Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

nevasta vs. copil?!


Recommended Posts

Aceasta situatie este foarte complexa si nu cred ca cineva care nu-i intr-o cauza similara poate avea raspunsuri si solutii transante.

Eu sunt intr-o situatie de acest gen si de aceea raspund intrebarii lui Elise.

Am copil din prima casatorie ce sta cu noi, are copil din prima casatorie, de asemenea cu noi si avem impreuna copil.

Imi iubesc sotia si ma iubeste, asa ca in filme, dar au existat momente tensionate vis a vis de copii; stiam ca vor fi, inca de la inceput, insa nu am stiut cu adevarat despre ce este vorba pana cand nu au venit.

Eu sun exagerat in privinta fetei mele, si asta inaintea casatoriei mele cu actuala soata. Imi dau seama ca pentru ea, copilul meu nu poate insemna ce inseamna pentru mine, si poate nu o sa insemne niciodata. E valabil si pentru mine cu fata ei.

Am insa, in general, incredere in sotie, fiind convins ca fericirea mea este prioritara pentru ea si aici intra si fericirea fetei mele.

Spun "in general", pentru ca "piticii" mei imi intuneca ratiunea uneori si am tot felul de impresii, alimentate cateodata (dovedit) si de fata mea care, asa cum spuneati si voi, nu poate gestiona corect schimbul de mame.

In unele din acele momente de tensiune mi-am spus clar parerea si am afirmat cinstit ca nu pot avea o casnicie perfecta in cazul in care fata mea nu-i fericita. Prin asta am vrut sa transmit sotiei mele ca este responsabilitatea noastra de a ne face intelesi fiecare copilului celuilalt, casnicia noastra nefiind negociabila.

Da, am inca pretentia de a decide in cazul copilului meu, desi sotia mea nu pare a avea aceeasi pretentie, lasandu-ma pe mine sa hotatasc de multe ori si in cazul fetei ei. Are incredere, ce-i drept, in judecata mea, dar are si o mai mare intelepciune, cu toate ca este si ea supusa greselii.

Atitudinea barbatului din povestea Elisei nu este constructiva, pe motiv ca nu serveste nimanui; este de inteles, dupa mine, insa trebuie adaptata civilizatiei actuale, precum si interesului comun.

Este insa, va rog sa ma credeti, o situatie grea.

 

poze multe cu noi

 

 

"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 43
  • Creat
  • Ultimul răspuns
quote:Originally posted by crini

Intrebarea iniziala a fost daca e normal ca tatal sa ii faca educatia singur si sotia sa nu ii faca observatii copilului si dupa mine raspunsul e Da. Situatiile prezentate de tine ulterior tin de rasfat si aici fiecare parinte decide cat ii permite copilului. Asta nu are legatura cu situatia lor particulara. Oricum de foarte multe ori cuplurile fara copii considera ca prietenii deja parinti sunt prea ingaduitori cu fiii. Din ce povestesti, niciunul dintre soti nu se lamenteaza, deci se pare ca au gasit un echilibru. Intr-un mod pe care voi nu il aprobati, dar cu care ei amandoi sunt de acord. Cred ca o interventie din exteriorul familiei nu ar purta la nimic bun.Mami de fetita (1999)si baietel (2004)


id="quote">id="quote">Sunt foarte de acord. Problema tine de fapt de stilul de educatie si de subminarea autoritatii sotiei, mai ales ca sunt de 5 ani casatoriti. Sunt de acord si cu ce a spus Carolineid="red">: "Daca ii explici logic si cu rabdare, copilul intelege, chiar si tatal lui. Dar asta este ce fac eu, pentru ca eu am convingerile mele si le aplic si copilului #2. Tatal poate sa-i de-a mancare si atarnat intr-o mana, il poate educa cum doreste, imi poate cere sa nu ma bag, sa-l ignor, sa nu comentez si sa-l trimit la tatal lui pentru orice dorinta. Nu e tatal acasa, sa astepte pana vine si atunci, daca tatal e de acord, sa-i servesca masa la calculator. El, nu eu. Pentru ca am convenit ca eu nu trebuie sa ma implic." <= asta e concluzia logica la pretentiile tatalui.Oricum, daca parintii (vitregi sau nu) nu sunt consecventi si uniti in a educa un copil... -> DEZASTRU! Si nu cred ca educatia celui de-al doilea copil va fi altfel.Eliseid="red">, nu putem sa spunem unei persoane ce ar trebui sa simta doar pentru ca simtim altfel decat ea. Si unele cuvinte, scoase din context, suna exagerate. Poate ca daca am stii ca au fost spuse la suparare, ar suna altfel. Nu vreau sa spun ca acesta este cazul, dar trebuie tinut cont. Inteleg ca vrei sa-ti ajuti prietenii, dar ei trebuie sa vrea sa fie ajutati...Kitty, mamica de Adi si Robi [box]
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

 

 

Multi de aici au spus deja atat de multe lucruri pertinente. Ce cred eu e ca totusi ceva nu e in regula in relatia sot-sotie. Si nu ma refer la "piticii pe creier" de care vorbeste Rufus, pentru ca e clar la ei ca se respecta reciproc si s-au inteles in leg. cu educatia copiilor, ci de modul in care el i-a vorbit.

 

quote:"Daca te iei de copilul MEU dispari?

Ca sint zeci ca tine, dar copilul meu e unul singur?"


id="quote">id="quote">

 

Nu conteaza cat de bine par ca se impaca ei, chiar daca ei au discutat inainte despre asta, tot mi s-ar pare ca el e nesimtitul lumii. Chiar daca ea a facut o gresala, sunt moduri mult mai cu bun simt de a-i atrage atentia partenerului. Ma opresc aici.

 

Elise eu mai degraba ti-as recomanda sa vorbesti cu ea sa incerce sa aiba o discutie serioasa cu el in leg. cu modul lui de exprimare.

 

Cat despre copil sunt covinsa ca la varsta asta este foarte constient de pozitia lui si cu cat va creste va acumula mai multa experienta la speculat. Uite-asa isi distrug unii copiii, cica din dragoste.

 

Gloria si Eva (22 dec. 2004)

 

 

 

Pasti 2006

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:Originally posted by greieras

Multi de aici au spus deja atat de multe lucruri pertinente. Ce cred eu e ca totusi ceva nu e in regula in relatia sot-sotie. Si nu ma refer la "piticii pe creier" de care vorbeste Rufus, pentru ca e clar la ei ca se respecta reciproc si s-au inteles in leg. cu educatia copiilor, ci de modul in care el i-a vorbit.

quote:"Daca te iei de copilul MEU dispari?Ca sint zeci ca tine, dar copilul meu e unul singur?"
id="quote">id="quote">Nu conteaza cat de bine par ca se impaca ei, chiar daca ei au discutat inainte despre asta, tot mi s-ar pare ca el e nesimtitul lumii. Chiar daca ea a facut o gresala, sunt moduri mult mai cu bun simt de a-i atrage atentia partenerului. Ma opresc aici.Cat despre copil sunt covinsa ca la varsta asta este foarte constient de pozitia lui si cu cat va creste va acumula mai multa experienta la speculat. Uite-asa isi distrug unii copiii, cica din dragoste.Gloria si Eva (22 dec. 2004)
id="quote">id="quote">id="size1">Corect! [flo]Did="teal">.id="limegreen">Kid="teal">.id="limegreen">
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...