v-ati muta cu socrii?

[amarantina]

Eu zic ca depinde de ce fel de oameni sunt socrii. Ai mei de ex. nici telefon nu ne dau ca sa nu ne deranjeze - zic ca daca vrem, sa le dam noi ca sa le zicem ce mai facem sau daca avem nevoie de ceva. Daca as sta cu ei intr-o casa, complet separati unii de ceilalti, doar cu o curte in comun, cred ca ar fi ok, pentru ca stiu sigur ca nu m-ar deranja deloc. Si cred ca eu as fi tare linistita sa stiu ca pot sa plec din casa la orice ora si sa-l trimit pe fi-miu la vecini. Sau daca n-as avea chef intr-o zi sa-i fac papa, sau ... nu mai insir, ca eu vad numai avantaje si o sa-mi dati cu rosii in cap. Dar ce sa fac daca am asemenea socrii..

[malla]

Noi ne dorim enorm sa ne mutam in Timisoara(stam in Deva), dar nu putem sa luam pe apartamentul nostru cat sa cumparam acolo. Ar fi foat o varianta: sa isi vanda si soacra apartamentul ei si sa cumparam unul impreuna in Tm. Sincer, la inceput imi suradea ideea, deoarece imi doresc enorm sa locuim in Tm. Dar privind peste emotiile care m-au cuprins, vazandu-ma deja in Tm. am judecat la rece: cred ca nu am putea locui impreuna, si apoi ce-am mai face? ca nu am mai avea unde s-o trimitem, sau sa ne mutam noi... numai in chirie si s-o,lasam pe ea in tot apartamentul...nu merge nici asa :)

Si asa am avut unele discutii la inceputul relatiei mele cu sotul, se tot baga ca o mama posesiva,... si ea are tabieturileei, noi pe ale noastre, de exemplu ea la ora sapte dimineata are toata treaba facuta. Eu nici nu vreau sa ma trezesc la sapte numai daca chiar trebuie... Sau mie imi place cand vine cineva la mine sa se simta fain, si intr-adevar se simte, mai ales daca sunt prieteni apropiati, gen nasii, etc... Iesim impreuna la padure, mancam impreuna, din contra ea ma stresa inainte sa fiu economicoasa, etc...Sunt o gospodina economicoasa dar nu zgarcita...si sunt multe lucruri care nu le intelege, fie datorita varstei, fie singuratati in care a trait si a devenit egoista si mult prea strangareata, ajungand chiar la extrema... Pana am facu-o sa inteleaga ca "fiecare cu treaba lui", mi-a luat ceva timp, asa ca acum nu imi bat joc de munca de lamurire care am dus-o cu ea. Asa ca mai bine lipsa...

Eu, am citit ce au zis celelalte fet si le dau dreptate!

 

 

Adinella

 

"Cand Dumnezeu este cu tine, nimeni nu poate sta imptriva ta"!

 

Andrei si Adriana

 

 

[ionasiu]

Am vazut ce ai postat si cred ca totusi o sa reusiti sa va luati un apartament ca vorba aia:doar cine nu vrea nu poate.Puteti sa va vindeti apartamentul si restul banilor sa-i luati pe credit mai bine singuri decat sa te trezesti dimineata cu soacra pe tine spunandu-ti ca la ora 7 trebuia sa ai treaba gata in loc sa te bucuri de intimitate si sa te trezesti la ce ora iti convine.

 

ady

[Adila]

Daca nu te deranjeaza sa-ti vezi soacra zilnic atunci e ok, te poti muta. [;)]

[ancamironiuc]

Depinde de socrii... eu cu maicamea nu m-as muta niciodata!!!!! A stat la noi o saptamana, in vacanta si am ajuns isterica[alcool].

 

In toamna ar trebui sa ne mutam la casa si am propus, chiar eu[8D] sa o luam pe soacramea la noi. A ramas singura si sta destul de departe de noi, in mijlocul campului, cu 300 de oratanii si 4 porci...

 

Este ceva ma bagacioasa dar nu ma deranjeaza, in plus nu mai resusesc sa ma descurc singura cu toate!!!!!

 

ANCA si EMA EMANUELid="limegreen">

[Aprilie]

 

Decit intr-un bloc de apartamente ,cu vecini care te inunda cind le vine lor bine, care fac tot felul de zgomote aproape la orice ora din zi sau noapte,etc,etc (cunoastem cu totii binefacerile traiului "la bloc" ),mai bine cu SOCRII !

