Nu mai am incredere in mine.

[michelle-usa]

asta a fost ajutorul care l-am considerat cel mai bun sa i-l dau.

cand sunt probleme in prezent de ce trebuie sa ne tot agatzam de trecut, sa cautam vinovati pe parinti sau pe Dumenzeu (in cele mai multe cazuri)...si stam pe loc in problema.

 

da, a fost un viol, da are un handicap...dar sa nu uitam binecuvintarile care le-a primit in decursul vietii, are un copil , si a dovedit ca are putere sa treaca prin multe.

 

eu i-am spus  sa nu se mai uite inapoi si nici sa ceara acordul celor din jur cu privire la propria persoana...si sa aiba incredere in fortele proprii si eu zic si in Dumnezeu...indiferent ca sutn persoane aici pe forum care le displace ideea.

 

nu vreau sa schimb subiectul intr-unul religios...dar asta a fost cel mai bun sfat care i l-am putut da...e la libera ei alegere daca vrea sa-l primeasca sau nu.

[blue_starr]

Ca sa inteleaga toata lumea, nu dau vina pe nimeni pentru absolut nimic din ce sa intamplat, nici macar pentru atitudinea defensiva pe care o am fata de lume.

 

In ceea ce o priveste pe fetita mea, Sandra e exact opusul meu, un copil pozitiv cu o foarte mare incredere in ea, care consider ca o educ cum trebuie, mereu ii spun ca e un copil bun si frumos si inteligent, ii arat unde a gresit daca a gresit..i se explica de ce un lucru nu e bun sau dimpotriva nu e bun.

Pentru varsta ei de 2 ani si 10 luni o mai las si pe ea sa ia unele deciziii ( vrea codite vrea rochita roz albastra cu sandale rosii)

 

Iar faptul ca am un picior mai scurt cu 3 mm pentru mine nu e un handicap...asa ma vede lumea, daca ma consideram inapta de munca imi faceam o pensie care oricum e mica (dar asta e o alta poveste)

 

Eu ma consider un om absolut normal mereu am luat decizii de una singura cantarind bine lucruriile ( asta a inclus si violul si sarcina de dupa)

Toata lumea voia sa fac intrerupere dar eu mi-am iubit fata din prima clipa nu o vad ca pe prosusul unui viol. Iar violul il vad ca pe o intamplare nefericita care a fost in trecut si nu se va mai repeta.

 

Iar in ce priveste credinta in Dumnezeu voi deschide un subiect pe tema asta.

[Fleurdelise]

Blue_starr, ai o fetita absolut minunata, ma tot uit la noua poza de la profil si nu ma mai satur.

NU conteaza intamplarea nefericita in urma careia a venit pe lume..."tatal" a fost instrumentul destinului, si atat. Daca esti credincioasa, ti-as spune ca Dumnezeu lucreaza pe cai nebanuite.

Ai un copil care iti umple viata, restul sunt accesorii. Ca si Marius, nu vad decat bogatie in viata voastra.

Imi place cum gandesti si ca nu te consideri cu un handicap. Cum te privesc altii e problema lor, e ingustimea mintilor lor si sunt prejudecatile lor.

Increderea o ai déjà, se afla in fiecare decizie buna pe care ai luat-o in viata. Trebuie doar sa o readuci la suprafata.

Invata de la fetita ta!

 

Edit: am citit la celalalt subiect al tau ca esti atee, nu are importanta, ideea e aceeasi, ne purtam fiecare propriul destin, indiferent de religie (sau de absenta ei).

Editat de August 2, 2013

[blue_starr]

Blue_starr, ai o fetita absolut minunata, ma tot uit la noua poza de la profil si nu ma mai satur.

NU conteaza intamplarea nefericita in urma careia a venit pe lume..."tatal" a fost instrumentul destinului, si atat. Daca esti credincioasa, ti-as spune ca Dumnezeu lucreaza pe cai nebanuite.

