Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Viata in Germania si Elvetia cap. 87


Recommended Posts

  • Răspunsuri 848
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

Ma scuzati ca intru cu bocancii in casa, "pierdusem" cumva subiectul (de fapt tot forumul "din ochi" [ups] ), acum am intrat in capitolul asta care totusi a inceput prin iunie-iulie, si am ajuns la pagina 5, dar ma mananca degetele si trebuie sa scriu una-alta referitor la ce am citit pe acolo despre incidentul cu baiatul Alinei.

Mai intai referitor la relatarea Panselutei cu incidentul de la Tagesmutter. Mona nu a aratat asa rau, ci doar asa:

http://www.christa-und-oliver.de/upload/bilder/Mona/Jahr2/IMG_5579.jpg

 

asta fiind opera unui coleg de cresa. Si da, te asigur ca s-a intamplat intr-o fractiune de secunda, cu mine si mama lui langa el, eu am crezut ca vrea sa o pupe, cand ea dintr-o data s-a pus pe urlat si eu am ramas socata cand am vazut urmele muscaturii.

 

Si acum cu Alina si XIO, imi aminteste de inceputurile mele pe forumul "concurent", a carei membra am devenit cu vreo 3 ani inainte sa fiu mama, si cand citesc "Crede-ma ca nici eu cand nu eram mamica nu eram asa inversunata..." si "O sa ne mai spui tu in cativa ani cand vei fi trait niste ani de experienta ca mamica..." nu pot decat sa rad, pentru ca fix asa am fost si eu tratata acolo, si te asigur, ce am comentat cand nu aveam copil a corespuns absolut cu ceea ce am facut si gandit DUPA ce am avut copilul. Asa ca stai linistita, XIO.

 

Iar tu Alina, desi ziceai ca nu esti cazuta din pom (sau ceva de genul), nu te supara, dar cu unele comentarii de-ale tale fix impresia asta am avut-o. Mai intai: iti inteleg absolut atat supararea foarte mare cat si grijile, nu stiu cum as fi reactionat daca s-ar fi intamplat asta cu Mona, stiu doar ca anul trecut cand am aflat ca a palmuit-o un coleg (deci ceva mult mai "inofensiv" decat o unghie distrusa), primul impuls a fost sa il iau si sa-l scutur pana nu mai stie cum il cheama. Am inghitit adanc aer, l-am certat, si l-am sfatuit sa nu-i mai treaca prin cap sa repete fapta, ca atunci creste probabilitatea ca il iau si eu la palme, insa aflasem de palma la inceputul vacantei de Craciun, si m-a ros treaba toata vacanta! Deci da, cum ziceam, nu stiu cum as fi reactionat daca ar fi fost ceva mai grav. DAR! Cand am citit " Eu nu-l las niciodata sa se joace cu pietre, de fiecare data i-am zis ca poate sa loveasca alti copii, se pot intampla accidente si cred ca a inteles, nu mai e nici macar tentat...", am zis doar OH MEIN GOTT. Probabil vei fi oripilata sa vezi ca fiica-mea la 9 luni nu numai ca se juca cu pietre, ba chiar le si baga in gura, si pasiunea pentru pietre o are si acum, la 7 ani. Dar zau ca n-a lovit niciodata un alt copil. Cum sa tragi concluzia, din faptul ca un copil se joaca cu pietre, ca poate lovi alti copii sau se pot intampla accidente (asta trecand peste faptul ca accidente se pot intampla oriunde si oricand, cu si fara pietre). Tu il cresti sub un glob de sticla?

Tot asa si pretentia ca daca au fost parintii lui cu el trebuia sa stea cu ochii pe el tot timpul. Cum sa-si dezvolte copilul ala personalitatea daca stai tot timpul cu ochii si cu gura pe el? Bineinteles ca nu-l lasi complet nesupravegheat. Dar cum a scris si angiuta pe pag. 6: "Imi amintesc cum la prima practica eram mereu cu copii la joaca...mi s-a explicat frumos ca ei trebuie sa se mai joace si singuri, nu au nevoie tot timpul de un adult intre ei...asa invata sa-si rezolve singuri conflictele sau sa capete incredere in sine etc."

