bunica vs nepotel

[andacos]

Serios?Hai mai....daca pe voi nu v-a ajutat nimeni asa trebuie sa fie la toti?Zau ca nu va inteleg incrancenarea asta vis-a vis de norocu` pe care-l au unii...pare aproape ciuda,pe bune.

Eu (iar) nu intzeleg ce vrei tu sa spui/aratzi cu mesajul asta.

 

Nu a firmat nimeni ca daca noi(????)nu am primit ajutor ,nimeni nu trebuie sa primeasca.

 

Noi(???)am spus doar ca nu trebuie sa credem ca NI SE CUVINE acest ajutor.

 

Stii asa -mi doresc sa ajung la vreo 80 de ani sa te vad ce scrii tu atunci pe forum despre cresterea nepotzilor. [clo]

 

Dana

[Rufus]

Serios?Hai mai....daca pe voi nu v-a ajutat nimeni asa trebuie sa fie la toti?Zau ca nu va inteleg incrancenarea asta vis-a vis de norocu` pe care-l au unii...pare aproape ciuda,pe bune.

 

Mai, dar cine a comentat norocul asta cu ajutorul?

Ti-am zis eu sa nu-ti ajuti copilul, daca vrei?

Poate asa o sa fac si eu...dar de ce sa fiu obligat?

Si inca ceva, Mada...vad ca omiti un amanunt: chiar crezi ca 100% Eva o sa apeleze la tine? Ca eu nu vad nimic sigur...

[emanouela]

Eu am ajutorul mamei, asta e placerea ei, motivul existentei ei...nu ca se simte obligata, sau eu o vad obligata, sau i-am cerut, doar pt ca ea vrea asta, daca n-o sa mai vrea, poata, etc...nu ma voi supara pe ea, n-as avea motiv. Eu nu stiu daca as face acelasi lucru....poate da, poate nu....dar la cum ma visez eu la 60 ani calare pe moto in Europa, nu cred ca voi servi ft des.

[ela_04]

Nu stiu altii cum sunt... dar eu am zis ca daca o sa ma screlozez si o i-au pe urma lui maica-mea mai bine sa numai fiu deloc. 

Nu inteleg ce mama poate sa fie asa... sa te uiti la copilul tau cum se chinuie, cum o ia razna (ca la primul am facut si o depresie) si sa nu schitezi un gest. 

Io zic sa nu ziceti asa... ca eu nu cred ca cineva de aici ar fi in stare sa se uite degajat la propriul copil cum se chinuie si sa nu-i dai o mana de ajutor daca poti. Nu cred! Cred ca e numai teorie...dar seamana un pic cu ce imi spunea maica-mea acum 15 ani, poate si mai bine "ai grija sa nu cumva sa ramai gravida ca in strada te arunc!"

 

Stiu ca de multe ori mi-o fac cu mana mea... ca vreau sa fac prea multe si inca ma incapatanez si nu-mi i-au o "femeie" sa ma ajute. Dar pt asta ar trebui sa renunt la ceva... si nu pot. 

 

Stiu ca e dreptul ei la o batranete fara griji... dar sper ca nu astepta paharul ala de apa de la mine... si in Ro au aparut multe sanatorii in ultimul timp 

Nu sunt multe momente in viata unui om in care sa aibe nevoie de ajutor... cel putin in viata mea pana acum nu au fost. 

Si mai am un an, doi, si copiii se vor face mari...o sa merga la scola, la gradinita iar viata mea isi v-a relua sper cursul normal. 

E asa de mult sa-i ceri unui parinte sa-ti ofere o mana de ajutor atunci cand tie greu?

Da... stiu... eu i-am facut eu sa-i cresc! ...

[Rufus]

 

Stiu ca e dreptul ei la o batranete fara griji... dar sper ca nu astepta paharul ala de apa de la mine...

 

 Stai linistita...de unde stii ca o sa-i fie sete?

[elyda]

Pe mine m-a crescut de la 2 luni bunica din partea mamei.Se chinuia sa ma creasca, avea gospodarie destul de mare pentru o femeie vaduva, se ducea si la colectiv si le asigura alor mei si un trai decent, dandu-le aproape toate alimentele..Parintii mei erau in fiecare concediu plecati, nu au stiut niciodata cum e sa stai la cozi decat la zahar sau ulei, de altceva nu am dus lipsa, ca avea bunica grija de toate.

