E mai bine

[annablue]

...

[sanziana72]

Ea are nevoie de cineva care sa o ajute moral sa se desprinda pentru ca o relatie in care ti-e frica de celalalt tot o relatie abuziva este, chiar daca nu e vorba de abuz fizic.

 

Are nevoie de prieteni buni sau de un psiholog cu care sa vorbeasca. Trebuie sa se desprinda de el, de aceasta relatie. Sa incerce sa isi faca viata ei chiar daca pentru moment locuiesc impreuna. Sa se plimbe cu cel mic, sa mearga cu el la film si la joaca. Sa isi ofere un ragaz de odihna pentru ca o relatie tensionata te epuizeaza.

 

Sa vorbeasca cu un avocat in legatura cu posibilitatile lui de ai lua copilul.

 

Sa faca pasi mici si concreti care sa ii redea increderea in ea. Sa ia vitamine si minerale ca sa isi regaseasca forma fizica. Sa invete sa il ignore atunci cand e acru sau vine cu chef de cearta. Pur si simplu sa se faca ca nu il aude.

 

Dar cel mai important e sa minimizeze la maxim timpul petrecut impreuna. Iar dupa ce isi va recapata putin fortele si increderea in sine va putea merge mai departe. Cu multa vointa, dar pentru un scop nobil.

 

 

Sanziana & Marina (03/10/2004) Cand s-a nascut Marina... Poze

 

Dragostea ne-a fost data ca sa invatam sa ne depasim egoismul, sa invatam sa ne pese mai mult de altcineva decat de propria fiinta.

 

[daniela_b]

quote:Initial creeata de annablue

In momentele lor "bune", totul pare de vis, EL este minunat cu ea, are grija de ea, este atent cu ea, parca ar fi proaspat indragostiti.Dar teroarea care apare atunci cand EL se razbuna, intr-un mod atat de rafinat si cu o putere diabolica, atingandu-i toate punctele dureroase ale sufletului EI este groaznica... _______________________Annablue si Adita(1.11.2002)"De noi depinde sa avem o viata frumoasa..."fotografii cu noicoafura preferata

---

id="quote">id="quote">Ce anume intrerupe momentele acelea bune si ce anume declanseaza dorinta lui de razbunare? Pe ce se razbuna ( sau pe ce spune el ca se razbuna?)De ce trece el de la extazul indragostitului la intransigenta razbunatorului?Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

[onyxg1998]

Ce chestie, citesc si parca ma vad pe mine....

Este greu la inceput, dar nu poti trai toata viata asteptand momentele de impacare... Si mai ales ca si copilul este prezent la niste certuri si la niste "rautati" chiar daca este mic acum peste timp o sa-si dea seama de mai multe chestii. Primul pas, pe care si eu l-am facut, este sa stea o perioada separati sa vada cum decurg lucrurile. Este greu la inceput, dar te obisnuiesti cu situatia si pana la urma lucrurile se rezolva intr-un fel sau altul. Prin a sta separati o perioada nu vreau sa se inteleaga sa se divorteze sau sa iasa fiecare cu altcineva, ci doar o pauza in relatia lor. Poate asa lucrurile se vad mai clar si nu mai este asa de greu sa iei o decizie, cand de fapt stii foarte bine care este solutia desi nu vrei sa o accepti, pentru tine, pentru copil, pentru el...

Pauza si atat.

 

Pupik de la Onyx si Vlad[dual]

[babyblue]

PAUZA! (nu divort, acum)

 

Viata e prea scurta sa o traiesti in stres, in teroare si in sperante desarte si amagiri.

E greu la inceput, sa stai singur, sa te simti singur...dar incet, incet...incepi sa vezi anumite lucruri la rece.

Sa ai un suflet tare!!

 

 

_______________________________________________________________________

 

Babyblue va pupa pe toti!!id="red">

"Sunt doua pacate principale din care toate celelalte pacate se nasc: Nerabdarea si Lenea." id="red">

[Adrianai]

Este nevoie de o pauza intre ei. Cred ca s-a ajuns la aceasta situatie tocmai pentru ca multi au fost impotriva lor si tot timpul au avut pentru ce sa lupte. Acum ca au o situatie nu mai au ce sa faca. Au devenit intoleranti unul fata de celalalt tocmai pentru ca nu le mai sta nimic in fata.

