merg mai departe cu el?!

[papusha_iris]

Va multumesc tuturor pentru parerile si sfaturile pentru problemuta mea. Am luat o decizie, cu tot ce implica ea: ii voi vorbi extrem de deschis si mai departe vom vedea ce se intampla. In unul sau doi mergem mai departe, nu?! :-))

Luni plecam in concediu 2 saptamani. Poate chiar asta e un prilej sa vorbesc cu el calma si relaxata (ma rog, sper sa nu stric concediul!), fara presiunea serviciului si a celorlalte probleme de zi cu zi.

Multumesc mult!

[violeta69]

Concediu placut!

sa ne spui si noua ce a hotarat.....sau ce ati hotarat!

eu voiam sa-ti spun cateva idei,insa,nu stiu,cel mai bine e sa discuti cu el si sa vezi ce vrea sa faca.....

el ar putea sa se simta incoltit si mai tarziu sa vrea sa mai zubrde....

 

dar,eu,gandind cu mintea de acum si daca as avea posibilitati materiale si ajutor din partea cuiva(a parintilor de ex.) as face un copil,sau mai bine ....poate cel mai bine ar fi sa intalnesti pe cineva care sa vrea o familie....dar teoria e teorie,practica.......

iar ce e in suflet nu poate fi schimbat doar asa apasand un buton si zicand " de maine nu-l mai iubesc pe X,il iubesc pe Y"

tu stii cum sa-l iei,tu il cunosti,tu stii ce riscuri vrei sa-ti asumi si ce nu......

orice are fi eu iti doresc sa alegi doar ceea ce e bine,sa-ti ajute Dumnezeu sa iei/luati decizia cea mai buna......

 

Vio

[adinutza78]

Parerea mea este ca " vorba multa,saracia omului "

Concediu placut si sa te intorci fericita !

[papusha_iris]

multumesc mult. Daca veti fi dispuse sa ma mai ascultati, ma intorc cu "povesti" pe 31 iulie! Sa auzim de bine!

[adinutza78]

am vrut sa spun "vorba multa,moarte sigura"

[roxanik80]

Zici ca iti doresti un copil.Daca vrei asta f tare eu zic ca ar trebui sa faci un copil si gata (asta daca iti permiti financiar sa il cresti )asa ai ce ti-ai dorit si daca el vrea sa fie alaturi de voi bine daca nu treaba lui. Dar gandeste-te bine, ca nu e usor sa cresti un copil singura. Iti spun asta pt ca am intalnit cazuri de genul asta si le este foarte bine.

 

GiurcaR

[Alexmona]

Draga Papusha , trebuie sa ai un pic de rabdare cu el.Esti o norocoasa ca in relatia voastra comunicarea merge atat de bine.Discuta cu el deschis ...spune-i care sunt visele tale cu calm si intelepciune.Nu-i da un ultimatum , din contra lasa-l pe el sa se gandeasca la ce i-ai zis .Spune-i deschis ce-ti doresti de la aceasta relatie si sa ai grija sa nu para ca ii impui ceva sau ca ii ceri ceva.

Incearca si asa!!!

Numai bine iti doresc si sa ti se implineasca toate visele.[flo]

 

FATA FANTASTICA

ALEXMONA

[Ramonika]

si la mine e o situatie oarecum asemanatoare. avem amandoi aceeasi varsta, aproape 28 si suntem impreuna de 8 ani si ceva. aveam amandoi 19 cand ne-am cunoscut.

locuim impreuna de aproape jumate de an si eu parca m-as astepta de la ceva din partea lui, dar el nimic.

ma enerveaza cel mai tare ca se lasa influentat de prietenii lui mai mari ca el cu cativa ani care nu au de gand nimic, si cum el, draga Doamne, sa fie primul insurat, care e cel mai mic din gashca??? [alcool]

am observat ca multe dintre voi ati spus sa il provoace la o discutie despre asta. cu alte cuvinte ce sa faca? sa il ceara ea? sau sa il roage sa o ceara el? [alcool]

tocmai de asta nu am abordat eu problema in felul asta. mi-ar fi fost foarte usor sa ii spun ca ma astept la casatorie, dar si-ar pierde farmecul daca as face asta. as vrea sa vina din partea lui.

tot ce am putut sa spun este daca o fi sa avem copii, iar el a spus ca da, dar peste vreo 2 ani incolo... dar totusi, nimic de casatorie...

nu stiu nici eu cum sa procedez... daca l-as "ameninta", probabil ca m-ar cere de sotie, pentru ca stiu ca nu se poate desparti de mine. dar nu as vrea sa fie chestia fortata, pt ca, dupa cum am mai zis, nu ar mai avea acelasi farmec...

de fapt adevarul e ca nici eu nu stiu ce vreau.

uite ca mai mult am vorbit despre mine, dar is curioasa cum ai abordat problema si ce a zis el.

 

PS: mor cand aud/citesc vorba asta: "boala lunga, moarte sigura"... ma dispera vorba asta... ia nu o mai scrieti... [mariaj]

 

---

Ramonika [amoras] si pisicile Vladutz Bubulina Maritza Fulgushor

[ankalaura]

Eu am fost in situatia ta, tot vreo 6 ani diferenta, in defavoarea mea. Aceleasi sentimente, relatie interesanta, cu multe plimbari in lungul si latul tarii, cu multa distractie in cluburi, cu multa comunicare.

Si totusi, era un copil. A trecut un an, doi, trei,.... si mi-am dat seama ca daca in 3 ani noi n-am facut decat sa ne distram, in urmatorii 3 nu vom face altceva.

Si am facut cea mai buna alegere din viata mea. E drept, i-am dat o perioada de gratie, cateva luni, juma' de an.... Insa eu nu aveam 30 de ani. Cu tot cu perioada de gratie, nimic nu s-a schimbat, ci din contra.

Asa ca am pus punct. In mai putin de 3 luni viata mi l-a scos in cale pe sotul meu, mai mare decat mine nu cu mult, cu doar 3 ani, dar mie mi se parea asa de matur, si eu ma simteam asa de bine.... Dintr-o data eu eram cea mica, cea protejata, nu mai eram cea care sa il duca pe 'cel mic' de mana.... oricat de bune idei despre viata avea cel mic in teorie....

Parerea mea, uita-te la tine, dimineata, in oglinda, si itnreaba-te daca ai chef sa iti mai consumi un an din viata cu unul care se pare ca nu are chef sa ia decizii definitive... Fereste-te de posibilele suferinte care vor urma. Sa nu cumva sa crezi ca vei fi singura femeie din viata lui. Daca nu alegi sa suferi acum, vei suferi mai tarziu... Dar vei suferi sigur. Sa dea Dumnezeu sa ma insel. Te pup

 

Anca si papusica Eliza (26.august.03)

Eliza