Sa divortez cand sunt insarcinata in luna a-8-a?

[Roxana01]

Buna! Va vine sa credeti sau nu, pana ieri nu ma gandeam ca voi ajunge sa scriu sau sa citesc pe aceasta sectiune a forumului. Pana ieri eram doar o viitoare mamica fericita, care abia asteapta nasterea fetitei. Sunt in 33 saptamani, asa ca nu mai am mult. Il cunosc pe sotul meu de 3 ani si ne-am casatorit anul trecut in iunie. Relatia noastra a avut suisurile si coborasurile ei, dar intotdeauna am considerat ca ne iubim si ca trecem noi peste toate. Am fost foarte fericiti cand am aflat ca vom fi parinti. Ne-am dorit tare mult copilul. Stateam intlr-o garsoniera inchiriata, am facut credit, ne-am luat apartament cu 3 camere, am incercat sa-l facem locuibil. Este foarte greu si stresant in momentul in care pornesti de la zero, fara nici un ajutor. Dar ne mandream ca le facem singuri pe toate. In ultimul timp stresul, datoriile, grijile ca nu vor fi toate gata la timp ne-au facut sa avem conflicte mai dese si sa ne certam din orice. Totul a culminat ieri, cand, dintr-o cicaleala stupida a lui, eu m-am enervat si i-am turnat mancarea in cap (gest pe care il regret). Credeti-ma, acest gest a venit dupa ce o zi intreaga am alergat dupa mobila, cumparaturi, acelasi stres interminabil si, la 4 incercam sa mananc si el se luase de mine dintr-o prostie. Dupa faza cu mancarea, el mi-a dat doua palme peste cap ca am zis ca ma doboara de pe scaun. Nu m-am miscat si nu am zis nimic, de teama sa nu continue si sa nu ii faca vreun rau copilului. Dupa s-a dus la baie, eu nu m-am miscat, eram prea socata. El s-a intors si mi-a turnat bere, smantana, apa, ce era pe masa in cap, dupa care mi-a zis ca vrea sa divorteze. Am facut un dus si am plecat la niste prieteni sa ma linistesc. Cand m-am intors acasa nu am discutat nimic. Nasa noastra mi-a spus sa trec peste orgoliu si sa provoc o discutie, sa vad ce s-a intamplat, cum mergem mai departe. Asta am facut dimineata. Si mi-a spus ca el vrea sa divortam, ca nu ne potrivim, ca a fost o greseala. Dar vrea sa divortam peste un an, ca nu vrea sa ma lase singura cu copilul acum si vrea si sa mai asteptam sa creasca pretul apartamentului ca sa-l vindem si sa impartim la jumatate. Nu-mi venea sa cred! Imi propunea sa stam in aceeasi casa un an, ca doi straini, sa dormim separat, sa avem vieti separate, ca sa vindem mai bine apartamentul peste un an!!! i-am spu ca nu este o solutie de luat in calcul si ca daca este hotarat sa divorteze, ori o face acum, ori o fac eu acum. Asa ca ma vad in fata faptului implinit, trebuie sa intentez divort cand sunt in luna a 8a. Nu pot sa cred ca trec prin asta! Pana ieri faceam atatea planuri impreuna, el ma necajea ca la a 3-a sarcina o sa-mi fie mai usor, in fiecare seara pupa burta si statea cu mana pe ea ca sa simta cum misca bebelina. Si acum, deodata, nu sunt femeia care il face fericit si vrea sa divortam. Credeti-ma, nu este o chestie trecatoare. Si chiar daca ar fi, pot accepta eu sa traiesc langa un om pe care daca il supar imediat zice ca nu ne potrivim si ca divortitam? Raspunsul la aceasta intrebare il am deja: NU! Habar nu am ce sa fac mai departe. stiu ca trebuie sa divortez. Nu cunosc nici un avocat. Nu stiu cat ar putea dura divortul. Nu vreau sa mai traiesc alaturi de un om care nu ma vrea in viata lui, dar nici nu pot sa plec de acasa, sa nu fie interpretat ca parasire de domiciliu. Nu stiu ce sa fac, sunt disperata. Stiu sigur ca trebuie sa fac ceva cat mai repede, nu pot suporta sa stau in aceeasi casa cu el si sa nu ne vorbim. credeti-ma, il iubesc si, mai ales in aceasta perioada, stiti si voi, o femeie are nevoie de barbatul de langa ea. Dar eu prefer sa fiu singura decat langa un barbat care sa nu ma sarute cand tin copilul in brate sau care sa nu ma stranga noaptea in brate cand am nevoie de suportul lui. Spunet-mi, ce credeti voi ca ar trebui sa fac? Roxana, +33 sapt

