Sentimentul care nu-mi da pace

[anuscha2009]

Poate ca ar trebui sa deschid acest subiect la cariera, dar este mai mult vorba despre ce urme a lasat in mintea si in sufletul meu, participarea mea la un concurs pentru ocuparea unul loc de munca, decat de o chestie strict profesionala si de aceea m-am decis sa scriu aici.

         Saptamana trecuta am participat la un concurs pentru ocuparea unui post intr-o institutie publica.

Acest post l-am ,,mosit'' din decembrie 2012, l-am asteptat sa iasa, caci erau posturile blocate - a iesit in iunie, am depus toate actele, am mai asteptat o luna, in care am ,,tocit'' legislatia si am avut un singur gand: postul ala este al meu, mi se potriveste, toata lumea imi spunea chestia asta. .

 

Am dat examenul, am luat o nota buna cu 25 de sutimi mai mica decat primul pe lista. La oral tensiune mare mare de tot. Am astepat peste o ora sa vina comisia in care ,,candidatele (am fost numai femei) ne-am pus pe palavragit.

 

Cea care era prima pe lista la scris, era foarte sigura pe ea, spunea ca munca nu este asa de grea, ca oamenii sunt draguti la, la,la.

Eu m-am intrebat atunci de unde stie asta, ca de fapt munca este una de raspundere, cu presiune si cu sange rece.

Tipa asta a intrat a doua, sigura pe ea (gen din ala care zambeste tot timpul si e gata sa se imprieteneasca cu toata lumea, dar la primul stres scoate ,,gherutele''.si a iesit dupa vreo 30 de minute (pe ea a tinut-o cel mai mult) efectiv plangand. S-a asezat langa mine si printre lacrimi mi-a spus ca i-au pus intrebari capcana, ca sunt foarte duri si ca s-a incurcat. Mie efectiv imi venea sa o iau in brate, atat era de trista.

 

Am intrat si eu, comisia intr adevar foarte dura, am avut niste emotii infioratoare si eu, dar m-am adunat cat am putut si a mers, n-am avut o prestatie de nota 10, am uitat int adevar niste chestii banale, dar in final am luat nota 8 (care zic ca a fost corecta, pentru ca am avut si eu blocajele mele).

 

 

Peste nici 2 ore de la terminarea interviului, deci foarte repede si tipa aia care a iesit plansa luase concursul si nota ei la oral fusese 9, astfel eu fiind prima picata.

Dupa o gogalire pe net, am aflat ca era din interior, aparea in multe din activitatile in imagini ale institutiei, chiar si pe coperta paginii lor de FB.

 

 

Cand am vazut rezultatele am avut o zi de depresie crunta, am plans, m-am culpabilizat ca nu am putut mai mult si am avut sentimentul ratarii. Am vrut chiar sa o huidui pe FB. Am vrut sa fac contestatie si inca vreau sa mi se auda cumva vocea pentru ca consider ca s-a facut o nedreptate.

 

Acum toate aceste sentimente s-au mai stins, dar undeva intr-un colt de suflet a ramas ideea ca acest post este al meu. Daca ea a fost cea mai buna da, jos palaria, dar atunci de ce a iesit plangand?

 

Eu sunt de acord sa fie promovat cineva din interior, dar sa nu se mai faca publice acele posturi, sa nu mai speri ca prostul, sa nu te mai consumi nervos.

 

Am sentimentul inutilitatii, al dorintei ca vocea mea sa se faca auzita, pentru ca eu cred ca sunt mii de perosane care participa la concursuri in structurile de stat, bine pregatite, care sunt date la o parte doar pentru ca  nu sunt copiii lu tata si a lu mama.

 

Si totusi cu  minusurile existente, eu imi doresc structura publica cu foarte multa ardoare pentru plusurile care le ofera.

 

Cum sa fac sa scap de acest sentiment? Cum sa ma linistesc? Ce sa fac ? Sa sper ca ,,pila'' va ceda nervos intr-un an de zile si ma vor chema pe mine ca sunt prima picata, pentru ca asa prevede contractul colectiv de munca? Sau sa accept ca sunt o ratata, ca nu am dreptul sa am dorinte si sa astept sa se schimbe ceva din senin si in aceasta perioada sa traiesc in mare stres ca intr-un an si jumatate voi ramane pentru a treia oara in decurs de 3 ani somera, pentru ca am un contract de munca pe perioada determinata?

 

 

 

 

 

 

 

[CorinaDani]

tot ce s-a intamplat a fost o regie foarte bine pusa la punct. postul era al ei dinainte de a fi scos oficial la concurs. ia un pic pulsul barfei din institutie, nu m-as mira sa afli ca tipa e fata cuiva cu pile sau e combinata cu vreunul din comisie / cineva din conducerea institutiei.

nu se pune problema ca nu ai fost tu capabila sa iei postul, ci doar ca nu ai avut pilele si relatiile potrivite.

da, e frustrant sa treci prin asa ceva, nu stiu ce sorti de izbanda ai avea daca ai face "valuri"...

roaga-te ca cea care a castigat postul fie sa-si gaseasca rapid un job si mai bun in alta parte (sau sa fie promovata pe alt post, in aceeasi institutie), fie sa ramana rapid insarcinata, astfel incat sa-i poti ocupa postul pe durata concediului post-natal si a CIC-ului.

