Bautura

[ina78]

Draga mea, nu pot decit sa te imcurajez si sa te sfatuiesc si eu ca si celelalte fete sa-l determini sa faca el ceva in sensul renuntarii la bautura.

 

Dar vreau sa-ti spun un exemplu - al unei persoane foarte apropiate mie, acum femeie in toata firea al carei tata bea destul de mult, iar copilaria i-a fost marcata. Desi nu dadea niciodata in ele (fiind doua surori) sau in mama lor, chiar si acum - se apropie de 40 ani a ramas cu niste sechele psihice.

 

Gindeste-te la copii, daca ii afecteaza.

 

"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara."

[marlenn]

Offf, patima asta a bauturii cate victime mai face...Draga Crystine, in primul rand ca sa se lase de baut ar trebui ca EL sa-si doreasca acest lucru si sa si constientizeze ca are o problema...Ma tem ca daca EL nu are vointa nu o sa se lase de patima asta...indiferent de cate sfaturi primeste si de la cine...

 

O spun din prisma unui copil al carui tata a baut din totdeauna...Timpul a trecut, eu am 29 de ani dar tata nu s-a lasat de baut nici in ziua de azi...Si a primit la sfaturi de sa scrii biblioteci intregi, dar fara succes...Tare mi-as fi dorit ca tata sa nu fi avut viciul asta deloc si sa am si eu un tata care sa se fi jucat cu mine, care sa ma fi dus in parc, care...am tanjit toata copilaria, toata viata sa am un tata BUN si care sa faca orice pentru mine, tata pe care nu l-am avut niciodata. Mama chiar a avut ocazia sa se desparta de el dar nu a stiut sa profite de ea, iar acum regreta ca nu a divortat de el cand inca era tanara si isi putea reface viata...Si toti cei care au vrut-o pe mama in tinerete acum sunt oameni cu o situatie buna si nu ca tata, un "ratat" din cauza bauturii...Nici nu iti inchipui cum poate transforma un om in timp patima asta al naibii de afurisita si de nesuferita...

 

Tata a avut si sevraj din cauza bauturii, mi-a si promis ca nu o sa mai bea ca sa nu ma dezamageasca, ca in joc e si sanatatea lui...Eu l-am sprijinit in momentele alea enorm, l-am ajutat si am facut ca lui sa ii fie bine, sa isi revina din sevraj...ca de eram fericita ca tata imi promisese ca nu o sa mai bea ca sa imi faca MIE pe plac, ca sa ma faca fericita...Faza cu sevraju' s-a intamplat pe la inceputul lui februarie, anul asta...Si ghici ce s-a intamplat dupa doar 2 luni? S-a reapucat de baut...si a uitat ce imi promisese desi ...si povestea mea ar putea continua dar nu vreau sa te descurajez...

 

Uneori tot ma intreb de ce o fi ramas mama langa el. Eu stiu raspunsu si n-o invinovatesc ca a ramas langa el...dar tot ma intreb, insa timpul nu poate fi dat inapoi...Si ceea ce pot face pentru ea este sa o ajut sa mai reziste pana-n toamna cand imi fac propria-mi casa ca s-o iau sa stea la mine...

 

Gandeste-te bine la ce o sa faci, la casnicia ta, daca peste niste ani nu o sa regreti ca nu ai facut un pas sau altul...Si tata in tineretile lui era painea lui Dumnezeu cand nu era beat...dar in timp bautura l-a transformat atat de mult in RAU incat acum e de nerecunoscut...parca nu ar mai fi omul pentru eu plangeam cand se interna si ramaneam fara el zile intregi. L-am iubit enorm pe tata, chiar mai mult decat pe mama si acelasi tata pe care il iubeam m-a dezamagit atat de tare incat ma mir ca nu am ramas cu sechele psihice...Si poate ca n-am ramas cu sechele pentru ca m-am refugiat in muzica si nu orice muzica...si pot spune ca daca respectivul interpret a carui muzica o divinizam nu a ar fi existat nu cred ca mi-as fi revenit vreodata din dezamagirea uriasa provocata de tata. SI as mai avea multe de spus...s-au adunat in mine atatea de-a lungul unor ani incat acum simt nevoia sa ma descarc cumva...Dar nu vreau sa te influentez in vreun fel in decizia ta ci doar am vrut sa dau si eu un exemplu...si atat.

