Comunicarea

[Pucku]

......dupa despartire poate unii stiti povestea, poate nu cert e ca vrea sa se intoarca, nu stiu ce asteapta de la mine, dar daca in ianuarie as fi dat orice sa vina inapoi acum nu mai sunt asa sigura de asta simt ca mi-am facut un ritm al meu, o rutina cu gaza, si ca nu mi-as gasi locul cu el in casa nu stiu ce vreau de la viata , nu cred ca-l mai iubesc, cel putin nu cum eram la inceput, dar parca nici fara nu-i bine sunt deja 8 luni de cand a plecat, 8 luni nu ar fi mult, dar avand in vedere greutatile prin care am trecut mi se par cativa ani cateodata ma bucur ca vine, cateodata ma apuca disperarea, cateodata zic ca ma duc sa-l i-au de la aeroport alta data ca nu, ca ma pregatesc, ca nu nu stiu cu e mai bine mama zice ca gata s-a dus boieria, vine domnul acasa, trebuie sa fac mancare cate 2 feluri, sa-i calc camasile, cafea de dimineata, + copilul, + curatenie +serviciul meu, + piata + alte ifose de copil singur la parinti....in timp ce el sta salveaza si descopera lumea pe internet ... le faceam cu placere pe vremuri, si niciodata nu am zis nu, chiar daca ne intorceam de la distractie si era 12 noaptea,sau 6 dimineata ii pregateam cu acelas zel pachetul, costumul.....nu am cerut niciodata sa-mi multumeasca pt asta, eram fericita ca ma iubea, simteam ca asta trebuie sa fac ca sa fiu o sotie buna.... dar dupa tona de reprosuri din partea lui si a familiei, dupa tona de stari contra si tensionate avute, dupa toate greutatile avute singura cu BB aici stau si ma intreb daca a meritat tot efortul, oare tot aici ar trebui sa ma intorc, sau sa-l las sa si le faca singur? e capabil.....zice ca face acum, nu stiu daca e adevarat, dar daca face acum, atunci la el in familie de ce nu facea, cel nemultumea? in plus temerile lui, si eu am temeri, cred ca e normal sa avem asta, dar sunt lucruri ....nu stiu cum sa ma exprin ma ucid remarcile de genul asta; dar ce are Stephie de maraie, dar de ce nu vrea aia...e bolnava? dar daca o doare ceva? daca se loveste?.in plus sunt la internet, va dati seama ce ar fi la urechile mele daca ar fii fost aici....sa nu ma duc singura sa-l i-au de la aeroport ca e drumul lung si daca ma ratacesc..daca daca...oare am nevoie de asta ....abea am scapat de sentimentul de deznadejde care -l aveam prin atitudinea lui negativista, oare va avea vreodata o gandire pozitiva, sau o sa fie negativist toata viata lui? si totusi imi poarta de grija, si stau si ma intreb atunci de ce a plecat si m-a lasat aici? atunci nu mi-a mai purtat de grija? din pacate am imbatranit cu 10 ani, Europa mi se pare departe, ireala, asa ca nu mai stiu daca era asa inainte , e o stare a lui normala, sau e o stare care s-a accentuat de la nasterea gazei, stimulata si de soacra-mea, ca ea la crescut pe el asa si eu nu fac bine....ca medici din Romania, si ca astia de aici.... iar lipsa de comunicare ma omoara...si totuni simt ca nu mai am ce sa comunic cu el, suntem in 2 lumi diferite, eu ma zbat cu o gramada de probleme, am zis ca nu ma mai vaiet la el deloc, atunci ce o sa vorbim? sa-i povestesc cosmarul meu care l-am trait aici, sa-i ascult povestea lui ca asa trebuia si a simtit el ca trebuia sa faca, sa plece...atunci daca a simtit ca pleaca, de ce vine, si daca vine si peste 3 ani pleca iar? ca asa simte el?ca oricum toti au zis de acasa ca a facut foarte bine ca s-a dus si ca in canada nu mai are ce cauta....atunci de ce vine, nu eu l-am chemat... uf uf uf,,,,greu mai e de inteles fiinta umana Corina ,[zana] [url="http://photos.yahoo.com/nagy_corina2000"] Stephanie[/url] + duggy Totolino prostolino "Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

[Podeanu]

Draga Corina, chiar ma intrebam ce mai faci, nu ai mai scris nimic de mult.

