monicabo Postat Mai 26, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 26, 2014 De acord ca in toate este nevoie de flexibilitate... Doar spuneam si eu, ca e mai greu sa te angajezi la o varsta... stiu asta din exemplele de prin jurul meu.. De ex. colegi de ai parintilor mei (de liceu, facultate, servicii anterioare), care i-au sunat sa-i intrebe de vreo recomandare de job acolo unde lucreaza, ca ei isi cauta si nu-si gasesc nimic de ceva vreme. Deci varsta era undeva la 50+ catre 60 de ani (deci un pic mai sus de 45-50-ul invocat aici) si era vorba de oameni seriosi, cu ceva experienta in spate, ani de munca... Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ela_04 Postat Mai 26, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 26, 2014 Ela_04, te gandesti cu groaza ca la 45-50 de ani ai putea lucra ca menajera ? Sincer da. Daca asta e tot ce s-a ales de studiile mele... asa putine cum sunt. Nu mi-e teama de somaj. Desi ma asigur de pe acum ca nu voi ajunge in situatia exemplificata de tine. Chiar nu imi e frica... nici acum si nici peste 20 de ani. Iubesc job-ul asta tocmai pt ca imi permite sa am atata timp liber :))) dar nu e un capat de tara nici daca imi mai deschid o firma peste 10 ani. Si asa sotul insista... asta pt ca nu stie ce inseamna. Zice ca daca esti patron stai cu pixul in mana, pleci cand vrei, vi cand vrei.Iluzia celor care lucreaza in sistem de pe bancile scoli. Si a celor care nu au avut o firma niciodata. Eu as vrea sa-mi cresc nepotii mei. Si sa-mi pot ajuta copiii cu un astfel de supot. Nu pe ai altora.De ce? Pt ca pe mine nu m-a ajutat nimeni. Si mi-a fost greu de ce sa nu recunosc sa nu pot sa plec nicaieri fara copii. Imi lipseste un co facut in franta sau in alta tara. Dar cu 2 copii mici mi-e greu sa pornesc la drum. Eu accept schimbarea. Dar nu in directia aceea. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ela_04 Postat Mai 26, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 26, 2014 Am stat si m-am gandit ... cat am pregatit masa pt sot ca de fapt din ceea ce am vazut eu si am priceput... cred din ce in ce mai mult ca intrarea copilului in colectivitate va aduce pt fata mea doar avantaje.Imi pare rau daca unele persoane se simt aiurea. Nu trebuie, pt ca nici un copil nu seamana cu altul. Daca vor fi probleme majore oricand pot sa-mi iau un an fara plata sau alta chestie.Insa simt nevoia de a ma simti utila si altfel decat la cratita sau in urma copilului daca si-a facut temele. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Alizee Postat Mai 27, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 27, 2014 Ela_04, unde am glorificat eu munca de menajera ?Vad ca te tot agati de asta, de parca asta ar fi viitorul femeilor de peste 50 de ani, care raman fara serviciu. [:-)))] Poate nu am reusit sa ma fac inteleasa, asa ca repet : nu conteaza ce meserie ai, ci capacitatea de a lua lucrurile in piept, de a merge mai departe, fara sa te lasi doborat de pierderea unei slujbe, oricat de buna si banoasa ar fi fost. Am reusit sa te fac sa intelegi ce vreau sa zic ? Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cristiama Postat Mai 27, 2014 Autor Raport Distribuie Postat Mai 27, 2014 Astazi a fost prima zi de gradinita!!!!Emotiile mele au fost muuuult mai mari decat ale copilului.L-am dus o saptamana cate 1-1,5 ore la activitati dupa masa si i-a placut si azi ne-a pupat pe mine si pe sot si a plecat cu educatoarea de mana fara nici o problema. Cred ca una din problemele mele e ca ramane copilul cu persoane in varsta, bona are peste 50 si soacra aproape 80.La gradi sunt asa niste fete tinere si dragute!!! Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ela_04 Postat Mai 27, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 27, 2014 Ela_04, unde am glorificat eu munca de menajera ?Vad ca te tot agati de asta, de parca asta ar fi viitorul femeilor de peste 50 de ani, care raman fara serviciu. [:-)))] Poate nu am reusit sa ma fac inteleasa, asa ca repet : nu conteaza ce meserie ai, ci capacitatea de a lua lucrurile in piept, de a merge mai departe, fara sa te lasi doborat de pierderea unei slujbe, oricat de buna si banoasa ar fi fost. Am reusit sa te fac sa intelegi ce vreau sa zic ? Alize, imi pare rau daca pare ca am ramas blocata pe chestia asta cu menajera [flo2]Pt mine chiar ar fi un soc pt ca eu consider tipul asta de job fie pt studenti fie pt pensionari care nu se ajung cu pensia... asta e in capul meu. Zilele astea mi-am tot adus aminte de perioada cand am avut servici si copilul de 2 ani acasa cu mama.Vorbisem cu ea sa stea cu baiatul pana la 3 ani tot ca sa nu il duc la cresa. Insa nu a stat decat 2 luni... ca pe 5 martie am inceput serviciul iar pe 8 martie mi s-a facut rau la munca si de la spital mi-au spus ca sunt insarcinata Cei de la servici au crezut ca vreau sa trag chiulu ca e 8 martie! [:-)))] Imi aduc aminte si acum fatza sefului meu cand i-am spus ca sunt insarcinata! Dar perioada asta de 2 luni cat am lucrat desi a fost grea, pt ca veneam dupa o lipsa de 2 ani la munca, si inca total haotica acasa a fost si frumoasa...Imi aduc aminte ca treceam sa-l iau si pe sot de la munca cu masina (a lui era in service) veneam amandoi acasa, el o ducea pe maica-mea acasa ca nu putea sa mearga soacra pe jos iar eu incalzeam mancarea sau doar ma uitam repede ce puteam face cu ce aveam prin frigider... Venea si el, schimba baiatul, il spala in timp ce eu eram pe la bucatarie apoi ma ajuta cu masa. Aaaa mereu ma intreba ce avem de mancare ii spuneam friptura la cuptor. Super! zicea el. Stiu nici mie nu imi place cum a iesit dar altceva nu avem :D cat de foame tie?Rau!Ok. Fac si o salata?Lasa adu` niste rosii si le taiem la masa.Copilul numai avea scaun de masa ca la rupt dar statea cocotat intr-un leagan si ii puneam mancarea pe masuta de activitati. Mereu uitam sa luam bateri la afurisitul ala de leagan asa ca eu in timp ce mancam impingeam cu piciorul leaganul. Altfel incepea copkilul sa urle!Din cand in cand unul din noi ii mai dadea ceva de mancare si lui, ca nu prea manca. La el era gustarea oricum dar ne placea sa stea cu noi la masa. Povestem fiecare de la munca ce era mai simpatic si mai aiurea, il mai intrebam eu chesti pe care nu le mai stiam... faine vremuri...Apoi eu ma duceam sa ma joc cu baiatul in camera iar el spala vasele. era optiunea lui. Asta pt ca fumeaza :) sa mai stea pe la bucatarie nitel! Acum... eu fac mancare in fiecare zi, masa e gata cand vine el, discutam parca aceleasi discutii, desi nu sunt, copiii sunt spalati, mancati, plimbati, iar el ma intreaqba de ce nu am facut si o salata la friptura. vorba vine dar cam asa e.Imi lipseste partea lui de implicare... ca atunci cand faceam mancare si el imi curata legumele sau imi taia ceapa...Parca totusi era altceva cand eram amandoi la munca... o alta chimie intre noi. Mai activa, mai altfel. Iar am aberat :) imi pare rau. Sunt doar ganduri care eu le vad importante desi pt tine nu sunt. Fiecare familie e diferita de asta nici nu exista o regula general valabila.... Cristiama e minunat ca l-ai dus la gradinita. E adevarat ca primul an e jale cu bolile... de tot felul si tot timpul :) dar sistemul lui imunitar se va dezvolta astfel si va fi mai puternic. Va doresc succes indiferent de decizia luata! [flo2] Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
freedelia Postat Mai 28, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 28, 2014 Uite, eu ieri am avut o experienta exact pe dos decat povestea ta.<br /><br />De vreun an, am ineput sa dau cateva meditatii, asa a fost imprejurarea, o cunostinta avea nevoie disperata si am incercat in toate partile sa ii gasesc pe cineva, si nu am reusit, asa ca am luat eu orele. Asa ca martea si joia. Am 2 ore de meditatii. Ieri am abut ultima intalnire a grupului de Bible Study, si am mers sa mancam impreuna. Asa ca am plecat de acasa la 10, impreuna cu Jane, apoi de la 12 la 2 am mers la lunch (tot cu Jane, cea de 4 ani). Dupa lunch, am mers impreuna la un charity bazaar sa amutam la sortat jucarii si carti. Am ajuns acasa transpirata si obosita la 4, am facut un dus