Eu sau casnicia mea?

[Alpha]

quote:

---

Originally posted by Loma
eu cred ca certurile si vocea ridicata din orice maruntis duc la raceala intr-o relatie, iti spun asta pentru ca am trait-o pe pielea mea, si noi ne certam destul de des cam de 2 ori pe saptamana din orice, ca fac totul si el nimic, pana cand am realizat ca mereu dadeam cu capul in acelasi loc fara sa rezolvam ceva si el nici ca m-ar fi ajutat cu ceva, si incet incet ne uram unul pe celalalt fara sa constientizam prea tare, pana m-am trezit ca nu e bine ce facem, incet incet mi-am impus sa nu ma mai enervez, si daca il simt ca e nemultumit de ceva si e pe punctul de a porni un scandal am grija imediat sa-l dezamorsez... si acum pot spune ca nu ne-am mai certat de vreo 6-7 luni, ceea ce pt. noi este o performanta, si al meu spargea paharele de podea, cand ne certam, si mie imi venea sa-i sparg capul.. insa acum ne-am educat amandoi sa ne mai tinem guritele inchise, la noi el e cel care sare primul. daca spui ca a un fost dulce, si iti lasa biletele peste tot, nu poate fi chiar asa de rau, trebuie amandoi sa aduceti inapoi acea atmosfera calda care a fost, indiferent care ar fi motivul supararilor trebuie sa intelegeti ca totul are o rezolvare, mai greu de o boala sau doamne fereste de altceva mai rau.. poate fi de la stress... la noi f. mult ajuta muzica clasica mai ales cele speciale de relaxare.. sunt adevarate binecuvantari, indiferent cat ai fi de obosit/nervos/stresat sa nu te faca sa simti bine si sa uiti de certuri/frustrari el e frustrat pentru faptul ca pe tine nu te mai multumeste el, daca tot zici ca mereu stai cu gura pe el, si de aici raceala lui si imposibilitatea lui de a-ti mai arata ca te iubeste, femeia are un rol f. important in comportamentul barbatului, adica cum il educi asa ti-l faci, esti tu calma si zambitoare il faci si pe el sa te vada ca o zana buna mereu, esti scorpie atunci nu te mira ca nu mai e cald/iubitor cu tine. ce trebuie sa faci este sa-i arati ca iti pasa de el, si nu-i mai fa reprosuri caci se pare ca asta e ceea ce-l deranjeaza f. tare in relatia voastra, pune-ti fermoar la gura, si daca el e cel care tipa si urla fa-te ca nu-l auzi, si dupa vorbeste-i calm si zambitor nu cu ura si rautate.... eu nu te-as sfatui sa pleci singura undeva mai ales daca sunteti certati, ci impreuna, nu-l fa sa creada ca nu iti pasa de sentimentele lui pt. ca are nevoie de tine, pentru ca el cum ti-a mai zis asteapta ceva de la tine, sa te schimbi si sa-i arati ca poti fi si altfel, nu o scorpie...care tot timpul are ceva ce comentat Loma

---

Buna ziua tuturor! Momentan ma confrunt cam cu aceeasi problema .Am o relatie de aproximativ 6 luni de zile din care nu stiu sincer cu ce sa zic ca m-am ales .Poate doar cu foarte multa tristete.La inceputul relatiei prietenul meu era foarte atent cu mine , ieseam sa luam pranzul impreuna , ieseam seara in oras .Dupa cum v-am zis , era foarte atent.Dupa o perioada scurta de timp s-a schimbat complet .A inceput sa nu ma mai "vada" .A inceput sa imi reproseze lucruri stupide cum ca as vorbi prea mult pe chat , lucru neadevarat .Chiar daca ar fi fost asa , sa resupunem , nu vad ce ar fi rau in a vorbi pe un instant messenger cu persone pe care le cunosti daca te afli la departare de casa sau ceva gen. Planuiam sa facem un copil .Am ramas insarcinata .Au inceput mii de probleme iar el a inceput sa o ia razna complet .Era parca impotriva mea mereu.Can i-am spus ca sunt insarcinata caci simt schimbarea in organism mi-a dat o replica de m-a lasat masca :" Nu esti insarcinata caci inca fumezi" Este adevarat ca inca fumam .Nu aveam o problema cu tigarile la momentul acela.Dar dupa ce am facut testul pentru a imi confirma , de fapt pt a-i confirma lui mai mult ca sunt gravida nu mi s-a parut a fi entuziasmat asa cum parea in momentul cand ne-am decis sa facem un copil. I-am spus ca am sa renunt la tigari si am facut-o pentru o scurta perioada de timp .Insa nu am mai rezistat stresului si am reinceput cu tigarile .Incepusem sa am deja greturi si sa nu suport fumul de tigare iar el inca fuma in casa. Finalul sarcinii a fost :"avortul" Am plans si am regretat si inca o mai fac .Dar el m-a "ajutat" sa iau aceasta decizie cand mi-a zis :"nu cred ca este copilul meu".Aum , voi cand cititi asta o sa va ganditi probabil ca ies din casa foarte des si ar fi putut avea astfel de dubii.Insa ..NU.Am iesit din casa doar cand ma scotea el , am fost ceva gen casnica asteptand sotul acasa indiferent de ora la care ar fi sosit. Problema este ca relatia asta este o zi frumoasa ,o saptamana plina de certuri si reprosuri.Nu stiu sincer ce sa fac.Un sfat aveti ? Lyvya

