Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Mai exista oare o sansa dupa ultima sansa?


Recommended Posts

Ca si Ileana, si eu vreau sa stiu ce era in mintea ta in anii in care nu raspundeai deloc la nevoile ei. In care o lasai sa sufere singura. In conditiile in care spui ca ai iubit-o in tot acest timp, cum poti sa o lasi sa sufere? Daca ma lamuresti voi aprecia foarte mult.

 

Exista, cred, un milion de sanse. Nu o cunosc desigur pe sotia ta ca sa stiu cat de hotarata este dar poate faptul ca mai intarzie divortul inseamna ca a mai lasat o portita intredeschisa. Insa, sincer, in locul tau mi-as evalua cu adevarat sentimentele. Dupa cum se vede in intrebarea de mai sus eu nu cred ca este posibil sa ramai indiferent la durerea cuiva pe care il iubesti si sa reactionezi numai sub amenintare. Deci nu cred ca o iubesti asa ca mai bine o lasi sa plece!

Din ce povestesti tu reiese ca inafara de 3 ani la inceput+ 1an recent adica timp de 10 ani ea a suferit, a dus singura greutatile gospodariei si ingrijirea a doi copii fara sa simta atentie, iubire... 10 ani e enorm. Tu ce ai face in locul ei?

 

J si Carla-saurus Rex (05.02.2006)

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 23
  • Creat
  • Ultimul răspuns

cat de egoisti suntem totusi in dragostea noastra cateodata...tu nu vrei sa te desparti de ea PENTRU TINE nu pentru ea sau pentru copii...pentru ca TIE ti-e greu

 

o iubesti oare atat de mult incat sa te desparti de ea daca ai stii ca i-ar fi mai bine fara tine si ar fi (mai) fericita?

 

spune-i ca iti pare rau, ca stiu ca iti pare si las-o sa se linisteasca...chiar daca nu te mai iubeste macar pentru asta o sa te respecte

 

 

 

 

 

 

 

meg

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Sotia ta ti-a dat deja o sansa, tu ai irosit-o.

I-ai demostrat ca esti egoist si ca tot ce faci este sa-ti fie numai tie bine.

Eu in locul ei nu ti-as mai da nici o sansa. Pentru ca oricate sanse o sa ai tot asa o sa te comporti.

 

WARNING: I have an attitude and I know how to use it!

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Aveti perfecta dreptate , eu sufar oricum ar fi dar ea categoric nu merita sa mai sufere nici-o secunda din cauza mea. Diseara cand ajunge acasa ii voi spune ca este libera. Asa este corect.Trebuie sa fiu barbat si sa-mi primesc "nota de plata".

 

 

Imi aduc aminte ca in ziua nuntii eram cel mai mandru barbat din lume fiindca cea mai frumoasa femeie din lume mi-a oferit mie onoarea de-ai fi sot. Numai merit aceasta onoare...imi pare rau acum numai sunt in stare sa scriu nimic....multumesc pentru tot.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:Initial creeata de Henan

Anul trecut, in iulie chiar de ziua mea, sotiei i-a ajuns , cum era si normal , cutitul la os si mi-a zis ca intre noi totul s-a terminat si ca urmeaza sa divortam . Brusc mi-am adus aminte cat de mult o iubesc si binenteles am cautat iertarea si impacarea pe care le-am primit. Pana in decembrie anul trecut am facut mari eforturi pentru ai arata ca m-am schimbat si chiar a fost impresionata de realizarile mele. Atunci ea a "cedat" si am facut iar dragoste . Imediat dupa asta totul s-a rupt , dintr-o data comunicarea a devenit greoaie, eu m-am descurajat si m-am retras in vizuina mea iar ea a inceput sa-mi vada numai defectele ... Relatia noastra s-a deteriorat foarte repede astfel ca dupa vreo 2 saptamani deja dormeam separat. Tot anul acesta am facut efortul de a ma comporta normal asumandu-mi responsabilitatile de care am fugit atata timp.


id="quote">id="quote">Sincer...n-am prea priceput de ce totul s-a rupt dupa.....ai revenit la vechile obiceiuri sau ea si-a dat seama ca intre voi nu mai poate fi nimic dupa atata timp, ca nu o mai atragi fizic? Spui ca ati facut iar dragoste.....oare cat timp trecuse de la ultima voastra seara in 2? 10 ani?? in tot acest timp singurul tau prieten a fost "calculatorul"? Nu stiu....ceva imi scapa....si nu reusesc sa inteleg totul.Daca ar fi sa iau in calcul doar ce ai scris pana acum, sotia ar avea toate motivele din lume sa nu-ti mai dea o alta sansa.....insa n-am de unde sa stiu tot ce s-a intamplat intre voi, asa ca e doar o parere personala.Mickyyyid="red"> si cele 2 fete cucuiete: [copil] Malina Ioanaid="purple"> (31.03.2004) [copil] Daria Maria id="purple"> (22.06.2005)id="size1">
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Analizeaza-te bine ca sa vezi in ce consta iubirea pe care zici ca i-o purtai sotiei. Caci din descrierea ta si mai ales din deznodamantul casniciei voastre nu reiese ca vorbele tale au acoperire. Din pacate pentru tine (caci tu scrii aici, cand va scrie sotia o putem compatimi si pe ea).

