Jump to content
O nouă casă pentru FORUMUL DESPRECOPII ×

🎉 Alătură-te Comunității Noastre! 🎉

🔹 Membrii înregistrați beneficiază de:

  • ✨ Funcționalități suplimentare
  • 💬 Participare la discuții active
  • 🏆 Puncte pentru tombole lunare cu premii atractive
  • 🗣️ Oportunitatea de a-ți exprima opinia
  • 🤝 Ajutor reciproc între părinți
  • 🎁 Șansa de a câștiga premii

🚀 Ce te oprește?

Ghetar: Taclale de Pinguini


Recommended Posts

M-am simtit dezorganizata printre voi, ordonatelor, si m-am apucat sa scriu cu alineat si bold, dar asa mi-am dat seama ca n-am scris despre cateva fiinte care nu merita nicicum ignorate. Pe care insa le citesc (din padurea inundata), le gandesc si mi le imaginez (cautand oua prin sufragerie :P).

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

  • Răspunsuri 511
  • Creat
  • Ultimul răspuns

Cei mai activi membri în acest subiect

Cei mai activi membri în acest subiect

Posted Images

super tare Matei!

 

si vrei sa zici ca si domnisoara Iana are veleitati de chirurg? asa-mi plac mie copiii astia plini de idei, dar exact vorba ta, imi ingheata sangele, imi sta mintea-n loc... doamne ce idei pot sa aiba!

 

dar cicatricile astea se poarta cu mandrie la maturitate, zic eu :)

Editat de
Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

ziua buna

 

cui trebuie sa-i multumesc ptr soare?  [flo2]

 

sa lamuresc si eu aspectul asa zisei diagnosticari dupa ureche. la noi s-au derulat ore multe de supraveghere la psiholog, testari peste testari. avea probleme de concentrare asupra unui anumit subiect, sarea de la una la alta (cum spunea Aqai de sotul ei) , nu ducea la bun sfarsit mai nimik, exploda din nimikuri si nu-si putea controla iesirile, avea ticuri. cateva luni bune  a durat pana psihologul  a stabilit un diagnostic.  

 

 

in comparatie, sora mea mai mare are doi copi. o fata si un baiat. baiatul e mai mare ca al meu cu un an, deci are 18 acuma. cand a nascut am fost la ea ptr doua saptamani, sa invat pe viu cum se creste un copil in primele zile de viata. apoi ne.am vazut des, cu diverse ocazii. baiatul ei a fost dintotdeauna un copil ..... model. nu a plans aproape deloc, manca la program, dormea la program, ceas! 

a inceput gradinita, cuminte ..... la scoala la fel, cuminte si destept. retinea din calsa, a avut pana in clasa 10 numai 10 pe linie. invata din mers, asculta de oricine, nu crea probleme.... un inger? sa nu se inteleaga ca era un pampalau prostanac, era un copil perfect normal. daca ii spunea maicasa/taicasu ceva, imediat asculta. n-au avut nici un fel de probleme cu el, incredibil nu-i asa? 

 

comparativ cu mine.  [:-)))]  cand apaream noi in zona, se facea lumina. ne stia lumea pe o raza de cativa zeci de  metri ca am sosit. 

 

 

ii dau dreptate elydei. profesorul joaca un rol important in viata copilului. copilul petrece cateva ore bune in compania lui, inevitabil isi pune amprenta asupra copilului. de aceea am spus in paginile trecute ca soarta noastra s-a schimbat cand a avut un profesor care a stiut sa managerieze situatia foarte bine. 

 

 

mai vroiam sa spun ceva....

ah tot ptr elyda. nu stiai ca am aragaz cu laptop incorporat? [il] cu o mana invart in cratita cu cealalta scriu pe forum.  [pk]

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Vai Karula , ce minunatie , ce culori , ce sensibilitate ! Foarte , foarte frumos !

 

He , he , pai fiu-miu deja imi sugereaza cat sunt de norocoasa , ca altii dau bani sa-si faca asa un semn bengos cum are el in coltul sprancenei stangi ! Deci se intelege ca noi suntem oarecum in faza in care nu mai numaram noile achizitii , ci le contemplam pe cele existente.

 

Tocmai voiam sa spun si eu ca problema nu sta in neastampar , ci in puterea de concentrare ,dar a facut-o Aqai extrem de plastic  [flo2]  .

 

Roxana , eu fac o salata de ton exact ca tine , doar ca in loc de smantana  pun castraveti murati si cateva boabe de porumb pentru culoare si am gasit reteta pe undeva ,recomandata ca fiind irlandeza . Tot asa , n-o fac des ca nu ma poci abtine [zid]

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

 

 

Fetelor cu Atomixi si Turboisti si Vizigoti, daca ati da timpul inapoi cand erau mici mici si cu Nu pe buze deja, ce ati face prin prisma experientei voastre ca sa ii pregatiti pt viata de scoala si viata in general? Sportul inca nu se pune la noi, incep cam pe la 5 ani, vreau sa incerc sa il dau la toamna la fotbal daca incep asa de juniori (la karate deja stiu ca incep la 5 ani cu copii). Al meu nu cred sa aiba ADHS, nu ca ar sta el mult intrun loc, dar daca ii place ceva, sta timp suficient pt varsta lui. In schimb are o mare problema cu frustrarea. De la 0 la 100 trece intro secunda, de ne lasa paf.. Are multa energie si nu stie sa si-o controleze sau tine in frau si nu are sensibilitatea sa simta ca trece peste granite (de exemplu cand se joaca cu taica-su sau cu Lili nu isi da seama cand ii loveste prea tare, ca ii doare cand se catara pe capul lor, nu are sensibilitate tactila). Nu le vad ca mari probleme,dar un sfat acolo il apreciez cu drag (ca dintro problema mica sa nu devina una mai mare [:-)))] ).  