[marius]

Probabil persoana respectiva a intrat corect. Si tu ai fost a doua tot corect. Felicitari oricum!

Insa... nu te agata de trecut. A fost ... nu a iesit, asta e viata merge mai departe. Viitorul e in fata cum o fi el mai gri, mai roz dar e in fata. Ieri maine va fi alaltaieri.

[portocalia]

Dar de unde pana unde concluzia ca daca ai picat examenul asta esti o ratata si postul asta era singura ta sansa de viitor? Ce naiba, doar nu s-au terminat posturile pe lume! Eu nu te cunosc decat din felul in care te exprimi pe aici, dar pot sa-ti spun ca mi-ai facut o impresie foarte buna. Ar trebui sa-ti acorzi in primul rand tu tie insati mai mult credit si sa ai un pic mai multa incredere in steaua ta. 

 

Si-apoi, stii ce se spune, uneori o nereusita e felul lui Dumnezeu de a te feri de ceva mai rau. 

 

Si-nca o chestie, daca tu crezi ca tot concursul a fost o inscenare, de ce-ti doresti asa de mult sa intri in lumea asta corupta? Pe mine m-ar scarbi complet, chiar nu mi-as dori sa lucrez intr-o astfel de institutie, cu astfel de oameni. 

[Deceneus]

Esti un caz fericit, pentru ca aparent au respectat concursul.

 

In mod normal sunt institutii care organizeaza concurs cu cei din exterior doar daca nu gasesc personal in interior.

 

Ce ai fi facut daca inainte de concurs conducerea ar fi incercat sa te convinga ca nu are sens sa te duci la ei, ca firma de la care vrei sa pleci "o sa-si revina, trece printr-o situatie temorar mai dificila"?

Ulterior firma care trecea printr-o "situatie mai dificila"  fost demolata, desi era privatizata prin MEBO si conducerea detinea pachetul majoritar.

 

La un alt post mi-au spus ca desi sunt in profilul postului, ei au nevoie de un inginer pentru ca persoana care a plecat era inginer, si ulterior au angajat "din interior" un matematician, care nu avea nici o legatura nici cu ingineria si nici cu profilul.

 

Nu m-am prezentat la nici unul din cele doua concursuri ca sa nu le asigur  "respectara cadrului legal".

Editat de August 9, 2013

[marius]

Esti un caz fericit, pentru ca aparent au respectat concursul.

 

 

De unde stii ca "aparent au respectat concursul"? Ce te face sa faci aceasta afirmatie?

[Deceneus]

Siguranta castigatorului si experienta mea care imi indica un procent de peste 80% din concursurile din institutiile statului sunt aranjate !

Editat de August 9, 2013

[marius]

Astea sunt speculatii personale.

[anuscha2009]

Va multumesc tuturor pentru sustinere stiam ca asa va fi.

 

Imi doresc postul pentru cazuistica, pentru ca este aproape de casa,  pentru ca este intr-un spital si mi am dorit tot timpul sa lucrez la spital si pentru ca am vazut locuri in privat cu mult mai multa coruptie decat la stat.

 

Sunt credula si dezamagita pe mine, ma gandesc ca daca as fi facut de 10 la scris si de 10 la oral nu ar fi avut cum sa si bage pile nu? Sunt dezamagita ca trebuie sa-i zic la fii mea invata carte mama, ca sa ai parte si de fapt ai parte de o societate corupta.

 

 

Am impresia ca toata viata mea se  misca in jurul job-ului cand sa progresez hop am ramas fara job, paraca este un blestem de  cand am divortat am inceput sa am probleme cu job-ul, parca criza asta ro,aneasca a venit ca o pedeapsa ca eu am divortat.

Parca ma urmaresc ca un sarpe veninos cuvintele soacra-mi ,,Divorteaza tu maica si ai sa vezi ca femeile divortate ,,este '' foarte vulnerabile, in bataia vantului''

[irbo]

mie una mi se pare destul de dificil sa te bati pe un post concurand cu cineva din interior. si nu ma gandesc musai ca cel din interior are pile si relatii. mi se pare normal ca cel care deja lucreaza in institutie sa cunoasca mai bine problematica, fiecare institutie isi are specificul ei specific care ii este cunoscut celui din interior. 

nu o sa spun acum ca nu se fac angajari cu pile si relatii, dar mi se pare prea mult sa generalizam. 

 in mod cert cineva din afara va sti doar la nivel teoretic, pe cand cel care deja lucreaza acolo va sti si la nivel practic.