Dupa parerea mea a fost intr-adevar greseala gradinitei sa plece cu atatia insotitori fara sa fie clar ce cade in sarcina cui. E vorba aia "Viele Köche verderben den Brei", si se pare ca la voi exact asta s-a intamplat. Ce desigur nu a fost ok e faptul ca parintii nu au considerat necesar sa-si ceara scuze (impreuna cu copilul, chiar si daca nu a facut-o intentionat). Dar sa gasesti acum (ma rog, si atunci, ca au trecut cateva luni) vinovatul si sa-l mai si tragi la raspundere mi se pare dificil.

 

Fiica-mea merge peste doua weekend-uri la Chorfreizeit de la Mädchenkantorei a lui Domsingschule (ce romana faina [batcap] ), si s-a spus ca se cauta parinti care sa insoteasca, fiica-mea a vrut neaparat sa merg si eu, asa ca vrand-nevrand m-am oferit. Sper sa nu regret! Macar sunt doar fete, sper sa nu fie asa dificil, cel putin experientele mele de pana acum au fost in general pozitive cu fetele.

 

Am ajuns intre timp la pag. 14 cu cititul [pk] si am vazut ca a intrebat DidiAlex de sora-mea. Multumesc de intrebare. [:)]  Nu mai stiu daca scrisesem atunci ca a fost operata (parca totusi da?), intre timp zice ca ii merge foarte bine. I-au indepartat vreo 40-50 cm din intestin, apoi a fost inca mai multe saptamani in concediu medical, dupa aceea a inceput cu "Wiedereingliederung" cu lucru la timp redus, iar acum, dupa timp relativ scurt, lucreaza iar "Vollzeit". Ce ma deranjeaza insa enorm e ca fumeaza in continuare intr-o veselie. [smulgpar]

 

zuzilica, acu' citesc pe pag. 15 ca nu mai mai vezi inregistrata, tzzzzzzzz, das wüsste ich aber!

 

Hai ca trimit mesajul deocamdata sa incasez prima serie de rosii, si-asa-s bolnava in pat, niscavai vitamine nu strica. [batcap]

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Gata, am ajuns "la zi", si mai am una-doua de comentat. Acum vad ce aiurea e cu citatele astea, pare ca nu scrie de la cine provin, mda, nu ma mai intorc sa le culeg, stiu ele cine ce a scris, sper! Ah, la preview vad ca se arata totusi de la cine provin, era util daca vedeam si la scris, sa stiu cui ii raspund, dar ma rog!

 

Simona cred ca scoala incepe cu o slujba la biserica doar la scolile confesionale. La scolile de stat se face serbarea de deschidere in Aula.

 

nu stiu ce-s cu scolile confesionale, totusi la toate 3 scolile din oras primele clase incep cu slujba, am citit si in ziar care si unde sunt invitati, sunt deci si 3 biserici :)...asa o fi aici traditia, nu am intrebat, dar sigur nici real si nici gymnaziu nu sunt patronate de vreo institutie de cult

Si scoala de la noi din sat are slujba la inceputul clasei I, si nu e scoala confesionala. La scoala fiica-mii nu au deloc religie, prin urmare normal ca nu au participat la nicio slujba.

 

Fi-mi-ar silaaaaaaaaaaaaaaaa cu citatele astea, ca nu pot scrie printre randurile aceluiasi citat! Sa vad cum rezolv ...

 

cumpararea unei case nu  e floare la ureche. ptr ca necesita putere financiara. adika un castig pe masura. 

Asta e corect.

 

din ce ramane se vede daca se poate plati acea rata lunara, care se ridica spre 1000 euro. chiar si peste. se poate plati si 4-5-600 euro lunar, dar asta inseamna sa se lungeasca creditul spre 30 de ani. 

Asta poate fi corect, in cazul nostru ar fi fost complet eronat. Adica depinde foarte mult unde e casa, la ce pret o iei, ce conditii suplimentare ai la credit etc.