[lulu75]

Eu zic sa stai linistita si lucrurile se vor rezolva. Nu poti sta acum prin tribunale cand un bb e pe drum. Oricum pana in septembrie e vacanta judecatoreasca asa ca nu ai ce sa faci acum. Concentreaza-te asupra copilului pt ca el percepe orice suparare a ta. Nastere usoara si sa se rezolve toate problemele voastre!

 

Luminita si [copil] Andrei Tudor - ingerasul meu cu ochiii ca cerul(16 august 2005)

 

 

Album Andrei id="red">id="size1">

 

Povestea nasterii ingerasului meu: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=75774

[iarina]

Sa ii dai 2 palme unei femei insarcinate (si inca in luna a 8-a) si apoi sa-i torni tot ce nimeresti in cap, nu mi se pare in regula. Chiar daca gestul tau a fost ..nelalocul lui sa zicem,trebuia sa nu se lase dus de furie....hai sa zicem ca s-a enervat in asa hal incat te-a pocnit.Dar dupa ce s-a dus la baie (timp in care de obicei te calmezi nitel)cum de-a indraznit sa-ti toarne in cap ce-a nimerit? Daca te ranea? Eu clar n-as sta cu nici un barbat care ar ridica mana asupra mea, daca as fi insarcinata nici n-ar mai incapea vreo discutie, dar asta este ceea ce as face eu. Pe tine te-as sfatui sa mai discuti cu el, sa vezi daca realmente asta isi doreste si daca nu cumva regreta si a fost un gest necontrolat. Daca intr-adevar se pune problema divortului, macar asteapta pana nasti- inca o luna si abia apoi incepe actiunea de divort. Cateva saptamani tot mai dureaza, timp in care iti pui lucrurile la punct. Insa trebuie sa te gandesti daca te vei descurca singura cu un copil in Bucuresti...poate vine mama ta sa te ajute; in orice caz mai discuta cu el.

 

"Experienta este numele pe care il dam greselilor noastre" Oscar Wilde

[Kittie]

hmm...ar fi nejte kestii de spus... da' mie , de pilda, mi-ar fi mai usor pe messenger (cre ca se vede id-ul.. si mi poti trimite mesaj cand vrei, eu sunt online).

In alta ordine de idei, ai un sotz tare orgolios... Si ti-a raspuns la manie. Oricum ar fi, se gandeste macar la copil! Ceea ce e mare lucru, sa nu te bulverseze acum. Tie ti s-o parea insuportabil, e normal, dar nu prea ai ce face. Ai de ales intre a astepta sa-i treaca, pastrand ignoranta si raceala care spui ca s-au instalat, a pleca tu (riscant, cu burtica in stadiul asta si cam radical) sau a-l trimite pe el de-acasa. Oricum ar fi, nu cred ca interventia exterioara (prieteni, rude) este binevenita. S-a intamplat intre voi, din cauze numai de voi stiute si simtite, orgoliul lui e si-asa la cote maxime, nu-i da motive sa te dispretuiasca si mai si chemand de pilda pe mama ta in sprijin (stiu, suna dur.. da' mai cunoastem :( )...

Eu sper sa ai posibilitatea de a scrie pe mess.. altfel o sa mai intru sa vad ce si cum decurg lucrurile din postarile tale.. sa te ajut daca ti se pare ca aprecierile mele sunt de folos...