 

Eu cred sincer ca te autoiluzionezi cand spui ca o iubesti. Realitatea te contraziceid="purple">.

 

Mai cred de asemenea ca timpul reprosurilor a trecut, dupa 14 ani nu mai e nimic de reparat. Dar poate n-ar fi rau sa-ti pui niste intrebari referitoare la criteriile tale proprii de a trai o relatie, sa-ti revizuiesti prioritatile in viata, poate sa faci o terapie in care sa constientizezi de ce te-ai casatorit si ai facut copii daca tu de fapt emotional erai absent din familia ta (caci din descrierile tale reiese ca tu nu doreai in fapt sa faci parte din familia voastra), tu traiai intr-o lume paralela (lumea virtuala, care este mult mai comoda, caci nu cere nici un fel de eforturi sufletesti.

 

Nu poti iubi pe cineva la nebunie si comportamentul tau sa fie la polul opus. Ori daca tu prin comportamentul tau ai facut-o pe sotie sa se simta ca si singura, asta e dovada ca iubirea lipsea. Accepta realitatea, ca pur si simplu nu ai putut sa-i oferi sotiei iubirea pe care tu credeai ca i-o oferi (nu ar trebui sa-ti ia nimeni capul pentru asta). Am impresia ca te lasi mintit mai mult de ego ("dar eu am iubit-o la nebunie", "nu sunt insensibil dar m-am purtat cat zece oameni insensibili" - de parca ai spune "nu sunt barbat, dar am penis"), caz in care trezirea la realitate va dura mult mai mult si procesul de vindecare va fi mai dureros.

 

Insa inainte de toate, gandeste-te la copii si incearca sa devii tatal de care acesti copii au nevoie. Caci de prea multe ori copiii sunt cei care platesc pretul amar al destramarii casniciilor adultilor.

 

Mult succes!

 

Felicia

 

Ca sa descoperi America, uneori e suficient sa pleci din Spania.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Eu nu mi-as pune intrebarea daca mai am sau nu o sansa.

As fi un tata si un sotz iubitor. As oferi dragoste si atentie, si multe altele.

Si nu as face-o ca sa rascumpar ceva, ci ca asa simt.

Si poate cine stie unde veti ajunge.

Intrebarea pusa de tine e de genul.....sa fiu dragutz cu familia mea, oare mai am o sansa?

Ca daca stiu ca n-am, macar nu mai incerc degeaba.

 

"Don't believe everything you think"

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

quote:Originally posted by Felicity

Eu nu mi-as pune intrebarea daca mai am sau nu o sansa.As fi un tata si un sotz iubitor. As oferi dragoste si atentie, si multe altele.Si nu as face-o ca sa rascumpar ceva, ci ca asa simt.Si poate cine stie unde veti ajunge.Intrebarea pusa de tine e de genul.....sa fiu dragutz cu familia mea, oare mai am o sansa?Ca daca stiu ca n-am, macar nu mai incerc degeaba.


id="quote">id="quote"> Corect. Exact asta vroiam si eu sa zic, dar nu cred ca se poate mai bine decat a facut-o Felicity... Asa ca nu-mi mai ramane decat sa subscriu. Considera ca ti s-a spus de doua ori. Si apropo, ce zici de asta? Cum ti se pare? Eu cred ca este singura ta sansa, daca o faci cu adevarat din iubire.Andreea
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Trecand peste suspiciunea ca e vorba de un fals ca de fiecare data cand apare un id nou cu un subiect explozibil...

 

Nu prea vei gasi pe aici lume sa te bata pe umar. Sunt atatea femei care citesc si recunosc prin ce au trecut si toata ura adunata nu le poate lasa sa te compatimeasca si sa te incurajeze pe tine. Trebuie sa intelegi ca e normal.

 

Daca experienta ta este reala ai putea sa ne povestesti ce gandeai in cei 14 ani si ce s-a schimbat? Daca ai citi toate topicurile in care sotiile se plang de comportamentul ca al tau ai incepe sa plangi si mai tare.

 

Singurul fapt pozitiv din toata povestea e ca te-ai apropiat de copii si au in sfarsit un tata adevarat.

 

 

Keep the promises you make to yourself.id="green">id="Tahoma">

 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Archived

This topic is now archived and is closed to further replies.


×
×
  • Adaugă...