Noi am avut rata lunara ceva peste 500 euro, dar am platit an de an anual inca 5000 euro "Sondertilgung" in plus, si dupa nici 10 ani a fost casa platita 100%. Si pe langa asta inca am mai economisit bani, desi eu am fost candva somera 7 luni (ma rog, am primit ajutor de somaj, dar mult mai putin decat salariul), plus ca in aia 10 ani s-a nascut Mona, si eu pe langa Mutterschutz am stat acasa fara plata in Elternzeit, din cauza ca aveam venitul prea mare si Elterngeld a intrat in vigoare din pacate abia din 2007, Mona insa e nascuta in 2006.

 

banca mai cere sa ai un plan de economisire (aspectul asta nu stiu daca e obligatoriu)

Banca noastra nu a cerut, dar sunt complet de acord ca ai nevoie de bani in plus (ah da, noi am mai facut si niste renovari nu neaparat ieftine in perioada restituirii creditului).

 

am facut un sondaj printre colegi de la servici. unii din ei sunt oameni cu bani, cu posibilitati financiare mari. si locuiesc totusi in chirie. au alte prioritati decat cumpararea unei case.

Aia e! Fiecare are alte prioritati, si e important sa si le cunoasca, o sa scriu eu mai jos de ce pentru noi a fost importanta o casa.

 

ideea printre nemti (printre cei pe care i-am intrebat) este ca nu se merita o asemenea povara financiara. din observatiile mele, doar cei cu bani multi sau cei ptr care parinti au economisit candva isi permit astazi o casa.

E drept ca noi avem amandoi studii superioare, dar venitul as zice ca e mediu. Si totusi afirm ca cei pe care i-ai intrebat nu-s deloc reprezentativi, eu nu am auzit inca pe nimeni, proprietar de casa, care sa imi spuna ca regreta pasul ales.

 

am colegi de peste 50 de ani ca varsta, deci lucreaza deja de 25 de ani cel putin si spun ca nu si-ar cumpara o casa, desi au putere financiara ptr ca au vechime in munca. au preferat sa se plimbe in vacante in lumea larga. 

Iar, chestie de prioritati ...

 

insa sotul meu mi-a adus un argument contra care mi-a dat de gindit. M-a intrebat cum o sa platim chiria (care creste in fiecare an) cind o sa fim la pensie si veniturile, obligatoriu, scad.

 

Pe pensia de stat eu nu m-as baza prea tare.

Asta a fost unul din motive: chiria o platesti toata viata, de imbogatit se imbogateste proprietarul. Daca platesti ratele la casa, candva e casa ta. Normal, din cand in cand ai si de investit, daca nu vrei sa se darame candva casa peste tine, insa dupa parerea mea e un mare avantaj sa nu ai de platit chiria "la batranete". La noi a mai fost in plus si faptul ca sotul efectiv s-a ofilit in apartamentul in care am stat in chirie, el are musai nevoie de gradina, de ex. Sa nu mai spun de vecinii galagiosi pe care i-am avut, faptul ca dupa 4 ani de stat in locuinta am descoperit cand ne-am mutat de acolo ca era plina de mucegai (sub pat in dormitor, sub mocheta, si in sufragerie sub mocheta, unde normal ca nu te uiti decat cand schimbi mocheta!

 

Problema cu impovararea unei rate exista. O simti indiferent cat de multi bani ai.

Care e diferenta daca platesti rata la casa sau chiria?

 

Dar ce am vrut sa te intreb de fapt ...

Doar de caine mi-e tare greu sa accept ca va trebui sa ma despart.

E caine de curte, sau de ce trebuie sa te desparti de el? In rest nu trebuie decat sa gasesti un proprietar care accepta si caini. Nu e neaparat usor, dar nici imposibil!

Gata, am terminat si cu partea a doua, ma duc sa bolesc in continuare.

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

CT, sanatate multa in primul rand.

in al doilea rand ma deranjeaza anailza asta pe text, pe ce anume am spus eu candva.

daca vrei sa spui ceva, incearca sa fi originala, sa explici punctul tau de vedere, nu sa spui ca e corect sau ca am sau nu, eu dreptate.

ce am spus atunci se vroia ca informatie (si este si perfect adevarat)  ptr cei ce cred ca a cumpara o casa e floare la ureche. ptr ca da, multi traiesc cu impresia ca in Germania se cumpara o casa neavand mai nimik, la bani ma refer. a nu se intelege gresit ca ma refer la cineva de aici. 

