiar sa cheme politia. Reversul medaliei este ca el se va enerva probabil si mai tare si daca ramane cu el in casa dupa evenimente lucrurile se pot deteriora mult mai rau.As vrea sa o pot ajuta mai mult, dar nu stiu cum. Cred ca tot cel mai bine e sa ia legatura cu o asociatie.Sanziana & Marina (03/10/2004)http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/sanziana72/my_photosBe carefull of what you wish for, cause you might get it! / Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa primesti!

[anaana]

Am avut si io un prieten pe care il iubeam. Reprezenta totul pentru mine si ii treceam cu vederea multe chestii cu care practic nu eram deacord sau chestii care ma mirau. De exemplu, imi mai spunea uneori ca maica-sa e deacord cu mine, ca-s fata de inginer dar mai trebuie sa-l convinaga si pe taica-su, bine nu ziceam nimic ca nu ma impresiona parerea alor lui si cred ca in adincul inimii speram sa nu creada ceea ce spunea. Ai lui ii cumparau electrocasnice pt casa lui si in mintea lui aveam programata nunta in 2 ani si ceva, eu ma gindeam ca poate in 2 ani imi va parea normal sa ma casatoresc. Avea f multi bani, si multe neamuri in toata tara in functii importante si intr-o zi ii s-a pus lui pata ca nu trebuie ca eu sa studiez in orasul in care vroiam eu (oricum urma sa ne continuam studiile in orase diferite) si tinindu-ma de mina am primit cele mai crunte amenintari -cum ma va urmarii el pe mine si cum ma baga in inchisoare daca il parasesc. La inceput in primele 10 min credeam ca este o gluma dar cind imi insira toate rudele de procurori si mai stiu eu ce iaca desi nu-mi venea sa cred, era adevarat. Nu ma gindisem o secunda sa ma despart de el, nu ma gidisem sa-l insel, pina in acel moment el era totul pt mine, dar asa ceva nu eram pregatita sa aud.

Am plecat la studii, fara sa ne mai intilnim, a aflat adresa de la ai mei, mi-a trimis o scrisoare (parca numai una) pe care am aruncat-o nedesfacuta (desi acum as fi curioasa s-o citesc), a venit sa ma caute, din fericire nu eram in zona (la vremea respectiva nu erau mobilele la putere) asa ca am pierdut legatura. Ne-am mai intilnit o data in care mi-a zis ca a gresit (oare si-a dat seama??) o data, si m-a intrebat daca vreau sa ne despartim dintr-o singura greseala. Nu i-am raspuns dar a inteles.

 

A... sa nu uit el s-a casatorit in 2 ani si ceva cum era programat.

La mine a trecut mult timp pina sa iubesc cu adevarat pe cineva. Am mai avut prieteni dar degeaba imi dadeam seama ca nu-i iubeam.

In timp am mai luat legatura cu fostul prieten, imi pare bine pt el si fam lui, cred ca e fericit si eu sunt fericita ca totul s-a oprit acolo. Avem pareri tare diferite despre viata si nu cred ca as fi fost fericita linga el.

 

Pe sotul meu il iubesc si el ma iubeste. Au fost 2 momente in care m-am suparat pe el si am plins de ciuda ca nu pot sa-i intorc spatele si sa plec, as fi plecat fara sa ma uit in urma, dar... unde sa plec in lume cu un copil care ne adora pe amindoi si ce sa-i explic. Sotului i-am spus clar ceea ce simt si cum as proceda. Am trecut peste, am avut nevoie de sustinerea si intelegerea sotului, am avut momente grele in care sotul a incercat sa ma ajute si m-a ajutat de fapt sa le depasesc.

Oricum ma uit in urma si nu regret nimic din ce-am facut.

 

Numai bine la toata lumea

Ana

[miria_cristina]

SANZIANA - Multumesc ca mi-ai raspuns!

Nu stiu, insa, daca ar fi explicatia ta posibila. Eu ii cunosc pe amandoi. Si nu cred ca-i vorba de vreo gelozie din partea lui din cauza copilului.

Mai repede as crede ca si-a dorit mai mult un copil decat o nevasta. Iar daca ar pleca Ana de la el ar pierde copilul, caci n-are cu ce sa-l intretina singura.

Este un tata mai bun decat ca sot. Vorbeste si se lauda cu copilul lui fara sa minta. De asta sunt sigura. A plans pentru copil si a cheltuit pentru el cand avea probleme mai mult decat altii, care poate au posibilitati.

Nu cred ca-i din cauza copilului.

M-am gandit si eu, ca poate si-a pierdut interesul pentru ea, dar asta nu-i justifica felul de-a se purta, mai cu seama ca mai vrea un copil, ba chiar trei.

 

Cristina si D[bibe]amiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

 

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."