 

Curaj si multa forta...

 

Mari

 

--------------

Viata e frumoasa daca stii cum s-o traiesti...

[Crystine]

Multumesc mult Mari.

Sa stii ca vorbesti pentru sufletul meu.

Am si eu o fata de 6 ani care isi idolarizeaza tatal si ma apuca frica cand ma gandesc ca va scrie si ea peste 20 de ani aceleasi randuri pe care le-ai scris tu. Imi vine sa dau , si cu al meu si cu al lui. Poate asa ar veni mintea lui la loc. Dar nici o sansa.

Ieri a dus-o pe fiica-sa la balet si cand s-au intors s-a infundat cu ea intr-o carciuna si nu au venit acasa pana nu m-am dus eu dupa ea. Eu acasa cu baiatul numai nu ma urcam pe pereti, dar lui nu-i pasa. Sunt cu nervii la pamant si altceva nu fac decat plang. Nu asa mi-am imaginat viata.

In momentul in care m-am maritat cu el stiam ca-i place sa bea, dar de la a place pana a sta din doua-in doua zile la carciuma e drum lung. Isi iroseste viata degeaba si eu pe a mea langa el. Daca ar fi un prost dintr-o familie dezorganizata as mai zice ca face ce a vazut acasa, dar provine dintr-o familie buna, a avut parte de o educatie sanatoasa. Ce-i drept ca si lui taica-su ii place bautura, dar el e batran si a facut ceva in viata lui - a construit o casa, a crescut 3 copii, le-a dat un viitor la toti trei. El parca nu se gandeste la nimeni in afara de propria persoana.

Sincer sunt din ce in ce mai convinsa ca trebuie sa divortez. Nu-mi va fi usor, nu sunt o fire independenta si ma rup foarte greu de lucrurile obisnuite. Dar trebuie sa am in vedere in primul rand copii. Daca eu nu am liniste sufleteasca nici eu nu pot sa aiba, si ei conteaza inainte de toate.

Doamne ajuta-ma!!!

[zozela]

Marlennid="purple">..parca mi-ai fi povestit viatza[V]..E trist..Nu pot spune altceva..Tata,acum,e o mana de om..E de nerecunoscut[q]..Din "barbatul bine"-a ajuns un sac de oase[q]

Nu asculta pe nimeni..De mama ce sa mai zic..Suporta..[q]

Inainte de Pasti,i-am zis:"[q]Tata uita-te la tine cum ai ajuns,uita-te cat esti de slab..de ce iti faci asta?![q]"..Raspunsul?!:"Ba da' nu ma lasi?!Ce?!Vrei sa fiu ca tine,cat casa?!Nu te uiti ca esti balena??"

[q] Mai multe nu pot sa mai spun...[q]

[asia]Imi cer scuze pt.Off-topic[asia]

 

 

Nunta noastra-26.06.2005

Viata fara dragoste..isi pierde sensul..

[adrienne12]

Draga mea intra pe site la alcoholic anonimus (fa un search pe google)si documenteaza-te. Afla in primul rind in ce stadiu de alcoolism e sotul tau. Din cite mai tine eu minte parca sint 4 stagii. Apoi trebuie sa fii constienta ca daca el nu vrea tu nu ai ce sa faci. Nu poti sa il duci cu forta pe sus la dezalcoolizare. Dupa asta te sfatuiesc sa ai o discutie cu el si sa ii pui ultimatum (in caz ca te hotarasti sa divortezi). Sa aleaga: sticla sau familia. Intre timp fa-ti planuri cum te vei descurca fara el. Iti distrugi viata daca stai cu un alcoolic, de-asta iti spun ca trebuie sa afli intii in ce stadiu e. pe de alta parte stiu persoane care s-au lasat (in sua ce-i drept) deci nu e imposibil. Totul e sa vrea.