 

---

[gravi], mami de [copil] ( 13oct04 )

id="green">

id="right">

[MirelaV]

ummmm....cred ca iei lucrurile putin cam prea in tragic...e greu de dat un sfat in cazul asta...insa incerc sa fiu impartiala

asa cum tu ai facut un gest la nervi...l-a facut si el .. mai grav e al lui k esti insarcinata cu bebelina lui...asa cum tu poti vorbi la nervi..asa a facut si el...e vorba de orgoliu..de momente in care nu te poti controla...suntem oameni si suntem supusi greselii. k a dat in tine...eu sunt de parere k a facut-o o data..o va face si a 2-a oara...despre divort si faptul k nu esti femeia ce il face fericit...cred k fiecare dintre noi la nervi si suparare zice k s-a terminat...de cele mai multe ori din teama de a nu fi parasit. de teama k ai fi putut spune tu lucrul asta...

nu-s de principiul k daca ai un copil..tre sa stai si sa suporti orice...dar mai lasa cateva zile sa treaca...si discutati la rece...calm..k 2 oameni maturi ce sunteti. ati trecut o perioada grea, credit, amenajat apartament, sarcina..etc..adunati-va si discutati...cand se va naste fetita voastra veti deveni mult mai responsabili si viata voastra se va schimba radical. nu luati o decizie in pripa..chiar daca asta va fi finalul..macar rumegati-l bine..sa fiti convinsi k asa trebuie!

stiu..e usor de dat sfaturi..dar...merita sa incercati

haide...capul sus...si sa fie bine!

 

[9cer] Mid="blue">iid="red">rid="blue">eid="red">lid="blue">aid="red">Vid="blue">[9cer]

pupicei pe burticeiid="pink">id="size1">

 

 

[RaluD]

Eu nu cred ca l-a apucat brusc ca "vrea sa divorteze" si ca "nu esti femeia care-l face fericit".

Ti-ai mai iesit tu din fire si alta data si probabil ai mai aruncat cu chestii dupa el sau in general te manifesti coleric. Nu te cunosc si imi cer scuze anticipat daca gresesc, intentia mea nu e sa te jignesc.

 

Cunosc un cuplu in care ea la manie nu se controleaza si ii arunca lui in cap cu ce apuca. Din fericire, el e un tip calm... dar uneori ii mai vine si lui s-o stranga de gat. Sper sa dureze casnicia lor...

 

Nu-l scuz, gestul lui este INCALIFICABIL, mai ales fata de o femeie insarcinata. Si mai ales fata de femeia cu care a ales sa-si imparta viata.

 

Dar cred ca aceasta casnicie intre doi colerici poate fi salvata. Fetele au dreptate, la manie spui multe.

 

In primul rand, cere-ti iertare pentru ce ai facut, daca nu ai facut-o deja. O faci pentru sufletul tau, ca sa fii impacata cu tine si pentru ca asa e corect. Deci nu astepta sa-si ceara si el iertare...

 

Mergeti la psiholog, problemele voastre sunt mai adanci de-atat (deduc din faptul ca si-a iesit din fire intr-atat incat sa te loveasca, insarcinata fiind).

Eu nu cred ca nu va potriviti, ba dimpotriva, cred ca aveti aceeasi fire si va potriviti prea bine.

 

Te rog, lasa sa treaca cateva zile si spune-i sotului tau asa: "Eu nu pot locui cu tine in casa un an ca doi 'vecini de apartament'. Vino te rog cu mine la psiholog sa ne intelegem problemele si sa clarificam situatia dintre noi. Daca intr-adevar constatam, dupa o analiza atenta si nu la nervi, ca nu ne potrivim si nu ne mai iubim, voi fi impacata si o sa divortam".

 

Perioada de dupa venirea bblushei va fi dificila, veti dormi fragmentat, bblusha o sa planga si veti fi si mai nervosi. Trebuie sa rezolvati situatia acum, ca sa nu se agraveze.

Solutia este sa intelegeti ce se intampla cu voi, nu doar sa fii tu concilianta ca sa-i treaca, pentru ca se va obisnui asa (citeste povestea lui Serenity).

 

Sa ne-auzim cu vesti bune!

 

 

Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

 

Ajutati-l pe Andrei sa traiasca!

http://83.103.236.3/Andrei/index.htm

[Nadia1976]

Buna!