Ea are nevoie de prieteni, are nevoie sa iasa in oras, in parc, la cumparaturi si are nevoie de un psiholog.

El are nevoie tot de un psiholog. Fiind o persoana inchisa in el, cum sunt si eu de altfel, il ajuta mai mult sa vorbeasca cu o persoana straina.

 

 

WARNING: I have an attitude and I know how to use it!

[gabi66]

Anna...ea merge de aproape un an la psiholog si nu si-a dat seama ca el nu o face fericita.El profita de ea in cel mai urat mod, psihic.

Tu stii atat de multe amanunte.De ce nu o sprijini tu?Sau....

[violeta69]

"sarpele "asta se baga incet-incet in casnicie....si din pacate aud ca nu sunt cazuri izolate.....adica,nimic nou sub soare!!!

din pacate, aici e vorba de un cuplu care tb sa lupte.....

pt. ca in iubire e nevoie de doi.....

eu,daca ar fi sa o iau de la capat as face cu totul altfel.........INAINTE DE A SE AJUNGE LA LUCRURI IREPARABILE!!!

as discuta cu el despre problemele pe care le simt,despre ceea ce e in interiorul meu,i-as spune ca vreau o pauza in care el sa se lamureasca ce vrea de la viata,de la famile de la relatia noastra.........

exista o mica sansa,dar exista,ca el sa vrea sa se gandeasca,mai ales ca s-au iubit

apoi as cauta sprijin in cei care ne iubesc,parinti,socrii,nasi,prieteni.........si nu in ultimul rand psiholog,preot!!!!mai ales preot..........ne-am pierdut increderea in Dumnezeu,in iubirea lui si in puterea lui!!!

 

si aici cred ca am facut pasii cei mai importanti.,...pasi grei,ingrozitor de grei si de neanteles,dar care sunt decisivi.......

exista riscul ca el sa fie "prins" de altceva .....si atunci singura(sau nu!!!) solutie e despartirea.....

 

dar cine stie cum va fi mai bine?!

oamenii gandesc azi asa maine altfel.....

totul e sa ajungi la sufletul omului si sa redescoperi ceea ce i-a unit....sa redescopere in ei ceea ce i-a unit...........

 

 

iti spun ca se merita totul ......cele ce au copii inteleg.....sigur in cazurile in care nu s-a ajuns la violente si ....altele....

 

bafta in ceea ce va face,

 

Tot ce se intampla,se intampla intotdeauna cu un motiv!

 

 

*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*[grup] [flo] [floare3]

---------------------------------------------------

Vio,mamica de viitor "avionar" [avion]

 

 

[anamaria]

Nu este genul care sa se "imprieteneasca" cu necunoscuti si restul au parasit-o incet-incet toti. id="blue">

nu au parasit-o toti, noi suntem aici! si tu stii bine asta! [;)] id="purple">id="Georgia">id="size2">

 

Cat despre acea "pauza" in relatia cu el este foarte dificil de realizat, tocmai pt ca el nu este un monstru care sa ii provoace in orice moment repulsie si sa simta nevoia sa stea departe de el. id="blue">

 

chiar daca e asa, cred ca poate sa ia copilul si sa plece undeva, macar un we, daca nu un concediu intreg! id="Georgia">id="purple">id="size2">

 

Pana la ideea de avocat nu s-a ajuns inca, desi s-a discutat de divort in multe discutii (a se citi certuri). Ea i-a spus in urma cu aprox o luna ca daca el nu schimba ceva pana la sfarsitul anului in comportamentul lui, ea va fi nevoita sa ia o decizie pentru amandoi.id="blue">

 

asta cred ca e bine, pe undeva poate mai sunt sperante...id="Georgia">id="purple">id="size2">

 