 

 

 

 

[Ana-Maria21]

Criystinescrisesem mai mult prima data dar nu imi mai mergea forumul asa ca acum nu mai spun decat ca la fel ca alte fete sunt si eu fata unui tata care a iubit mai mult bautura decat familia.De spus el spune ca ne iubeste mai mult pe noi dar nu a stiut sa demonstreze.Sper sa il faci sa inteleaga pe sotul tau ca daca bea nu se distruge doar pe el cu va distruge si pe voi.Am ramas cu sechele din cauza tatalui care a baut de cand ma stiu,la fel ca si sotul tau era,este painea lui Dumneze cand nu e beat,dar cand este...Acum nu mai face asa rau de cand suntem aici pentru ca a stat prea mult fara noi,5 ani,pentru ca nu are bani sa-si cumpere tari,e foarte scumpa aici,dar eu nu ma pot uita la el cand bea,nu suport privirea lui cand e pilit,am suferit prea mult din cauza asta si nu o sa uit niciodata.Il iubesc foarte mult,l-am iubit,din cauza noastra a stat mami cu el,nu se putea descurca sa ne intretina nu o condamn,dar cateodata ma gandesc ca poate era mai bine,poate aveam o copilarie mai fericta departe de el,pentru ca numai copilarie nu am avut eu si fratii mei.Nu as vrea ca si copii tai sa ajunga sa nu-si mai iubeasca tatal,sau sa-l iubeasca dar sa aibe o tristete in suflet.E greu pentru ca am ramas marcata,prea multe am indurat eu,fratii mei,mama mea..si de ce?Pentru ca el a iubit mai mult bautura.Pentru ca nu a gasit putere in noi,a gasit putere in bautura.Oricate o sa faca de aici inainte nu o sa poate recupera timpul pierdut.Am pierdut prea multe ca sa il pot ierta.Nu stiu daca o sa pot vreodata.DEci fa ceea ce crezi ca e mai bine pentru copii tai.Stii ce gandesc acum?Ca as fi preferat sa provin dintr-o familie destramata decat sa traiesc intr-una.

 

 

http://community.webshots.com/user/AnaMaria360

"Moare incet cel care nu schimba foaia atunci cand este nefericit,cel care nu risca certitudinea in favoarea incertitudinii pentru a urma un vis,moare cate un pic cel care nu-si permite macar o data in viata sa fuga de sfaturi intelepte"-Pablo Neruda

[giulia71]

Mama mea a avut probleme mari cu bautura, avea un gen de alcolism secundar, adica nu bea la prima ora a a diminetii, dar dupa serviciu era praf! Si totusi....exista si minuni! Sunt peste doi ani, in urma unei operatii de cand mama mean u a mai pus picatura de alcool in gura! Cum s-a abtinut, habar n-am ! Cert e ca s-a lasat si de tigari si de alcool. I-am spus ca e un fenomen!!!

Nu a facut nici-un minut de terapie sau medicatie impotriva alcoolismului...

Cat despre prelegeri...toata tineretea mi-am pierdut-o asa...cu "conferinte" impotriva coniacului sau a berii in cantitati industriale.

Acum nu stiu cat o sa o tina, dar ma rog la Dumnezeu sa ii tina obiceiul asta bun, caci din copilarie nu am amintiri cu mama decat asa [alcool]!

Pe cuvant fratilor, nu exagerez cu nimik!

Roaga-te la Bunul Dumnezeu, exista si minuni!

[giani]

Incep cu o veste proasta, alcoolismul e nevindecabil. Ca unii alcoolici reusesc sa se abtina.... asta-i altceva, marea majoritate a alcoolicilor nici macar nu vor sa recunoasca ca sufera de alcoolism, asta ar fi primul pas in lungul drum al abtinerii.

Parinte alcoolic am avut si eu, cosmarul copilariei mele, nu pot sa o inteleg pe maica-mea, total independenta emotional si financiar, cu un singur salariu sustinea 4 persoane, ca si copil tot trageam de ea sa plecam de acolo, ea ne inchidea gura ca nu vrea sa crestem fara tata. La noi era si atmosfera aiurea, atita frica ce am indurat, era un tip foarte violent. Apoi pina la urma tot am crescut fara, intr-o noapte, beat, a cazut pe niste scari la crisma... Apoi dupa aia am avut si noi o viata normala, , asta nu inseamna ca inca nu ma lupt cu sechele de atunci, si tot citind pe site-uri despre boala asta am inteles de unde mi se trag toate. Asa ca, daca boala sotului tau afecteaza dezvoltarea psihologica a copiilor tai, gindeste-te bine ce ai de facut.

 

 

Nu prea inteleg faza cu popa, cineva o trimitea pe Cristina la popa, pentru ce? explicati-mi si mie va rog.