Hipersensibilitate,sau...?

[Rufus]

Baiatul tau a trecut de la statutul de copil cocolosit la cel de copil caruia i se impun anumite limite. Asta, pentru inceput il debusoleaza putin, mai ales ca are si sustinatori: pe mama ta.

 

 

Da, despre asta poate fi vorba.

Si chiar protesteaza.

Ridica mainile? Nu mi se pare ceva iesit din comun. E un protest. Altii se incrunta, dau din picior, se ascund dupa canapea.

[AndreeaBee]

Marius,ne-am gandit si la terapia de grup,chiar am discutat-o ca o metoda ajutatoare,poate ca ne-ar prinde bine tuturor putin ajutor de avendea lucrurile din alt unghi.Cu ridicatul mainilor,ce sa zic,motive reale nu are,eu bataie nu aplic,mi se pare cel mai nepotrivit tratament pentru a creste un copil.Am mai ridicat eu mana in semn de atentionare,ca un fel de "na-na",asa cum arati copiilor mici cand fac nazbatii.

 

Andacos,(Dana),am luat in calcul si gelozia ca posibila manifestare in situatia de acum,dar el vede ca il iubesc la fel,ii spun mereu asta,ca el este copilasul meu iubit si fara el viata mea nu ar mai fi nimic si stie ca nimeni nu ii ia locul.Cred ca asta am lamurit-o cu el,la inceput se baga intre noi si atunci il luam amandoi in brate si il tineam intre noi,niciodata nu l-am exclus din manifestarile de tandrete in familie.

 

Rufus,stiu ca multi parinti se confrunta cu dificultati de genul acesta,e greu sa fii un parinte bun,nu te invata nimeni cum sa gestionezi problemele cand apar si atunci iei diverse exemple din jur si sfaturi si incerci cumva sa tragi o concluzie.Sper sa nu fie nimic iremediabil,copilul meu este un copil iubaret si afectuos si foarte incapatanat si indaratnic [batcap]  si toate la un loc,dar e al meu si voi face tot ce pot sa mearga toate bine.

 

Viviana,esti grozava! [flo2] Exact asa simt si eu prblema,Ca toate responsabilitatile lui noi le simte ca pe ceva impus si se sperie si atunci in loc sa ne ajute cu asta,se lupta cu noi sa-si recastige statutul lui de mic pasha,care era servit si care nu trebuia sa faca nimic de unul singur.Cu rabdare si cu tact si poate cu ajutor daca trebuie vom incerca sa reechilibram situatia.Doar ca uneori simt ca ma depaseste si atunci nu mai stiu cum sa procedez sa fie corect,In mine urla 2 voci.Una este vocea ratiunii care stie ca trebuie sa fie consecventa si sa impuna limite si alta care sare la gatul oricui care vrea sa schimbe ceva in mine sau copil.

[AndreeaBee]

    Bine v-am regasit!Am revenit cu ceva noutati,ca eram datoare dupa tot ce am postat.Am fost cu micutul nostru la psihologul scolar,o doamna tare draguta si priceputa si am stat putin de vorba toti trei acolo.Concluzia a fost :calea de comunicare e ok insa trebuie sa incercam sa facem asta pe un ton calm si chiar  daca ne lovim de bariera "personalitate" a copilului si el incearca ca ne deturneze de la ce dorim sa optinem de la el,sa nu renuntam,perseverenta amestecata cu calmul(cat se poate)si cu fermitatea(nu duritatea),vor duce la rezultatul dorit.Am convenit cu ea ca in fiecare saptamana,o ora se va ocupa de baietel,are un grup de cativa copilasi mai sensibili si mai agitati cu care face terapie prin joc si are rezultate bune

    .Deci,marti incepem prima sedinta.Abia astept sa povestesc cu psiholoaga dupa,sa vedem primele concluzii .A mai zis ca o mana "forte" nu face rau in casa,dimpotriva,ei au nevoie de o familie in care figura paterna sa se deosebeasca de cea materna.Rolul meu este sa nu intervin de fata cu copilul in discutiile dintre ei,chiar daca nu-mi convine mereu ce se intampla,sa fiu in continuare figura calda si oaza lui de liniste fara sa ma las manipulata de priviri si rugaminti cand nu e cazul si schimbarile si toate micile treburi pe care i le dam sa fie facute mai degraba sub forma de :"hai sa ma ajuti cu ....",decat:"du-te fa aia sau aia....".