In momentul in care ea ii cere sa manance impreuna seara (cel mic are probleme cu masa si il ajuta sa stea toti trei la masa in acelasi timp) el sta la stirile din sport si nu considera ca e imortant pt copil. id="blue">

 

dar nu s-ar putea sa manance toti in sufragerie, la tv? stiu ca nu e o idee prea buna dupa multe pareri 'savante', dar eu o gasesc o idee buna ori de cate ori tati sau copiii nu se pot dezlipi de ecranul tv: masa plianta, pe care mancam toti in fata tv-ului. id="purple">id="Georgia">id="size2">

 

ar fi minunat sa poata sa faca pauza dar nu stiu cum s-ar putea asta. Cum sa ii spuna ea si sa faca ca el sa si faca asta ? Daca l-ati cunoaste v-ati da seama ca pt el asta e egal cu divortul id="blue">

 

sunt de aceeasi parere, doar ca trebuie adaugat ca nu ne referim neaparat la o pauza in care unul sau altul din cuplu s-ar muta in alta casa. o pauza de un we, cum ziceam, in care pleci singura undeva, sau chiar o saptamana de concediu doar pt ea si pitic... (care se pot repeta, la nevoie). nu paraseste nimeni domiciliul conjugal! id="purple">id="Georgia">id="size2">

 

Si in acest caz intervine acest "detaliu" problemele ei de sanatate, care o fac sa fie "incompleta" si care o sperie tot mai mult apropo de o eventuala despartire id="blue">

 

ASTA e o problema care chiar merita consiliere din partea unui avocat! nu neaparat in idee materizalizarii unui eventual divort, doar ca sa afle EA (eventual si EL) raspunsul. cred ca incertitudinea asta macina rau de tot! sa stai zi de zi cu amenintarea asta deasupra capului, ca iti poti pierde copilul.... [bang] deci despre asta chiar cred ca merita sa pui o iontrebare, sunt si ziare/ reviste in care au rubrica cu sfaturi juridice...asa eviti o intalnire 'fizica' cu avocatul...id="purple">id="Georgia">id="size2">

in rest, ce pot sa zic, chiar daca nu am chiar o varsta 'matusalemica', totusi dpdv al convingerilor in domeniu, sunt ca si mamele noastre... cred ca, daca vrem sa facem sa mearga/ sa functioneze o casatorie, trebuie sa lasam muuuult de la noi - nu neaparat NOI - FEMEILE, pot lasa de la ei si barbatzii, depinde de situatie, cred...

 

dar nu poti crede ca doua persoane pot sa se intalneasca, sa se indragosteasca si sa se casatoreasca si imediat dupa aia totul sa mearga 'pe roate'. astea-s povesti, filme samd. viata nu e ca-n filme, so... e grea convietuirea asta, nene! fiecare are educatia lui, obiceiurile lui, ideile lui preconcepute...

 

cel mai important este poate sa reusim sa realizam ca nu-l puteam schimba pe cel de langa noi, asa cum nici el nu ne schimba pe noi! putem stabili poate, in cel mai bun caz, cateva 'reguli de buna convietuire', cam ce ar trebui sa faca el, ce ar tb sa faca ea, si pana la urma sa reuseasca sa le respecte...

 

barbatii au ei defectele lor, dintre care cel mai mare - cred eu - este ca sunt pur si simplu incapabili sa aiba proprie initiativa in gospodarie, sa faca ceva necesar atunci cand e necesar si fara sa fie rugati/ obligati. pe ei nu ii deranjeaza vasele murdare - muntele din chiuveta, nici valatucii de praf de pe sub masa/ pat, nici rufele murdare (poate doar in momentul cand nu mai au ce pune pe ei ) - nu chiar daca vad toate astea si inca multe alte kestii vizibile care trebuie facute, ei se pot aseza confortabil la tv si uita de toate!

asta e, si pe mine ma scoate din pepeni dar pana la urma cum-necum reusesc sa regasesc echilibrul.