Ai un copil care iti umple viata, restul sunt accesorii. Ca si Marius, nu vad decat bogatie in viata voastra.

Imi place cum gandesti si ca nu te consideri cu un handicap. Cum te privesc altii e problema lor, e ingustimea mintilor lor si sunt prejudecatile lor.

Increderea o ai déjà, se afla in fiecare decizie buna pe care ai luat-o in viata. Trebuie doar sa o readuci la suprafata.

Invata de la fetita ta!

 

Edit: am citit la celalalt subiect al tau ca esti atee, nu are importanta, ideea e aceeasi, ne purtam fiecare propriul destin, indiferent de religie (sau de absenta ei).

 

Da eu crred ca va fii bine si cred ca am un copil puternic, in ce priveste credinta da sunt atee dar pe Sandra o voi lasa pe ea sa decida ce va fii nu voi face presiuni asupra ei.

[michelle-usa]

sigur, e alegerea fiecaruia, eu personal m-as simtii singura in viatza sa nu il am pe Dumnezeu...blue-star sper sa gasesti alte sfaturi mai bune si mai aplicabile decat al meu.

[michelle-usa]

curiozitate personala.

un picior mai scurt cu 3 mm este notabil?

de fapt ce handicap ai acum, daca ai vreunul?

 

eu tot nu inteleg problema ta....ce te face sa nu mai ai incredere in tine...si daca ai avut vreodata...ce te-a facut sa iti pierzi increderea in tine si cand.

 

de ce crezi ca lumea te respinge?

 

tu chiar nu ai nici o prietena, indiferent ca iti este ruda sau nu?

Editat de August 2, 2013

[marius]

curiozitate personala.

un picior mai scurt cu 3 mm este notabil?

 

Pentru mine este absolut neimportant si daca ar fi 30 mm. Este total nesemnificativ acest aspect. 

[blue_starr]

curiozitate personala.

un picior mai scurt cu 3 mm este notabil?

de fapt ce handicap ai acum, daca ai vreunul?

 

eu tot nu inteleg problema ta....ce te face sa nu mai ai incredere in tine...si daca ai avut vreodata...ce te-a facut sa iti pierzi increderea in tine si cand.

 

de ce crezi ca lumea te respinge?

 

tu chiar nu ai nici o prietena, indiferent ca iti este ruda sau nu?

 

Ca sa te lamuresc da pentru cei de aici un picior cu 3 mm mai scurt inseamna un handicap chiar daca in realitate nu e. Exact din cauza asta nu am eu incredere in mine pentru ca indiferent de situatie mi se spune constant ( de ce nu iti faci o pensie de handicap? Tu nu esti apta de lucru.) etc Chestiile astea dor! Plus ca o mai am si pe Sandra care incepe gradinita si chiar ca nu gasesc de lucru.

 

Iar in ce priveste rudele...singura care tine la mine e bunica din partea mamei care sta la Campu Lung si care nu mai poate sa vina in oras are inceput de Alzheimer, nici eu nu pot merge prea des.

Bunica din partea tatei care ma adora a murit cand aveam eu 12 ani.

 

Restul rudelor..sunt in dizgratia lor de cand am ramas insarcinata si cresc singura un copil. Totul fiindca nu am vrut sa il iau pe nenorocitul ala de barbat ca sa fiu in ,,randul lumii,, sau macar sa o trec pe Sandra pe numele lui sa simta fata ca are un ,,tata,, si suport material din partea lui.