Mi-e greu sa-ti dau vreun sfat, nu am trait in pielea ta in ultimele 8 luni dar stiu ca ti-a fost tare greu. Cred ca raspunsul il gasesti in inima ta.

 

Ultima oara vroiai sa-ti rezolvi cu cartile de banca,credit pe numele tau. Daca ai reusit intre timp, si te hotarasti sa-i mai dai o sansa, eu l-as trata ca pe un sot quebecos... fiecare cu ale lui. Sa-ti plateasca jumatate din chirie, masina (daca o mai ai)etc, astfel incit , in cazul ca pleaca din nou, sa nu te lase iar in datorii.

 

Iti doresc multa intelepciune in hotarirea ta si sa ne mai tii si pe noi la curent.

 

 

 

Dana si gemenii

Voiculestii

[Caroline]

Si eu zic ca Dana are dreptate. L-as trata ca pe tatal copilului si nu ca pe sotul meu. Traim impreuna dar pana la dragoste .... ehe... drum lung.

Iar despre spalat, calcat... sapte feluri de mancare... Dac poti, cand poti, cand iti face placere. Cred ca pe primul loc este timpul calitativ petrecut cu Steph, apoi jobul si restul daca mai e timp, daca nu, o friptura, salata si fructe proaspete se rezolva imediat. .... si e si Monti

Apropo, Dana, Corina, mai tineti Monti?

 

La Humulesti Ozana curgea limpede fara prea mari framîntari sociale si politice.....

id="blue">id="size1">

[mimitete]

Multa noroc si intelepciune Corina. Eu cred ca raspunsul este destul de evident in ceea ce spui tu dar trebuie sa vrei si sa ai puterea sa-l accepti.

 

Ai trecut prin foarte multe singura si esti o luptatoare. Eu nu l-as reprimi fara conditii clare intre voi doi. Banuiesc ca a plecat din anumite motive. Mai sint motivle inca "in picioare" in Canada pt el? Daca da,atunci ce cauta cu reintoarcerea caci gestul de a iti lasa sotia si copilul in alta tara este destul de drastic deci trebuie sa fii avut motive serioase (din punctul lui de vedere).

 

Noi iti tinem pumnii,

 

Mihaela

 

"Never argue with idiots cause they'll drag you down to their level and beat you with experience."

[kitz-kitz]

Iti stiu si eu povestea ,Corina si tare m-a mai impresionat...

Nu stiu ce sfat sa-ti dau,pentru ca situatia ta pare foarte complicata,dar am intrat sa-ti spun ca esti o femeie puternica si,ca daca ai reusit sa te descurci in aceasta situatie grea,vei fi in stare sa te descurci in oricare alta...[flo]Foarte adevarat ce zicea cineva:daca aceasta incercare nu te-a doborat,sigur te-a facut mai puternica.

Multa intelepciune iti doresc.Fie ca D-zeu sa te ajute sa iei decizia ce a mai buna!!!

 

<<Omul este un strop de natura,cu zile de primavara si zile de toamna,cu cadura verii si cu frigul iernii...>>

[spic de grau]

Buna Corina,

 

Ma bucur sa aflu ca esti bine! Sa o pupicesti tare pe draga de Stephie din partea mea si a lui David! Cred ca e o dulcica!

 

Revenind la Ozi.. poate toata teama asta a ta e o incercare de a te proteja, de a nu mai suferi inca o data.. Uita-te in sufletul tau, uita-te si la Stephie, si vei stii sigur care e raspunsul. Nu trebuie sa ti-l zicem eu, sau X, sau Y. Ptr ca nu noi am stat cu sotul tau in casa, si ptr noi pamantul se va invarti la fel, indiferent daca tu vei fi sau nu impreuna cu Ozi.