 

Parerea mea ! (ideea de apartament imi repugna cu mult mai mult decit cea de socriiid="blue">).

 

Daca viitoarea casa va fi separata si veti avea doar curtea comuna,se poaote convietui decent. [cina2]

Daca sint niste oameni imposibili, va pot face zile fripte chiar daca locuiti departe de ei (uneori chiar intr-o tara straina). [mariaj]

 

Deci, eu as locui cu socrii intr-un duplex sau intr-o casa cu intrare separata. [berica]

 

Dar admit ca am virsta unora dintre mamele(soacrele) voastre! Ceea ce schimba putin datele problemei. [;)]

Trebuie sa recunosc ca la inceputul casatoriei aveam insa idei mai abrupte referitoare la acest subiect delicat (tot ce se leaga de socrii).

 

nu dati cu rosii chiar daca opinia mea e singulara !

 

 

 

Viata e scurta.Daca n-o putem face lunga,atunci macar s-o facem lata.

[Jocelyn]

Dupa parerea mea nu depinde de socri. Eu am niste socri foarte de treaba dar cred ca atunci cand doua familii de acest gen stau foarte aproape nu e bine. Nici cu parintii mei n-as sta in aceeasi casa tot din acelasi motiv, oricat ar fi de separate intrarile. [fuga] Vrei nu vrei apar divergente. Mai la distanta e mai sanatos[:D]

 

*****************************************************

I plan on living forever. So far, so good id="size4">id="Courier New">id="teal">

[addinel]

nu m-as muta cu socrii si nu m-as muta cu absolut nimeni altcineva! mie a sta singuri mi se pare o premisa absolut necesara pentru fericirea oricarui cuplu. daca as fi obligata as face-o, dar cu inima stransa si in orice caz pe perioada determinata. altfel... in nici un caz!

 

"Daca faci ceea ce ai facut dintotdeauna, vei obtine ceea ce ai obtinut dintotdeauna"

[IEPU]

Parintii mei si bunicii dinspre tata stateau in acelasi bloc, pe aceeasi scara, distanta de un etaj.

Pentru aia, eu eram la ei pana veneau ai mei de la servici, bine ingrijita, apretata si motzata; in plus ma puteau lasa oricand aveau musafiri sau plecau cu prietenii.

Bunica, odihneasca-se in pace, mai trebaluia si prin bucatarie.

 

In schimb: avea o cheie de la apartamentul alor mei. Tin minte de cand eram mai maricica, ca mai aveau cate o bere pe masa si cand auzeau usa la apartamentul bunicilor stiau ca vine si ascundeau paharele in chiuveta [;)].

Nu stiu pe ce altceva s-a ofticat mama decat ca i se parea ca o iubesc mai mult pe bunica; de' stateam aproape toata ziua cu bunicii.

 

Dar stiu ca eu am fost un copil taaaare fericit.

Si mai stiu ca si tata este in continuare taaaare fericit. Din multe motive, dar si din acesta, ca mama a acceptat, de dragul lui, si "amanunte" mai greu de digerat. Si a reusit sa nu se certe cu socrii, si i-a si ingrijit vreo 10 ani cat au fost neputinciosi, si i-a si ingropat crestineste.

 

Probabil in asta te vei baga si tu. Nu stiu daca vei putea sau nu. Depinde mult de cat de puternica este relatia ta cu sotul tau (numai el poate pune frana imixtiunilor exagerate) si daca crezi ca el merita si apreciaza acest sacrificiu. Si mai depinde, desigur, daca lasi sa te infierbante frecusurile marunte.

 

Iti doresc cale luminata.

 

P.S. Imi pare rau sa vad ca in unanimitate nurorile se feresc asa de soacre. Eu o sa fiu soacra pentru 2 nurori si deja ma apuca frica...

 

 

 

 

Magda, mami de Horia (20ian1997) si Matei (3oct2005)

http://community.webshots.com/myphotos?action=viewAllPhotos&albumID=550146097&ran=6628

[eLaura]

NU, pentru ca nu este sanatos, pentru ca indiferent de cata intelegere si afectiune este inainte de asta, e vorba de doua familii distincte, s.a.m.d Nici cu socrii nici cu ai mei (desi la noi au ramas doar mamele)!

 

Laura, mama lui Catamic