 

apoi a mai fost nevoie sa realizez ca nu va mai fi niciodata ca la inceput, cand ne-am indragostit si aveam 20 de ani / 'fara griji si fara bani' - asta e si n-ai ce-i face! imbatranim, apar copiii, facturile, muraturile si carnea de friptura, bani de concediu si vai, ne trebuie un monitor nou! [mariaj] cadn eu nici nu am cizme sau copiii pantofi...

 

in concluzie eu m-am convins ca merita sa rabd, incerc sa-mi incarc bateriile de cate ori pot, ma fac ca nu aud sau incerc sa iert ce ma supara.

 

suntem amandoi stresati, serviciile si sefii si banii ci copiii samd... si eu il scot pe el din pepeni, fara sa vreau de multe ori si repet de n-spe mii de ori kestia respectiva care pe el il enerveaza/ calca pe nervi. asta face si el. si incerc sa vad partea plina a paharului, de cate ori mi se pare ca ma jigneste sau ma raneste sau doar ma enerveaza numai el pe mine, in repetate randuri incerc sa fac un exercitiu simplu, sa-mi aduc aminte de cate ori am facut si eu asta, am tipat la el fara motiv sau am fost imbufnata si nervoasa fara vreun motiv evident.

 

nu e greu, si conform conceptului ca nimeni nu e perfect, sigur vor exista astfel de situatii pt amandoi sotii, nu doar pt unul!

 

nu stiu, simt ca nu am reusit sa fiu coerenta, daca nu se intelege nimic din mesajul meu imi cer scuze si promit sa incerc sa explic ce a ramas neclar...

 

sa auzim numai de bine!id="purple">id="Georgia">id="size2">

 

Copilul nu a asistat la certuri grave (mai putin o data, cand s-au certat urat iar cel mic a crezut ca "tati a plecat din casa ca am fost rau". id="blue">

 

la asta trebuie sa aiba cea mai mare grija! eu cred ca in momentul in care copii asista la certuri urate, dese si repetate, atunci chiar ca ramane doar ultima sansa! copilul nu poate sa fie 'spectator' cand tata o jigneste pe mama, o face proasta sau stiu eu cum, cand mamei ii curg lacrimile samd. indiferent daca nu o bate, nu e violent fizic, copilul nu face diferenta, si cred ca il sperie groaznic astfel de certuri si il va afecta psihic pt toata viata! asa vad eu, din pacate majoritatea copiilor tind sa copieze comportamentul parintilor, si comportamentul acestui tata fata de sotia lui nu e demn de imitat, nici pe departe!

id="purple">id="Georgia">id="size2">

_________________________________

 

Aid="red">Nid="green">Aid="orange">Mid="blue">Aid="purple">Rid="green">IAid="red">id="Stencil">, mama soldatzeilor de plumb

[hagi]Bogdan - 04.07.2000 si [bonjovi]Tudor - 13.06.2003

 

poze cu frumosii mei (si nu numai [;)] )

 

grecia 2006

 

DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E!id="red">

[blue_karina]

Anamaria si Violeta 69, aveti mare dreptate! Si totusi, frecusurile astea (pana la urma existente in orice familie) resimtite atat de puternic, nu au vreo cauza careia ea nu i-a dat importanta, sau poate chiar a ignorat-o? Lipsa lui de interes si reprosurile pot fi din pricina unei antiteze in care ea este mereu comparata cu alta?! Poate ca exista si posibilotatea asta, desi sper sa nu fie adevarat. Este nevoie de doi pentru a face lucrurile sa mearga. Faptul ca el arunca responsabilitatile pe umerii ei sau refuza sa faca multe denota infantilism, egoism...si poate dorinta de razbunare.

Chiar daca asta nu se intapmla mereu! El stie ca ea este oricand gata sa ierte sau sa uite orice. Cum spuneau fetele mai sus, Dumnezeu poate rezolva totul,dar cred ca trebuie multa rabdare. Si mai cred ca trebuie sa te convingi cumva daca merita.

Imi cer scuze daca nu am citit cum trebuie, dar nu am inteles despre ce boala este vorba, daca se poate spune, deoarece cu atat mai mult ar trebui sa o sustina si sa o ajute.

 

si maine e o zi