 

Am sa mai revin saptamana viitoare dupa sedinta sa va povestesc cum a decurs.

O duminica linistita si senina va doresc!

[flo2]

[Alexia27]

Andreea, fostul tau sot avea si el un ton ridicat cand va lovea? Sau cand va impingea, imbrancea etc. Daca da, e foarte posibil ca baietelul sa sufere de sindrom de stres posttraumatic, cand un stimul similar cu experienta traumatica reactualizeaza starea emotionala de atunci. Si de aici, si apararea cu mainile, adica asociaza tonul ridicat cu violenta iminenta.

 

Oricum ar fi, tonul ridicat nu e o solutie, dimpotriva, o sa adanceasca problema. Iar tu, fii tu insati, nu ai de ce sa copiezi comportamentul sotului. De ce sa o faci? Stabiliti voi intre voi reguli principale de educatie, ce se negociaza cu copilul si ce nu si va tineti de ele. 

 

Mergeti tu si cu sotul la un psiholog si vorbiti cu el. In lucrul cu copiii, munca cea mai importanta se face cu parintii  [flo2]

[AndreeaBee]

Andreea, fostul tau sot avea si el un ton ridicat cand va lovea? Sau cand va impingea, imbrancea etc. Daca da, e foarte posibil ca baietelul sa sufere de sindrom de stres posttraumatic, cand un stimul similar cu experienta traumatica reactualizeaza starea emotionala de atunci. Si de aici, si apararea cu mainile, adica asociaza tonul ridicat cu violenta iminenta.

 

Oricum ar fi, tonul ridicat nu e o solutie, dimpotriva, o sa adanceasca problema. Iar tu, fii tu insati, nu ai de ce sa copiezi comportamentul sotului. De ce sa o faci? Stabiliti voi intre voi reguli principale de educatie, ce se negociaza cu copilul si ce nu si va tineti de ele. 

 

Mergeti tu si cu sotul la un psiholog si vorbiti cu el. In lucrul cu copiii, munca cea mai importanta se face cu parintii  [flo2]

 

 Alexia,am scris mai devreme despre psiholog,dar inca moderatorul nu mi-a postat raspunsul,de asta nu a aparut.

   Referitor la fostul,el nu ne-a lovit sau bruscat niciodata.La finalul casniciei,cand au venit actele de divort atunci s-a produs declinul...adica fostul socru a fost cel care a fost violent cu mine si asta s-a produs de fata cu copilul meu de 2 ani jumate,cu acceptul fostului sot care statea si privea scenele cu un ranjet pe fata,satifacut ca "cineva imi da o lectie"...ca el n-a reusit sa ma faca sa renunt la divort si atunci a chemat "ajutoare",crezand ca ma sperie si ma intorc din decizia mea.Asta a fost scena violenta care s-a lasat cu mine pe jos si fara prea mult aer si cu copilul meu care a privit fortat,tinut de umeri de tatal lui, totul.Plansul si disperarea lui s-au auzit peste tot,prin bloc...cu asta am avut noroc,ca a trezit vecini care au auzit si i-au vazut pe cei doi cand fugeau, sa nu fie prinsi....In fine,nu prea vreau sa-mi amintesc toate astea,bine ca am scapat amandoi cu bine din calvarul nebunilor.Asta a fost pe scurt finalul povestii.Am reamintit-o pentru ca sa se inteleaga bine lucrurile.

[Victoria_mami]

Ralex...vorbesti povesti!

 

ce model frate la 2 ani,ce lipsa tatalui natural? [alcool] [alcool]

 

Andreea,daca baietzelul tau este atit de sensibil,s eva simtzi "agresat"de timbrul  vocii sotzului tau.deci tu trebuie sa fii insula lui de liniste,ti trebuie sa fii cea calma,care sa-i vorbesti linistit ,sa-l faci sa intzeleaga ca tonul vocii nu e o caracteriaze a persoanei.

 

Si sotzul meu are un timbru foarte grav,eu il consider sexy insa am aflat de la cunostintzele mele/prieteni,ca ei l-au considerat inspaimintator la inceput,cind nu-l cunosteau.(timbrul vocii...nu sotzul).