Li s-a parut normal sa isi mai aduca aminte ca au copil doar la 7 ani si apoi doar in timpul scolii, ca in rest eram la tara si considerau ca "asta e rostul mamelor, sa isi ajute copii".

Cand am nascut eu au uitat subit ca aveau convingerile astea si desi am avut probleme grave de sanatate la nasterea copilului, nu au considerat de cuviinta sa ma ajute nici macar o jumatate de ora dupa ce am venit acasa.

Am trecut prin niste momente groaznice, dar am strans din dinti si am trecut peste ele cum am putut.Am considerat ca daca mama nu simte in sufletul ei de mama ca ar trebui sa ma ajute, daca nici macar mila nu ii era, daca nu vine de la ea ajutorul vazand prin ce trec, nu are rost sa o oblig eu sa mi-l dea.

Copii mei au crescut la cresa,ii luam cand ieseam de la servici si am umblat cu ei de mana oriunde am avut nevoie.M-a mai ajutat mama , dar rar si doar cand vedea ca chiar nu am alte posibilitati (am fost in spital)sau cand stia ca are ceva de castigat.

Nu am avut pretentia sa imi creasca copii, dar nu pot spune ca nu ma deranja cand gasea motive puerile sa nu ma ajute.Decat sa imi spuna prostiile pe care mi le spunea, preferam sa imi spuna in fata ca nu vrea.

Peste ani s-a intors roata, a avut nevoie de ajutorul meu si nu am putut sa stau deoparte, am facut tot ce am putut pentru ea, am incercat sa fac imposibilul posibil.Sper ca ea sa fi invatat ceva...

[ela_04]

 

Stai linistita...de unde stii ca o sa-i fie sete?

 

[:-)))] a cam inceput sa-mi bata app de cand a plecat si frati-miu...

Chiar nu-mi pasa... a inceput cu faze de genul vinde casa... i-am spus ca poate face ceea ce vrea, sunt bunurile ei si viata ei... nu-mi trebuie nimic dar nici sa ma deranjeze mai tarziu nu vreau. 

Poate o sa incep si eu sa ma uit la telenovele :D cine stie... 

[monicabo]

Si eu gandesc ca orice parinte normal, ar trebui sa fie atasat de copilul lui si sa-l ajute la nevoie, cand situatia chiar o cere.

Iar nasterea unui copil este un moment si placut, dar si dificil pentru mamici (dpdv fizic, ca ele nasc) si o mana de ajutor, un sprijin acolo, cat de mic, nu strica

 

Nu stiu de ce se pune semnul egal intre a primi ajutorul parintilor din cand in cand si plasat copilul la babaci (vor nu vor) ca tinerii parinti sa se plimbe, sa-si traiasca viata iar copilul ii incurca. Nu este potrivit semnul egal intre astea doua.

[Roxanais]

Tu ca parinte iti ajuti copilul, nu? Ajutor inseamna sa iti cresti si nepotii. Daca nu ai cum ata e nimeni nu e absurd sa-ti ceara sa stai cu nepotu daca tu ai servici sau alte lucruri care trebuie neaparat facute. Dar atunci cand ti se cere ajutorul si tu spui ca ai de cumparat sandale , asta nu mai e normal. Magazinele nu se inchid sau telenovele se redifuzeaza dar clipele petrecute alaturi de copii nu se repeta. La noi alta e situatia, eu stau la ai mei dar mama e plecata si tata e la tara asa ca nu ne ajuta. Parintii sotului daca ne ducem noi la ei cu copilul stau cu el nu e nici o problema, a venit soacra si la noi si a stat intr-o seara cu el, dar din proprie initiativa nu prea vine. Pe mine ma deranjeaza faptul ca soacra daca noi nu ne ducem pe la ei nu suna sa vada ce face nepoyul dar daca cumva vrea ea ceva stie nr de tel. 

[a_alinta]

ca parinte trebuie sa intelegi ca un copil care creste si se dezvolta  are nevoie de responsabilitati.  devine adult si trebuie sa se comporte ca atare, nu sa stai toata ziua in fundul lui si sa ii spui ce sa faca!

 

cum poti sa fii obligat sa ai grija de copiii copiilor tai daca nu vrei ? treaba ta s-a terminat cand copilul a devenit adult.  pe mine una ma enerveaza enorm  "sfaturile" date de bunici.