[She]

quote:

---

Initial creeata de hanna10
Buna tuturor, Nu stiu exact ce astept de la a-mi pune situatia pe tava in fata voastra pe acest site, dar lumea aici e obisnuita sa auda/asculte problemele altora. As vrea sa stiu daca se confrunta cineva cu stilul asta de problema si sa imi impartaseasca din experienta. Sunt casatorita de 3 ani si ceva cu un om cu foarte multe calitati dar normal si cateva defecte. Tin sa spun ca nu ma inseala, nu se imbata, nu ma bate (daca ar face-o l-as bate eu mai tare oricum), nici macar nu iese in oras cu prietenii fara mine. In fine a-ti spune un sot model si din aceste puncte de vedere chiar este. La inceput sotul meu era un romantic, foarte afectuos, foarte spontan, tot timpul imi facea surprize, imi lasa biletele de dragoste prin casa cand pleca la servici. In fine eu nu am fost prea romantica niciodata dar am inceput sa apreciez aceste gesturi. Eu sunt o persoana foarte colerica, ma supar pe niste pe care unii le-ar considera de nimic, cateodata ridic vocea pentru ca ma simt foarte frustrata de aberatiile pe care le scoate el...dar ASTA SUNT EU. Asa a fost si strabunica, bunica si mama mea. Sunt in zodia scorpion si sunt plina de enrgie. In acelasi timp, pentru mine familia mea (el inclusiv) este singurul lucru pt care as fi in stare sa fac orice. Am imensa grija de el din toate punctele de vedere, ii dau foarte multa afectiune (pt ca el asta are nevoie ca sa respire), sunt loiala total lui, am mare grija de mine, sunt o femeie de cariera. Ceea ce am prezentat aici sunt partile mele bune si rele. Acum problema e ca sotul meu nu ma iubeste pt cele rele, nu le poate suporta si este chiar deprimat din cauza asta. Chiar in momentele noastre foarte bune, el isi aduce aminte ca eu m-am suparat pe el acu nu stiu cate luni de zile si chestii aberante din astea, de care sincer nici nu imi mai amintesc. Eu nu pot sa ma mai scuz pt ce sunt. M-am schimbat mult de cand l-am cunoascut ca eram si mai rea decat sunt acum dar am devenit o femeie calda pt el pt ca asta are el nevoie. De atatea ori am zis ca nu mai suport sa aud numai de partile mele rele chiar si cand ii arat numai pe cele bune. Vreau sa ne traim viata, sa ne distram, sa ne bucur de faptul ca ne iubim si sa fim ca la inceput. Nu avem copii, avem o situatie financiara buna deci ne permitem sa iesim, nu avem obligatii mari, deci toata viata inainte. Tin sa precizez ca sotul meu e englez deci venim si din culturi diferite dar asta nu e o problema deloc pt ca eu m-am integrat excelent in viata din londra si aici e casa mea. M-am hotarat sa plec in acest weekend pentru ca sufar mult prea mult si stiu ca nu e in puterea mea sa fac mare lucru (sau este?)...Vreau doar sa fiu 100 la suta sigura ca fac lucrul cel mai bun pt mine. Trebuie sa ma gandesc si la ce simt eu, nu numai la faptul ca sunt maritata si trebuie sa infrunt orice..poate chiar nu se poate... Ma scuzati ca v-am rapit atata timp...sper sa aud de la voi cu pareri. Multumesc mult!!!