 

Daca esti si la inceputul relatzieie/casniciei e o perioada de adaptare pentru toata lumea,o perioada in care se tatoneaza limite,sentimente.Copilul tau se poate simtzi parasit de catre tine,acum nu este numai el centrul universului tau,ci a aparut EL-sotzul tau.Incearca sa evitzi pina intratzi in linie dreapta,gesturile tandre  DOAR la adresa sotzului tau.(acestea sa fie insoitzite inotdeauna de un gest tandru la adresa copilului)

 

Cu rabdare si cu mult tact din partea ta se poate realiza o familie frumoasa.

 

Daca crezi totusi ca nu vei putea manageria situatzia,apeleaza la un psiholog .

 

Itzi doresc o viatza d efamilie in 3 minunata!

 

Dana

 

 

Dana,  [flo2]

Sotul meu ESTE tatal Victoriei si, totusi, nu putem niciodata sa ne dam o imbratisare numai noi doi, pentru ca Victoria ma impinge si ne cearta :) spune ca imbratisarile lui Daddy sunt ptr. ea, nu ptr. mine, sau sa ne dam 'Family hug'. Deci, ori numai ptr. ea ori toti 3. 

In plus, copilul are nevoie sa stie ca tu esti tot aceeasi, ca relatia intre voi doi nu s-a schimbat odata cu aparitia sotului tau, ca tu esti tot de partea lui (a copilului) si ca atunci cand sotul tau e mai ferm, el poate sa fuga (sa se refugieze) in bratele tale si tu esti tot aia calma, tandra, care ai fost in ultimii 5 ani. NU copia modelul sotului tau, ci ramai exact cum ai fost si pana acum. Copilul simte schimbarea si (probabil) o ia ca pe o tradare din partea ta, care acum faci echipa cu sotul tau impotriva lui. Eu STIU ca nu e asa, insa spun ca poate asa percepe baiatul. Iar baiatului explica-i, eventual, ca nu-l cearta nimeni, doar ca vocea sotului tau suna altfel. Tonul vocii mele e ca si a sotului tau, lumea maii mereu crede ca urlu, cert... si de multe ori am spus 'Nu urlu, nu o lua personal, insa asta e felul meu de a vorbi!' si sa stii ca de cele mai multe ori dupa ce am spus asta, atitudinea persoanei cu (,) care vorbeam s-a schimbat. In momentul in care cineva are impresia ca e certat, se pune in pozitie de defensa; cand, insa, explici ca nu certi, ci pur si simplu asa ti-e vocea si felul de a vorbi, persoana respectiva nu mai simte nevoia de a se apara si altfel te aude. Coopilul tau e destul de mare sa inteleaga, daca ii explici. 

Victoria mea la 4-5 ani a avut o profesoara de gym si biblioteca la gradinita a carei ton al vocii era ca al meu... Victoria nu vroia nicicum sa mearga la scoala cand avea gym sau biblioteca pana cand i-am explicat ca Doamna X e ok, insa vocea ei suna ca si vocea mea si nu o poate schimba, insa Victoria trebuie sa inteleaga ca Doamna nu o cearta. A inteles si de atunci nu am mai avut probleme, sa nu vrea sa mearga la scoala 2 zile pe saptamana.

[AndreeaBee]

Maine este prima intalnire terapie-joc.Abia astept primele concluzi

Noapte buna, dragi parinti !

[viviana]

Abia astept concluziile. Cred ca or sa ne fie de folos tuturor.

[AndreeaBee]

Buna dimineata!

 

    Ziua de ieri a decurs bine,Andrei mi-a povestit ca a fost frumos cu doamna,ca a desenat un fluture colorat pe care mi l-a si adus acasa,Fluturele semnifica inima lui,care creste,odata cu aripile care se deschid,in care se aduna multa iubire si rabdare pentru toti oamenii care vin in viata noastra pe rand,si asa ajungem sa avem loc in inima noastra pentru toti,fie ei un tati nou,un fratior nou sau colegi de scoala.A inceput cu lectia tolerantei si iubirii pentru ca de aici pleaca totul...sa inteleaga ca familia chiar daca uneori nu e asa cum isi doreste el,are un loc special in inima lui si ca mereu ii vrea doar binele.Ma bucur ca i-a placut prima ora,urmeaza mai multe de acum inainte.Puntea de comunicar s-a format.Acum asteptam rezultatele.

 

   Oricum,de cand am scris prima data, am incercat sa schimbam putin si noi stilul,am devenit mai calmi si rezultatele se vad in multe privinte.Concluzia este ca adaptarea nu este usoara insa cu putina vointa si multa dragoste se poate!

 

[flo2]

[marius]

Asta e....   [flo2]