Ce sfat imi permit sa iti dau, ca imi sunteti dragi: nu mai lasa nici o influenta straina in casa ta. Nici mama, nici soacra, nici cumnata, nici prietena, nimeni!Si trebuie sa fie o hotarare a amandourura. Nu doar a ta!

 

Eu cred ca el te/va iubeste. De asta a ales sa se intoarca. Daca nu te iubea, alegea Franta/Germania, sau de ce nu RO. POate vrea sa dea o noua sansa cuplului vostru. Depinde acum totul de tine. Stii cum se zice: mingea e in terenul tau - depinde doar de tine daca zici stop sau continui meciul.

 

Va pup cu mult drag (si poate mai vorbim pe YM - eu nu iti stiu adresa, dar presupun ca tu o mai ai pe a mea),

 

[cit]Lumyid="red">- mamica lui [bibe]David Andréi id="blue">id="Book Antiqua">(11 Martie 2004)

---

Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.

Povestea nasterii lui David

id="right"> id="size1">

[Pucku]

[bang][bang]scrisesem un mesaj lung....si s-a dus....

 

da cum zice si Lumy mi-e teama, mi-e teama ca daca se intoarce pleaca iarasi, mi-e teama ca nu o sa mearga, nu se va regasi pe sine si apoi o sa fiu reeacuzata de incapatanare, ca din cauza Canadei..., ma simt frustata ca intra in universul meu pe care incet incet am reusit sa-l echilibrez, sa-mi capat o siguranta....am linistea mea acuma, am trecut prin multe , dar am reusit sa ma echilibrez

 

mi-e teama ca echilibrul se va sfarsi, in primul rand din starea de neliniste care mi-o creaza, firea lui panicoasa, si gandirea negativista

 

poate ca daca m-as uita mai mult in trecut la clipele de dinaintea boli, as vedea altceva, problema este ca boala lui si starile de contra si tensiune avute m-au deprimat total, si inca nu mi-am revenit total din socul pshihic avut dupa plecarea lui.

 

am pus multe pe seama boli si am acceptat multe, dar plecarea lui mi se pare un act de egoism, lasandu-ma aici cu parinti lui, si cu un copil, parinti care la cateva zile au cerut plecare fulger in romania, mama fiind obligata la fel de fulger sa vina in canada

 

si nu-s pregatita inca odata sa dau raportul toata ziua ce facem, sa pierd weekenduri intregi pe messenger vorbind acasa

 

ma simt in sfarsit eliberata nemaivorbind cu ai lui, chiar daca mi se reproseaza incontinuare ca nu ma gandesc Corina draga, si ca nu vorbesc cu ei, intreb de ei, de sanatate, ca asta tzine de cei 7 ani de acasa...bla bla bla, dar tot calvarul v-a incepe

 

m-am simtit enorm tradata, el rugandu-ma sa nu le spun lor ca e bolnav, apoi cand l-ea spus, am fost acuzata de o gramada de lucruri......ma simteam manipulata, in sensul de frica, ca sa nu-l deranjez pe el, ii luam partea,minteam pt el, si prin faptul ca el fiind bolnav, ma luase si pe mine valul incercand sa le aranjez pe toate....

 

cateodata nici nu mai vreau sa ma gandesc, si poate bine fac

 

si ma simt incontinuare tradata cand vorbeste cu mine duminica pe Skype si cu ai lui prieteni/parinti in paralel pe messenger in accelas timp...

 

si cum incercarile nu se termina niciodata, gaza e in spital, se pare ca a cules o bacterie care-i cauzeaza voma si diareee de 6 saptamani, am avut o saptamana crunta, incercand sa le impac pe toate: spital, un servici nou, casa in capatul celalt de oras, azi a ramas mama cu ea, maine trebuie sa intru devreme la servici, ca sa ajung si la ceva analize dupa amiaza, si sa preiau stafeta de la mama

 

el nu stie nimic si ma intreb daca sa-l panichez de acum, sau sa-i spun cand am un rezultat clar?

 

pupici de la noi

 

Corina ,[zana] Stephanie + duggy Totolino prostolino id="green">id="size3">

 

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi"id="red">"

 

 

[laurajr]

Pucku, bine ai revenit, ma gandeam ca te-au depasit greutatile si ca ai plecat acasa, in Romania .