 

de fapt oricine poate merge la banca sa intrebe ce conditii sunt, ptr ce m-oi strofoca oare sa explic aici? plus ca fiecare caz e unic, fiecare familie isi stie nevoile si puterea financiara. 

 

 

ia sa-mi iau eu talpasita de aici. stiti ceva, duceti-va si cautati singuri informatii, la banca sau pe unde mai aveti nevoie. 

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

kariguld, nu a fost analiza pe text, dar eu (si multi altii) cand comenteaza ceva, nu doar in forum ci si in mailuri, citeaza partea din textul pe care vor sa-l comenteze pentru ca sa se stie la ce se refera. Asta e si sensul "citatului", functie pe care o ofera atat forumurile cat si programele de e-mail.

 

Eu cred ca cine vrea sa-si cumpere o casa crezand ca e "floare la ureche" si nu se informeaza in prealabil e singurul vinovat in cazul ca "esueaza" proiectul. Tot aceleasi persoane probabil au venit in Germania crezand ca umbla cainii cu covrigi in coada, si inca nu s-au dezmeticit ca nu e chiar asa.

 

Pe de alta parte am avut impresia ca ai descris cumparatul casei mult mai negativ decat poate fi in multe cazuri, desi cu cateva mesaje mai incolo ai afirmat ca tu ai fi pro-cumparat.

 

ia sa-mi iau eu talpasita de aici. stiti ceva, duceti-va si cautati singuri informatii, la banca sau pe unde mai aveti nevoie. 

 

Mie-mi pare ca te-ai cam suparat ca vacarul pe sat, sorry!

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

kariguld, nu a fost analiza pe text, dar eu (si multi altii) cand comenteaza ceva, nu doar in forum ci si in mailuri, citeaza partea din textul pe care vor sa-l comenteze pentru ca sa se stie la ce se refera. Asta e si sensul "citatului", functie pe care o ofera atat forumurile cat si programele de e-mail.

 

Eu cred ca cine vrea sa-si cumpere o casa crezand ca e "floare la ureche" si nu se informeaza in prealabil e singurul vinovat in cazul ca "esueaza" proiectul. Tot aceleasi persoane probabil au venit in Germania crezand ca umbla cainii cu covrigi in coada, si inca nu s-au dezmeticit ca nu e chiar asa.

 

Pe de alta parte am avut impresia ca ai descris cumparatul casei mult mai negativ decat poate fi in multe cazuri, desi cu cateva mesaje mai incolo ai afirmat ca tu ai fi pro-cumparat.

 

 

Mie-mi pare ca te-ai cam suparat ca vacarul pe sat, sorry!

 

 

da, multumesc de comparatia cu vacarul. 

mesajul meu din trecut sa vrut unul realist, nu negativist. 

intotdeauna am pus aici informati realiste si serioase. si se pare ca intotdeauna exista cineva care vine si-ti da peste nas. de asta m-am saturat, de atitudinea asta. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Nu a fost "comparatie", Doamne iarta-ma! Nu-mi spune ca nu ai auzit pana acum expresia, care se gaseste pana si in DEX. [zid]

 

SAT, sate, s. n. 1. Așezare rurală a cărei populație se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura. ◊ Expr. Satul lui Cremene sau sat fără câini = loc fără stăpân, fără control, în care oricine poate face ce dorește. 2. Locuitorii dintr-un sat (1); sătenii, țăranii. ◊ Expr. A se supăra ca văcarul pe sat, se spune celui care se supără (fără motiv) pe altul, dar supărarea este spre propria lui pagubă. ♦ Țărănimea, cu specificul ei de viață economică și culturală. – Din lat. fossatum.
Sursa: DEX '98 (1998)

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Participă la discuție

Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.

Oaspete
Răspunde la acest subiect...

×   Lipire ca text formatat.   Lipește ca text simplu în schimb

  Sunt permise doar 75 de emoji.

×   Linkul tău a fost încorporat automat..   Afișează în schimb ca link

×   Conținutul tău anterior a fost restaurat.   Șterge editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini dintr-un URL.

Se încarcă...

×
×
  • Adaugă...