in 5 minute si am plecat la meditatii. Nu il vazusem pe cel mic toata ziua, asa ca l-am luat cu mine (luase sotul masina, am mers cu taxiul si fac juma de ora, asa ca am stat si ne-am dragalit in taxi, apoi s-a jucat femeia cu el in parcul complexului cat am avut eu ore si ne-am dragalit din nou pe drum spre casa). Am ajuns acasa rupta de oboseala la 7:30, fii-miu cel mare statuse singur vreo doua ore (noroc ca e responsabil, terminase toate temele, isi facuse un sandwich), pe fete le luasera ai mei (martea dorm la ei), asa ca pe fii-mea de 8 ani nu am vazut-o decat 10 minute, cat faceam dus si ma imbracam, i-am zis sa vina cu mine sa imi povesteasca despre scoala... O nebunie de zi...<br /><br />Nu sunt asa toate zilele de marti, ca as innebuni. De obicei la 12 vin acasa si de la 12 la 4:30 sunt cu copiii mici, la 3:30 vin si cei mari... Dar ma gandesc ca daca as munci full time, ar fi asa zilnic... Dimineata ar fi o nebunie sa ii pregatesc pe ei, sa plece la 8:15 si eu sa fiu gata tot atunci sa plec la serviciu. Si apoi as ajunge acasa la 6:30-7, pana mancam, pana verificam lectiile, alegem hainele de a doua zi, facem baie, gata, e 8-8:30 si e pra de culcare. Cand sa mai petreci timp cu copiii, si timp de calitate, cu fiecare (ca noi avem 4, cu toti impreuna se poate face ceva fun cand si cand, mers in parc, la piscina,la un muzeu) dar e haotic, e nevoie si de timp separat cu doar cei mari say doar cei mici si de timp one on one cu fiecare... Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
irinapos Postat Mai 28, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 28, 2014 (editat) Off topic : se spune serviciu nu servici . Editat de Mai 28, 2014 Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
cristiama Postat Mai 28, 2014 Autor Raport Distribuie Postat Mai 28, 2014 Si eu ma bucur ca am inceput gradinita si fara lacrimi!!!Iar azi a vrut sa mearga la gradi. Problema mea tot nu se rezolva, tot seara si obosita ajung. Ne ramane ceva timp de joaca seara, energie nu prea mai am. Si da, din pacate in Romania dupa 40 de ani sansa sa iti gasesti un job conform pregatirii sau pe acolo e f mica. Si bona si dna la curatenie au cam 50 de ani si au ramas fara servicii.Asa ca mi-e destul de clar ca nu pot face o pauza de un an si dupa sa gasesc ceva similar. Si sa fac ceva de acasa nu stiu ce, sa imi deschid o mica afacere iar nu ma pricep... Complicat. Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
ela_04 Postat Mai 28, 2014 Raport Distribuie Postat Mai 28, 2014 Cand sa mai petreci timp cu copiii, si timp de calitate, cu fiecare (ca noi avem 4, cu toti impreuna se poate face ceva fun cand si cand, mers in parc, la piscina,la un muzeu) dar e haotic, e nevoie si de timp separat cu doar cei mari say doar cei mici si de timp one on one cu fiecare... Sincer? Habar nu am cum e sa te descurci cu 4!!! copiii.Imi este greu si sa-mi imaginez dar sa-ti spun ca te inteleg... as minti [flo2] Nu o floare... un buchet mare mare de tot! Eu nu judec pe nimeni... nici nu trag linie sa fac socoteala orelor. Tot ce am scris e din perceptia mea, asupra familiei mele, a modului in care asta ma deranjeaza sau imi aduce multumiri. Adica imi fac socoteala mie dar public (cu voce tare).Si eu si sotul terminam programul la 4. Gradinita e pana la 6 dar niciodata nu l-am tinut pe baiat decat pana la 4,30.Fata mea va merge la cresa si va avea acelasi program. De ce sa stau eu acasa orele in care copiii mei sunt la treaba? Doar sa fac menajul?ete na! lasa ca il facem impreuna cand putem.Cand eram la serviciu spalam geamurile doar de Paste si Craciun ca atunci le vedeam! Acum ca sunt acasa le vad zilnic si ma streseaza. Nu imi zice nimeni ca nu am spalat geamurile... doar ca ma streseaza pe mine! Citează Link to comment Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Recommended Posts
Participă la discuție
Poți posta acum și te poți înregistra mai târziu. Dacă ai un cont, autentifică-te acum pentru a posta cu contul tău.
Notă: postarea ta va necesita aprobarea moderatorului înainte de a fi vizibilă.