 

 

or sa fie probleme daca in scoala da de un grup de copii mai sensibili si cand alearga trece prin ei ca mingea in popice.

 

sfaturi nu am, caci dupa tot timpul asta imi dau seama ca e ceva ce nu se corecteaza pe termen scurt. rabdare, curaj, pregateste-te sa ai refuzuri de pay-date-uri, pregateste-te sa militezi pentru el, sa ridici vocea pentru el...

 

yoga, concentrare, meditatie, exercitii de respiratie... sport eu as zice individual nu echipa desi zic pe dos de cum zice psihologul... cauta toate mediile unde poate sa exceleze si ofera-i castiguri rapide

 

fii ferma, invata sa spui nu cand e cazul, invata sa previi

 

si nu mai zic ca deja sun ca o litanie. dar nu e ceva ce sa poti repara rapid. Iti spun din experienta mea de atuncat cu bani pe fereastra in orice terapie noua care iti promite un mare break-through.

 

nu exista inca solutie.

 

cred si ajung cautati tocmai pentru capacitatea lor de a fi altfel, de a face legaturi rapide, de a aduce schimbari, de a gasi puncte noi de vedere. trebuie doar sa-i ducem prin scoala "nevatamati"

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

cred si ajung cautati tocmai pentru capacitatea lor de a fi altfel, de a face legaturi rapide, de a aduce schimbari, de a gasi puncte noi de vedere. trebuie doar sa-i ducem prin scoala "nevatamati"

Mvaiiii ce mi-a placut asta ...chapeau Soro. Frumos spus, mi-ai atins o coarda ...pup.

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Asaaa...sa va povestesc cum am dus eu copilul cel mare cu ani in urma la cresa dimineata intreg si cu toate cele la locurile lor si l-am luat la ora 16 cu o spranceana lipita de restul capului cu scoci?:))Si cica el era de vina ca "nu face ce i se spune"...vorbind despre un copil de 2-3 ani.Si cum mi se explica mie ca are adhd...:))

 

Sau cum am dus eu copilul cel mic(trubadurul avea tot 2-3 ani)la cresa dimineata intreg si cu toate cele la locurile lor si cu ochelari pe nas si urechi si l-am luat la ora 16 cu o parte din ochelari :)) in mana si cu o parte a fetei tumefiata pentru ca i se infipsese un brat al ochelarilor in...spranceana? Si cum i-au pus tampitele alea un leocoplast pe rana deschisa pe care abia l-am dezlipit ?Si ca mi s-a comunicat sec "copilul nu poate sa stea cuminte, alearga si nu tine cont ca poarta ochelari si doamna doctor a zis ca are ADHD?!?!

Si ghiciti? Niciunul nu are ADHD.

 

 

Aqai, te inteleg si stiu ca e greu si am inteles de asemenea ca ai diagnotice clare .Ceea ce am vrut sa spun este faptul ca o mare parte din profesori sunt obisnuiti sa predea unor copii care asculta linistiti 45 de minute si sa stea acolo unde sunt pusi.Provocarea apare cand ai in clasa copii pe care trebuie sa ii tii in priza si sa le canalizezi atentia catre ceea ce ai vrea sa faca.

 

Si mie intotdeauna copii astia mi s-au parut deosebiti si inteligenti ca pot sa aiba o mie de idei si sa faca ceva din fiecare.Eu am probleme si cu una ...daca o am si pe aia.:))

 

 

Kari, fain aragaz ti-ai tras!:)):))

 

 

Revin...:))

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

aschi, pe langa ce a spus Aqai, vreau sa mai adaug un aspect. 

care a fost si inca este la noi. umilinta din partea colegilor si prietenilor. copii, dintotdeauna  a fost si va fi asa, rad uni de alti, cu motive intemeiate sau fara motive. daca vei obseva ca sufera din acest motiv, gaseste soluti sa nu-l lasi sa sufere. si spunei, indiferent cat de mic este ca in lume exista oameni rautaciosi, spunei intotdeauna realitatea. 

 

asta cu spusul realitatii, indiferent ce culoare are, am invatat-o de la tatal meu. 

'niciodata nu-i prezenta copilului alta realitate decat cea in care traim, chiar daca e mic si ai impresia ca nu intelege... va intelege candva' 

 

baiatul meu mai sufera cateodata cand este luat peste picior de colegi din varii motive. dar a invatat sa gestioneze mai bine astfel de discutii si sa le ignore. 

Link to comment
Distribuie pe alte site-uri

Oaspete
Acest subiect este acum închis pentru alte răspunsuri.

×
×
  • Adaugă...