---

eu zic sa-ti bagi mintile in cap..lasa explicatiile si scuzele cu mama si bunica si ai grija nu ce face el, ci ce faci TU ca sa va fie bine. Mai lasa strigatele de ex.? Ar fi pacat sa pierzi o casnicie pt ca semeni cu mama si bunica, nu crezi?Si orice om se satura, nici nu e de mirare ca a terminat cu biletelele....cine are chef de ele in conditiile astea? Oare tu la inceput, cind el iti trimitea aceste notite frunoase, tu urlai asa la el pt nimicuri? ma indoiesc.. Bafta si fa ceva sa te schimbi, ca un scorpion ce esti, ar fi trebuit sa stii ca POTI, totul e sa vrei[hot] si tot asa...

[hanna10]

eu zic sa-ti bagi mintile in cap..lasa explicatiile si scuzele cu mama si bunica si ai grija nu ce face el, ci ce faci TU ca sa va fie bine. Mai lasa strigatele de ex.? Ar fi pacat sa pierzi o casnicie pt ca semeni cu mama si bunica, nu crezi?Si orice om se satura, nici nu e de mirare ca a terminat cu biletelele....cine are chef de ele in conditiile astea? Oare tu la inceput, cind el iti trimitea aceste notite frunoase, tu urlai asa la el pt nimicuri? ma indoiesc.. Bafta si fa ceva sa te schimbi, ca un scorpion ce esti, ar fi trebuit sa stii ca POTI, totul e sa vrei She, eu nu inteleg de ce esti asa de revoltata. Nu stiu daca mi-ai citit toate postarile si poate ai fi vazut ca nu am incercat sa imi gasesc scuze deloc, din contra, mi-am asumat responsabilitatea actiunilor mele. Copiii mostenesc genele si parti din caracterul parintilor si celor din familia apropiata. Eu am mostenit caracterul meu vulcanic de la mama si bunica mea DAR asta nu inseamna ca trebuia sa-mi fac sotul sa accepte chestiile astea. Am trecut prin iad 3 luni din ianuarie pana acum tocmai pt ca stiu ca am o parte din vina si tocmai pentru a-mi salva casnicia. Daca imi gaseam scuze pt comportamentul meu, nu statea nici o zi in plus cu sotul meu in conditiile in care el imi repeta ca s-a terminat intre noi. La nici 5 luni de la casnicie cand am inceput sa tipam unii la altii, nici nu iti pot descrie ce injurii si umilinte am inghitit de la sotul meu (printre biletele de dragoste si gesturi frumoase desigur). Nu am tipat de proasta sub nici o forma si amandoi am avut vina aici. Sper sa nu intelegi ca imi gasesc scuze acum, din contra, relatez exact ce a fost. Oricum, situatia s-a imbunatatit intre noi acum si amandoi facem eforturi pt asta.. Multumesc pt raspunsuri si sfaturi tuturor.

[hanna10]

She, eu nu inteleg de ce esti asa de revoltata. Nu stiu daca mi-ai citit toate postarile si poate ai fi vazut ca nu am incercat sa imi gasesc scuze deloc, din contra, mi-am asumat responsabilitatea actiunilor mele. Copiii mostenesc genele si parti din caracterul parintilor si celor din familia apropiata. Eu am mostenit caracterul meu vulcanic de la mama si bunica mea DAR asta nu inseamna ca trebuia sa-mi fac sotul sa accepte chestiile astea. Am trecut prin iad 3 luni din ianuarie pana acum tocmai pt ca stiu ca am o parte din vina si tocmai pentru a-mi salva casnicia. Daca imi gaseam scuze pt comportamentul meu, nu statea nici o zi in plus cu sotul meu in conditiile in care el imi repeta ca s-a terminat intre noi. La nici 5 luni de la casnicie cand am inceput sa tipam unii la altii, nici nu iti pot descrie ce injurii si umilinte am inghitit de la sotul meu (printre biletele de dragoste si gesturi frumoase desigur). Nu am tipat de proasta sub nici o forma si amandoi am avut vina aici. Sper sa nu intelegi ca imi gasesc scuze acum, din contra, relatez exact ce a fost. Oricum, situatia s-a imbunatatit intre noi acum si amandoi facem eforturi pt asta.. Multumesc pt raspunsuri si sfaturi tuturor.

[maru]

Ma bucur mult pentru tine, Hanna! Doamne'ajuta!