Parerea mea e ca daca sotul tau te-a parasit cand tie ti-a fost asa greu, o va face si alta data...tu si fetita nu sunteti gara, ca el sa se intoarca cand are chef...normal ca poate reveni in Canada, dar ar fi bine sa ceri separarea si doar daca va dovedi in timp ca va iubeste, e capabil sa va ocroteasca si ii pasa de voi, sa-i mai oferi o sansa .

Nu capitula in fata lui doar pt ca e tatal copilului; la asta trebuia sa se gandeasca si cand a plecat in Ro si v-a lasat fara bani .

Mai astept vesti de la tine si capul sus, fii o luptatoare !

 

Scarlet O'Hara : Si maine mai este o zi !

Laura [gravi] 23 sapt si Ioana Nazdravana

[bidiloi]

Draga Corina,de felul meu nu ma bag in acest gen de discutii,e foarte delicata problema ta ,ce vreau eu e, sa iti povestesc este o intimplare mica (poate fara importanta ptr.unele fete sau chiar ptr tine)dar ea reprezinta doar parerea unui simplu barbat -sotul meu vis a vis de astfel de situatii!

Acum 2 saptamini sotul meu a trebuit sa plece urgent in tara,si a stat o saptamina exact acolo.Pe avion spre Cehi ,...a intilnit un tip-roman care era din Medias,si care isi lasase(PARASISE) familia in Montreal ca el sa traiasca in Romania (era INGINER din tara si aici muncise numai la munci "de jos" SI NU MAI SUPORTA ASA CEVA)!Sotul meu era foarte suparat si revoltat pe acest individ ,cum a putut el sa isi paraseasca familia si sa o lase intr-o tara straina fara nici o protectie si sa plece inapoi doar ptr. faptul ca lui ii e mai bine in Romania decit aici in Canada.

Sigur nu zice nimeni ca e usor ,dar parerea mea e ca aceasta nu e solutia ideala ...lasitatea,tie nu ti-e bine lasi totul si dai bir cu fugitii,fara sa te uiti sau macar sa te gindesti ca nu esti singur-basca mai ai si un copil .Cred ca viata peste granitele tarii-e ca o incercare sau un test ptr. cuplurile de romani si spun acest lucru ptr. ca in 9 ani de stat pe afara am cunoscut si auzit fff multe cupluri care s-au despartit pur si simplu dupa ani de convietuire.Daca rezisti alaturi de celalalt inseamna ca vei rezista si multi ani incolo...daca nu parerea mea e sa cauti "fisura" sa o remediezi..ceva nu functioneza cum trebuie!Si daca nu merge nici asa ,gindeste pozitiv,si nu uita vorba sotului meu:"nu e nimeni de neinlocuit"!Iti doresc tot binele din lume si putere sa iei decizia cea mai potrivita ptr. tine!

 

simona

[spic de grau]

Simona (Bidiloi), nu fac aluzie la situatia Corinei - iti raspund doar la postarea ta: cnd asteptam sa imi vina dreptul de munca, si ma stresam la ideea ca poate nu voi avea ani buni acest drept, si ar fi trebuit sa astept pana cnd sotul ar fi dobandit cetatenia.. sotul mi-a spus: "daca tie nu ti-e bine, nici mie nu-mi poate fi bine! si daca tu vrei sa ne intoarcem, atunci ne intoarcem!". Trebuie cautata intelegere si ptr partea cealalta - ma refer la acel inginer care facea munci de jos.

NU stiu - toti avem limite si poate limita acelui om era sa munceasca mai jos decat nivelul lui. Nici eu nu cred daca as putea munci la spalat WC-uri; si nu ptr ca sunt cu studii superioare - pur si simplu nu as putea! si daca ar fi singurul job care mi s-ar oferi, as pleca in RO!

 

[cit]Lumyid="red">- mamica lui [bibe]David Andréi id="blue">id="Book Antiqua">(11 Martie 2004)

---

Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.

Povestea nasterii lui David

id="right"> id="size1">