Roxana, am citit povestea ta, si am vb. cu sotul meu despre ce am citit. (Nu-l pot lasa sa citeasca, ptr. ca el nu vb. romaneste). Oricum, l-am intrebat ce ar face el daca eu, (ipotetic) insarcinata in 8 luni dupa cicaleli de-ale lui i-as pune mancarea in cap. Mi-a raspuns: "absolut nimic! asa ceva e normal, nu te poti juca cu emotiile unei femei insarcinate!" Atat mi-a spus. Nici mai mult nici mai putin, dar e drept ca e el ffffff calm si in situatii din astea el f calculat; probabil ca tu si sotul tau aveti aceeasi fire 'impulsiva' si de-aici a iesit ce a iesit. Personal, mie mi se pare fff umilitor sa ii pui cuiva mancarea in cap. mi se pare cu atat mai grav cu cat el a facut acelasi gest avand in vedere sarcina ta; acum el ar trebui sa fie cel "matur" si sa incerce sa te inteleaga.

In alta ordine de idei: la fel, mi se pare ca ideea lui de a divorta nu e de ieri; ar fi absurd ca de la un gest (oricat de umilitor) pe care l-a facut sotia lui INSARCINATA in luna a 8-a, sa sara repede la divort. Incearca sa vb. cu el, incearca sa descoperi de unde si mai ales de cand ideea cu divortul. Gestul tau de ieri cred ca a fost doar "paiul care a rupt spinarea magarului", nicidecum ceea ce a generat o asemenea idee. Si daca dupa ce discutati, ajungeti la parerea comuna ca va iubiti si inca respectati, poate renuntati la divort si o sa mergeti mai departe.

 

Bafta si putere si gandeste-te la puiutul tau din burta, inainte de orice!

 

 

 

 

 

"Faptul ca ai un pian nu te face pianist, dar nasterea unui copil sigur te va face parinte."

[Kittie]

hmmm.. eu si-al meu convietuitor suntem firi aprinse, amandoi. Am trecut de multe ori prin momente grele, jigniri si amenintari cu despartirea si suntem inca impreuna. Nu cred c-as rezista langa o persoana calma (sau mi-as gasi tot soiul de "iesiri" care mai de care mai ciudate) dar experienta m-a invatat ce si cum se spune la manie, ba chiar si ce se face.. Si cata vreme dureaza perioada post-"divort". Fiecare avem un clic declansator, la unii e mai usor de nimerit, la altii mai greu. E pacat k vi l-ati gasit, si mai pacat k s-au declansat acum , inainte de nastere, nijte treburi urate ...

 

---

[gravi], mami de [copil] ( 13oct04 )

id="green">

id="right">

[sofia_misicu]

In calitate de persoana relativ colerica care are obiceiu sa spuna ce ii trece prin cap (sau doar prin gura) iti sugerez sa il ignori cateva zile, sa lasi lucrurile sa se aseze si sunt convinsa ca o sa regrete.Nu l-ai lasat destul timp sa isi revina. Cand va vrea sa vorbiti, cere-ti din nou scuze si explica-i cu calm si raceala ca orice ai fi facut nu meritai palmele si mancarea in cap. Cel putin nu cat esti insarcinata. Dupa ce faci copilul promite-i ca o sa faci cate placinte si spaghete vrea sa va bateti cat vreti ca Stan si Bran. Eu cred ca momentul in care iti vei da seama daca e cazul de divort o sa fie dupa nasterea copilului. Daca o sa continuati sa va "impungeti" si sa reactionati fara masura....vedeti voi.

 

Pana atunci, calmeaza-te, mare parte din nervi sunt si de la sarcina. Stiu din experienta.

 

Nukasiid="size1"> Mama la Nuka

 

[desprecopii]

Roxana - si eu te sfatuiesc sa il ignori citeva zile. Ar trebui sa ii sugerezi sa mai citeasca site-uri despre copii ... sa vada prin cite transformari fizice si hormonale trec gravidutele si sa ii sugerezi sa ceara un sfat pe forumul desprecopii.com.

Cu siguranta ca va invata multe.

 

In rest - fii calma ca totul va fi bine

 

[dc]

 

---

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.id="Arial">id="size1">