In aceeasi casa...si totusi straini?

[amarantina]

quote:Initial creeata de bmagdaro

Nu ne-am casatorit din dragoste, dar ne-am tolerat reciproc.

 

mãmicã stresatã cu doi pitici

---

id="quote">id="quote">

 

Inteleg 1,2,3 ani, dar 12 ani de tolerat reciproc???????

Nici el nu te-a iubit niciodata?

Helloooo! Doar o viata avem!

[sheherezada]

Sfaturi e usor sa dai dar mai greu sa le aplici!Uneori ajungi sa iubesti un om (chiar daca la inceput nu l-ai iubit!)pentru ca e bun cu tine sau pentru ca ii pasa de tine.In cei 12 ani nu s-a intamplat nimic care sa va lege?Nici el nu a simtit nimic pentru tine niciodata sau numai tu?Daca da atunci cum ati putut sta impreuna atata timp?

 

Mereu alaturi de voi.

 

"Nu exista culmi de neatins ci numai aripe prea scurte"

 

sheherezada

[bmagdaro]

Dar ce fac, ca pentru el am fost prima dragoste si ma iubeste cu adevarat probabil ca a fost si o ambitie ca eram frumusica si curtata de multi baieti si a prins momentul meu slab ca tocmai ma despartisem de altcineva...si am acceptat cererea lui cu gandul ca dragostea va veni... si totusi nu

 

mãmicã stresatã cu doi pitici

[KSorana]

Ce bine ca el nu stie ca tu nu-l iubesti.Iar daca esti casatorita cu unul cu bani ,te-as fi pus la zid direct.

Tu daca ai acceptat situatia 12 ani si relatia voastra a mers bine ,binisor ,nu stiu exact ,respect sau mai stiu eu ce .De ce nu o accepti asa cum e acum?Si eu am avut o perioada cind nu-l suportam pe al meu ,dar asta din cauza ca eram super stresata si imi sarea tandara din orice(nu ca nu-l iubeam, desi mi-a trecut prin cap si asta).Mi-am revenit ,evident .Si acum ne iubim din nou[cina2].

O sa-ti treaca si tie.

[Ramonika]

pai ai doua solutii:

1. Mergi asa mai departe, incercand sa te obisnuiesti cu ideea.

2. Te desparti de el si incerci sa iti gasesti dragostea adevarata.

 

iti doresc sa alegi o solutie care sa fie buna pentru toti cei implicati, pt ca sunt deja 4 persoane implicate, nu numai tu singura. [dual]

 

---

Ramonika [amoras] si pisicile Vladutz Bubulina Maritza Fulgushor

[RaluD]

Daca esti puternic inclinata sa-l parasesti, fa-o.

Daca nu esti si vrei sa "salvezi situatia", sa reusesti sa traiesti in continuare cu el, du-te la Manastire si vorbeste cu un duhovnic ca lumea.

Explica-i situatia ta fara sa-i ascunzi nimic si el te va sfatui ce sa faci.

Eu nu cunosc un astfel de duhovnic, din pacate. Cel pe care il stiam s-a dus la Dumnezeu.

Intreaba fetele, poate stiu ele.

Nu-ti trebuie unul care sa te alerge cu parul si sa-ti dea cu Biblia in cap, ci unul cu adevarat intelept.

 

Eu nu m-as fi maritat din interes. Punct. Si pe mine m-au curtat multi si n-am acceptat nici macar sa ies cu ei mai mult de 2-3 ori daca nu mi-au placut. Am asteptat pana m-am indragostit si atunci m-am maritat, ca nu ma grabea nimeni. Nu am putut trai in minciuna.

La fel si cu copiii. Le-am facut pentru ca ni le-am dorit, sunt nascute din dragoste amandoua.

 

Ai mers la limita minimei rezistente (lucru care e omenesc, totusi...) si ai gresit. Nu toti putem fi transanti, nu toti stim exact ce vrem si in tinerete capul e un pic mai "in nori".

 

Acuma sa vedem ce poti face in continuare.

 

Daca te tin multe lucruri alaturi de el si ti-ai dori sa-l iubesti mai degraba decat sa-l parasesti, aplica varianta 2.

Daca te leaga de el doar frica de viitor, aplica varianta 1, ca doar o viata avem si poti fi fericita.

 

Desi daca iei deciziile la fel ca pana acum... mi-e teama ca nu te vei descurca in aceasta situatie. "Hai sa vad ce-o sa fie, ca poate, intr-o zi... dar parca... si intre timp mai fac si niste copii... sa vedem, poate ei..."

 

Gandeste matur si vei gasi solutia corecta.

Bafta si sa fii fericita!

 

 

Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

 

Ajutati-l pe Andrei sa traiasca!

http://83.103.236.3/Andrei/index.htm

[nuschu]

quote:Originally posted by bmagdaro

Dar ce fac, ca pentru el am fost prima dragoste si ma iubeste cu adevarat probabil ca a fost si o ambitie ca eram frumusica si curtata de multi baieti si a prins momentul meu slab ca tocmai ma despartisem de altcineva...si am acceptat cererea lui cu gandul ca dragostea va veni... si totusi numãmicã stresatã cu doi pitici

---

id="quote">id="quote">Poate e mai puternic decat crezi... Ai fost prima lui iubire, dar din ce ziceai anterior, e trista de tot situatia, "nu-l mai suport"... Poate va reusi sa suporte absenta ta.Cineva mai sus te sfatuia sa discuti cu un duhovnic. Eu as zice sa vorbesti cu un psihoterapeut, poate te ajuta sa intelegi ce vrei, de ce te temi... Poti sa arunci un ochi si o intrebare la "Cabinetul Psi".Cert e ca e oribil pentru amandoi cand e asa, e obositor pe de-o parte sa fii the total bitch, e cumplit de partea cealalta sa incasezi degeaba... E greu, dar poate o idee ar fi sa va separati o perioada, sa vezi cum iti e fara el, daca e foarte important pentru tine si treci pintr-un moment de inadecvare, sau intr-adevar, nu mai ai nimic pentru el?Numai bine :)Pisica