Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Momente de cumpana/criza


Recommended Posts

Sunt constienta ca in viata fiecarui cuplu, pe parcursul unei casnicii, indiferent de durata, apar si momente de criza. Ati putea descrie pe scurt CEL MAI GREU moment care a aparut in viata voastra si cum ati reusit sa treceti peste el? Sau care a fost cel mai greu moment care a intervenit si pe care nu ati reusit sa-l depasiti? [zana].
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 13
  • Creat
  • Ultimul răspuns

zanazanelorid="red">, la noi cea mai grea perioada a fost ref. bb.

Am incercat 2 ani sa avem bb.

 

Si in mai putin de o luna, de la Craciun pina la Revelion, am aflat ca eu nu pot avea copii, ca el nu poate avea, si daca vrem FIV cu sanse minime mai avem maxim un an in care sa incercam, altfel adio. Eu programata la 2 operatii riscante, sa incercam imposibilul, el infertilitate inexplicabila.

Am simtit ca toata lumea mea se prabuseste, brusc.

 

Cireasa de pe tort: la una din investigatiile dinaintea operatiei mi s-a descoperit o trompa blocata cik de "extrauterina" si intrebarea fireasca - daca el e infertil, de unde extrauterina?

Diagnosticul medical prezenta mult mai multa credibilitate decit orice as fi zis eu in acel moment.

 

Si de aici, grevat pe stressul acestor vesti in serie, a debutat ditamai conflictul.... pe toate planurile.

Cum am trecut peste?

Pur si simplu.

Am luat o pauza, ne-am despartit o perioada sa vedem daca ne e mai bine impreuna sau separat.

De multe ori nu apreciezi ce ai decit atunci cind iti lipseste.

 

Elise

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Ce subiect bun ... pregateste-te sa citesti... numai eu daca as scrie cred ca as umple pagini.

Socul casatoriei sau poate lipsa independentei, poate influente din exterior si lasarea unui bun prieten sa devina mai mult decit atit ... sint doar citeva din aspectele care au contribuit la criza... Daca am depasit-o - nu stiu. Stiu doar ca m-am uitat in jur, l-am ascultat mai mult, m-am adunat, m-am intrebat de ce l-am luat de barbat si m-am intrebat ce am efectv sa-i reprosez lui ...

Si uite asa ... inca mai caut...

 

[:D]

 

Desi acum mi-e mai bine, el e iar fericit si linistit iar eu ma intreb [ups] de ce am gresit?

 

Acum am invatat de la voi ca primul an de casnicie e cel mai greu si incerc sa-l depasesc. Va multumesc tuturor!!! [pup][pup][pup]

 

Cred ca v-am inebunit!

 

"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara."

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Noi nu suntem casatoriti dar cel mai greu moment din viata noastra de cuplu(de vreo 3 ani juma)a fost atunci cand mama lui a inceput sa isi arate coltii atunci cand i a cerut sa ma lase sa se intoarca acasa asta dupa 3 ani juma de stat impreuna dupa 3 ani juma de strangeri in brate din partea ei...

spre bucuria mea nu a ascultat o nici o clipa dar a fost un moment dificil si urat

Eu nici acum nu m am impacat cu ea si nici nu am degand...

 

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cel mai greu moment din casnicia noastra a fost anul trecut in septembrie,cand socrul meu a facut 2 accidente vasculare in urma carora a mai trait 9 sapatamani in stadiul de leguma apoi a murit.De ce a fost asa de greu?Pt ca soacra mea este o femeie deosebitde posesiva,labila psihic,dependenta de cineva aproape 100% si ne-a facut viata un iad mie, si sotului meu.Totul se invartea numai in jurul ei si trebuia sa ne executam in momentul in carea ea ridica un deget.I-am inteles suferinta, si am fost alaturi de ea cu toate,insa cand am vazut ca nu are limite,am zis stop.Treaba e ca numai eu am vazut ca ea se foloseste de noi si profita de noi in cel mai marsav mod posibil,sotul meu insa nu,si de aici au generat conflictele.Ce am facut??Am avut o discutie ,ma rog mai multe insa una fff la obiect cu dansa si mi-am exprimat clar punctul de vedere si la fel am facut si cu sotul meu ,iar de atunci avem din nou liniste si armonie in familie.Un factor ff importanat a fost si este insa dragostea pe care ne-o purtam si faptul ca orice problema ,divergenta am avea,discutam unul cu celalalt si cautam impreuna sa gasim solutiile optime pt toate problemele.Comunicarea ,dragostea si compromisurile sunt zic eu cheia unei casnicii reusite[flo][flo][flo]

 

Mihaela

http://es.pg.photos.yahoo.com/ph/mela_oros/my_photos

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

La noi momentele de criza multe si marunte au fost legate NUMAI de soacra.

Ne-am si despartit de doua ori din cauza ei si fiecare cearta mare sau mica a fost cumva legata de ea.

 

Greu le-am depasit, cu ajutorul unui psiholog, cu multa dragoste din partea noastra doi si chiar cu ajutorul soacrei care a intins prea mult coarda si nu mai tine!!!!

 

Da poate ca pt ca am avut asa de multe probleme acum relatia noastra este puternica, daca am depasit atatea stim ca avem puterea sa depasim problemele mari sau mici care o sa mai apara de-alungul vietii.

 

cristiama

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cel mai greu a fost primul an , chiar doi, dupa ce am nascut. Frate, copil mai plangacios ca al meu nu cred sa existe! Imaginati-va un an si jumatate fara o noapte de somn. Baiatul meu se scula din sfert in sfert de ora si oracaia de ziceai ca-i pus pe jar..

S-a linistit dupa un an si jumate dupa ce mi-a facut praf toti neuronii mei.

A fost foarte greu pentru noi, mult peste puterile noastre!

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Cel mai greu a fost cind,cu niste ani in urma,am aflat de la el,nu ma intreba cit am insistat sa aflu,ca s-a legat sentimental de-o femeie.Am simtit cum imi fuge pamintul de sub picioare! Casnicia mea perfecta se clatina! Si-atunci am rezolvat-o printr-un exercitiu de vointa.Am fost,in continuare, cea mai buna prietena a lui.Asta in conditiile in care imi venea sa-l omor la fiecare 5 minute.I-a trecut destul de repede si atunci am devenit nevasta [:D]Pt o scurta perioada de timp,cit sa vada cam ce poate pati.Nu trebuie sa spun ca mi-a fost foarte greu sa fac asta,dar pina treci puntea te faci frate si cu draku'.Apoi l-am intrebat pe care din noi doua o prefera? Prietena sau nevasta? Ghici ce-a ales?

Recunosc,cind si cind devin nevasta asta ca nu cumva sa uite.[:D]

 

sari pe burta c-apa-i mica

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...