 

Inteleg ca e si vina mea cu siguranta e, am o atitudine defensiva in special cu cei care stiu ca chiar la place sa ma atace in punctele mele slabe, dar consider ca asta e modul meu de aparare, fiindca Sandra are nevoie de o mama si o prietene iubitoare si zambitoare nu de un om care ii da doar de mancare o imbraca si o mai intreaba din cand in cand ,,Ce faci,,

 

Cineva imi spunea ieri vazandu-ma cu ea la plimbare ca nu a vazut niciodata un copil care sa fie atat de fericit, pe care sa se citeasca fericirea si multumirea, ramasese mirat fiindca Sandra ma oprit in mijlocul drumului si ma pupat cu foc,era mirat fiindca spunea ca rar vezi asemenea dovezi de afectiune in public venind din partea unui copil indiferent de varsta pe care ar avea-o.

 

Si prietene apropiate chiar nu am exceptand pe una singura care mai mult e plecata la Cluj  fiindca acolo e viata ei.

Cum am mai spus ma respinge toata lumea fiindca le e rusine cu mine au o mentalitate inchisa ca sa spun asa.

 

Am un amic care e barbat cu care mai vorbesc la telefon ( lucreaza 3 schimburi 12 ore si are si prietena care e geloasa deci nu poate fii vorba de o cafea sa iesim etc)

Editat de August 3, 2013

[oanap85]

Iza,imi pare f rau prin ce treci ,sunt sigura ca nimeni nu poate intelege exact cum te simti ...dar dupa furtuna apare si soarele cum se spune .:)dintr-o intamplare nefericita s-a nascut una fericita ".asta e bine,nu?

daca nu te deranjeaza ,ce s-a intamplat cu "tatal" fetitei ?

cat despre faptul ca lumea te respinge ,eu cred ca nu ai gasit persoanele care sa te inteleaga,sa fie compatibile cu tine ..sau poate ca ai alte asteptari de la  altii ..

stiu ca traim intr-o lume"nebuna,nebuna de tot" :) dar sunt oameni care sunt gata oricand sa dea o mana de ajutor ,trebuie doar sa le dai ocazia ,sa le oferi o sansa .

Eu sper sa iti gasesti fericirea ,mult noroc 

 

Ps:chiar daca nu crezi ,undeva exista Cineva care are grija de noi ,care ne da puterea sa mergem mai departe ,tu ai avut parte de o grea incercare in viata ,insa acum depinde de tine ce cale alegi sa mergi mai departe 

si mai vroiam sa zic,desi sunt sigura ca te-ai gandit la acest lucru,sa nu-i spui niciodata fetitei tale cum a fost conceputa  [flo2]

[andacos]

Blue star,eu cred ca tu ai o abordare gresita a problemelor tale,a vietzii tale,a existentzeitale momentane.

 

Cred ca tu dai amploare mai mare asa zisului tau "handicap"(eu sunt sigura ca daca te-as intilni pe strada nici macar n-as observa ca ai un picior mai scurt cu 3mm,lucru care de altfel s epoate foarte usor indrepta cu o taloneta recomandata de ortoped)si atunci abordezi din star o atitudine defensiva,chiar ariceasca as spune(cel putzin eu asa am simtzit din mesajele tale).

 

Atita timp cit tu vei gindi despre tine ca i probleme...de la restul nici sa nu ai pretentzia sa gindeasca altfel.

 

Despre fetitza,nu esti singura care creste un copil singura,daca tu ai trecut peste trauma violului,inseamna ca esti o persoana extrem de puternica.

 

Nu ai scris sau nu am intzeles eu daca muncesti,din ce itzi cresti copilul.Cred ca te concentrezi extrem de mult pe copil(normal de altfel pina la un punct,insa in timp insuficient),insa nu stiu daca e chiar ok sa creezi aceasta de relatzie de dependentza,a copilului vis a vid de tine si a ta vis a vis de copil.

 

Daca ai un loc de munca,incearca macar acolo sa ai o alta abordare,daca nu ai un loc d emunca,poate chiar cu asta ar trebui sa incepi.Copilul creste,cresc si nevoile,o plimbare in parca nu va mai fi suficienta intotdeauna,mai ales dupa ce intra copilul in colectivitate.

 

Incearca si da-tzi singura o sansa!

 

Dana